53 matches
-
să formeze o ligă de regenerare națională, demult ar fi trebuit să se opuie licenței în toate: fie aceea în familie, fie 'n biserică, fie 'n societate, fie 'n presă. Dar, cu o nepăsare care adeseori se numește lipsă de prejudiții, ei au îngăduit ca fundamentele morale ale vieții noastre, ca bunurile ideale ale poporului lor să fie surpate și măcinate de demagogie și nu e decât firesc ca, în urma caosului intelectual, în urma surpărei oricărei autorități de origine umană sau dumnezeească
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
intitulată Ghicitoarea în cafea, cât și Ziariștii, Lacrimi luminoase și Femeie!..., reprezentate în 1915, se vor a fi „piese de moravuri” și nu mai puțin „drame sociale”. Calul de bătaie, așa-zicând, al lui N. este mereu societatea care, cu „prejudițiile” ei, blochează sentimentele frumoase, tinde să anihileze „morala firească a sufletului”, preferând vinovat „morala de conveniență”. De o parte, în lumea „bună”, moravurile dubioase, desfrâul generalizat, de cealaltă, în rândul celor simpli, cinstiți și mult prea adesea loviți de soartă
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
ceea ce atrage o nouă ripostă (Întâmpinare „Sămănătorului”) și o nouă pledoarie pro domo: P.a. este „cea mai modernă revistă literară”, „lipsită cu totul de orice spirit de sectarism sau de coterie”, promotoare a tinerelor talente și a luptei lor „cu prejudiții înrădăcinate și cu scriitori oficiali”. Câteva numere mai târziu este salutată retragerea lui George Coșbuc și a lui Al. Vlahuță de la conducerea „Sămănătorului”. Il.C.
PAGINI ALESE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
el a voit să-mi dea pentru abnegațiunea mea o satisfacere în înțelesul splendid, trimițîndu-mă în străinătate pentru câțiva ani. Îmi pare rău c-am primit oferirea lui, căci sânt o greutate, nu pentru el, ci pentru familie. Nu am prejudiții și cu toate astea mi-ar părea rău dacă țărâna aceea, unde zace ce-am avut mai scump în lume, ar încăpea în mâni străine. Iartă că devin sentimental - e o nerozie, dar n-am ce-i face, fiecare om
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
să nu-i brăzdeze pasiunile fața lui cea netedă și rotunzită în ovalul ei, să nu se usuce, să nu devie urâte aceste irezistibile umbre de tristeță zugrăvite cu măiestrie sub umerii feței lui... Și cu toate astea... Ah! am prejudiții! Eu am prejudiții. Aide, demone... Nu este cel întîi, nu va fi cel din urmă, zise ea zâmbind c-un fel de ură... să concedem, zise ea cu vocea îmblînzită, să concedem, Cezara, că este unic în felul său. El
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
brăzdeze pasiunile fața lui cea netedă și rotunzită în ovalul ei, să nu se usuce, să nu devie urâte aceste irezistibile umbre de tristeță zugrăvite cu măiestrie sub umerii feței lui... Și cu toate astea... Ah! am prejudiții! Eu am prejudiții. Aide, demone... Nu este cel întîi, nu va fi cel din urmă, zise ea zâmbind c-un fel de ură... să concedem, zise ea cu vocea îmblînzită, să concedem, Cezara, că este unic în felul său. El se trezi a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
surâs gentil, ce șezi singur? - O, doamnă... zise el roșindu-se și lăsând să cadă peste ochi acea perdea care-i făcea și mai periculoși de cum erau. {EminescuOpVII 296} Ea-și puse mâna albă pe umărul lui. - Nu sunt cu prejudiții, zise, îmi placi foarte mult. - O știu, doamnă. - O știi? ei?... și?... - Și.., nu sunt capabil să te înșel, doamnă, zise el întorcîndu-și pe jumătate capul. - Și de ce... să n-o poți fi? ? Pentru că... pentru că nu te iubesc. Ți-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
artiștii cei mai mari ai Europei și jucîndu-se piesele cele mai bune, cari, astăzi cel puțin, dau tact și ton întregei Europe dramatice. Theatre francais, Odeon, Gymnase - iată nume a căror zgomot trece departe afară din marginile Franței, însoțit de prejudițiul frumos a unei valori atât estetice cât și etice. Subsemnatul nu are înaintea ochilor săi decât teatrul de curte al Vienii, care și el, de când cu demisiunea lui Laube, e într-o decadență vădită, și cu toate astea aerul cel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care poetul, aflat la Viena, solicita un post pe la Iași. În aceeași vreme, trebuie pusă și altă scrisoare, trimisă de poet, probabil aceluiași prie ten, căruia i-a destăinuit teama că se vor înstrăina Ipoteștiul, cu tot cu mormîntul Casandrei: Nu am prejudiții și cu toate astea mi-ar părea rău, dacă țărina aceea, unde zace ce-am avut mai scump în lume, or încăpe(a) în mîini străine. Iartă că devin sentimental e o nerozie, dar n-am ce-i face, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
putut observa că atât administrația comunală, cât și organele sanitare locale, dar și centrale, nu manifestau "nici o încredere în eficacitatea sfaturilor igienice, a conferințelor populare [și nici] chiar a vaccinărilor antiholerice. În schimb, credeau în atotputernicia cordoanelor sanitare". Domnea "nenorocitul prejudițiu al alcătuirii sociale din țara noastră că orice măsură de civilizațiune, deci și preântâmpinarea unei epidemii, se poate face numai prin măsuri polițienești drastice". De aceea, la izbucnirea molimei, s-a decis izolarea, printr-un cordon sanitar, a mahalalei Dașova
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ciocnirei lor cu un șir de lucruri străin pentru ca lumea să se nască în toată frumusețea și puterea ei. Când un nebun se simte rege lucrurile pe cari noi le privim într-un șir preconceput pentru el a[u] pierdut prejudițiul ordinei determinate și au înțelesul pe care l-ar avea dacă el ar fi într-adevăr rege. Regele propriu se simte rege, nebunul asemenea, și aceasta[-i] totuna, căci un rege care n-ar ști c-o este, ei ar
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
toate aceste așa-numite virtuți cu numele lor adevărat. Inima omului este locuința răului și capul lui locuința minciunei. ["PRIVIREA OBIECTIVĂ A LUCRURILOR... "] 2286 Privirea obiectivă a lucrurilor se arată numai în momente de-o deosebită luciditate, libere de orce prejudițiu, de greutatea împrejurărilor, de relațiunile de timp și spațiu și, atunci, orce privire este într-adevăr frumoasă. Cât privesc murii negri ai unui palat regal, copola paraclisului său, cu ferestrele sale înalte, îmi pare ceva grandios, mare în raport cu ființa mea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a recunoscut în realitate un grav pericol, un îngrijitor defect al nouăi dezvoltări germane; nu e vorbă goală daca azi se vorbește despre o "cestiune a evreilor" în Germania. Daca englejii și francejii vorbesc cu o nuanță de dispreț despre prejudițiul germanilor contra evreilor, noi trebuie să le răspundem: Voi nu ne cunoașteți; voi trăiți în împrejurări mai fericite, cari fac cu neputință ivirea unor asemenea "prejudiții". Numărul evreilor în Europa apuseană e atât de mic încît ei nu pot exercita
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
evreilor" în Germania. Daca englejii și francejii vorbesc cu o nuanță de dispreț despre prejudițiul germanilor contra evreilor, noi trebuie să le răspundem: Voi nu ne cunoașteți; voi trăiți în împrejurări mai fericite, cari fac cu neputință ivirea unor asemenea "prejudiții". Numărul evreilor în Europa apuseană e atât de mic încît ei nu pot exercita o influență simțită asupra civilizațiunei naționale; dar prin granița noastră de la răsărit pătrunde an cu an din inexaurabilul leagăn polonez un număr de stăruitori tineri, vânzători
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trezește atâta mânie, este deja acolo; repetarea e din nenorocire una din datoriile publicisticei. Intenția mea era să arăt că în mișcarea aceasta care-a cuprins vădit poporul nostru bun de felul lui, nu sânt de vină numai incultura invidia, prejudiții religioase și naționale, ci că sumeția crescândă a unei părți a evreilor germani au dat naștere unei îngrijiri grele și unei nemulțumiri adânci chiar în păturile acelea ale nației cari nu voiesc să schimbe o virgulă măcar din emancipare, o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cea mai frivolă carte a întregei noastre literaturi; și fiindcă Schleiermacher a ademenit pe evreii din Berlin la creștinism*, d. Graetz compară activitatea acestui bărbat cu cultul Astartei (181 sq). Din mijlocul acestor virtuozități dumnealui asigură în fine că e "prejudițiu prostesc sau minciună când cineva zice că jidovismul predică ură contra creștinătății" O seamă de cititori vor fi punând toate acestea în socoteala zelului religios; dar pentru hulirile sale în contra Germaniei d. Graetz nu poate solicita o asemenea scuză. "Germanii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fiecare din ele care nu caută a se alipi de monarhia noastră devine necesarmente un instrument al politicei rusești, avem datoria de-a câștiga garanții pipăite pentru ca statele din vecinătatea noastră imediată să aparție sferei de putere a Austro-Ungariei, fără prejudițiu pentru autonomia lor. Și mai cu seamă România. Pețirile noastre s-au dovedit nefolositoare până acum și toate serviciile amicale au rămas fără succes. Ei bine, s-aruncăm odată toată greutatea morală, a monarhiei noastre, până ce oamenii de stat ai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ne îndoim că ele vor fi tot atât de rele ca și în trecut. [31 octombrie 1881] ["DE CÎTE ORI SE DISCUTĂ... De câte ori se discută cestiunea izraelită scriitorul român are teamă de-a vedea vorbele sale interpretîndu-se ca ură de rasă, ca prejudițiu național ori religios. Unii ne răspund că evreii sunt folositori, ba necesari chiar, și că, daca o organizare economică trebuie, ea nu se va întemeia pentru a sili pe evrei la muncă, ci pe români. Există mulți români chiar cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și supraveghearea navigației, România va avea mult mai mare influență asupra acestor lucruri decât daca s-ar pune în mînile unei Comisii Europene, în care votul României se va pierde mult mai lesne în deșert. Românii sunt împiedecați, prin deșerte prejudiții, de-a o vedea aceasta și mai bine 'și fac rău lor înșile decât să recunoască Austriei partea ce i se cuvine la regularea raporturilor pe Dunărea de Jos. Împrejurarea că România poate invoca Tractatul de la Berlin și poate zice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
transformă în ciocan. În esență, e aceeași concluzie cu a lui Lyotard privitoare la iluzia marxistă a dezalienării sfârșită cu o nouă alienare. Lozincile revoluționare, umanitariste, sunt demagogice, cu sau fără știrea actorilor: Cu un cuvânt morala și dreptatea sunt prejudiții făcute de cei înșelători pentru cei înșelați, de ciocan pentru ilău. Ele sunt fraze. Când ilăul se simte destul de tare el devine ciocan"126. Asta au constatat-o și susținătorii ideologici ai revoluției franceze a tinerilor din 1968, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Caballa Ipoteștilor. [...] Să mă însor, ca să pot rescumpăra Ipoteștii sau să împrumut bani de la Hristea. Avans să dea bătrânul, oricât ne-ar cere. [...] Hristea, Moritz, Caballă mare8. Mai mult decât atât, retrasul Eminescu destăinuie unui prieten grijile sale: Nu am prejudiții, și cu toate acestea mi-ar părea rău dacă țerâna aceea, unde zace ce-am avut mai scump în lume, ar încăpe pe mâini streine. Iartă că devin sentimental e o nerozie, dar n-am ce-i face, fiecare om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ofițerul stării civile care va omite a îndeplini îndatorirea impusă prin acest articol, va fi supus la o amendă de 25 pînă la 100 lei; iar dacă omisiunea a fost făcută cu rea credință, la destituire; în amandoua cazurile, fără prejudițiul drepturilor părților interesate*). ----------- *) În art. italial lipsesc cuvintele: "de către ofițerul stării civile care a celebrat căsătoria", adaugand însă: "și extractul constituirei de dota sau dacă e stipulata comunitatea de bunuri". **) Aliniatul 2 al art. 19 cuprinde dispozițiunile din art. 17
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 15 iunie 1906*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
110 Asociatul care, fără consimtimantul scris al celorlalți asociați, întrebuințează capitalurile sau lucrurile societății în folosul sau specula să proprie sau în aceea a unei alte persoane, este obligat să restitue societății beneficiile ce au rezultat și daunele-interese cuvenite, fără prejudițiul acțiunii penale de va fi caz. Articolul 111 Nici un asociat nu poate lua din fondul comun mai mult decat i s'a fixat pentru cheltuelile sale particulare. Asociatul care contravine acestei dispoziții este responsabil de sumele luate ca si cum n'ar
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 15 iunie 1906*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
la consulul român din locul unde se face încărcarea, sau în lipsă, la autoritatea locală. Articolul 641 În ori-ce caz de sinistru, căpitanul și asiguratul sau însărcinatul sau sînt datori să dea ajutor pentru scăparea și conservarea lucrurilor asigurate, fără prejudițiul drepturilor lor față cu asiguratorul. Cheltuelile făcute trebuiesc plătite pînă la concurență valoarei lucrurilor scăpate. Asiguratorii și agenții sau însărcinații lor pot, în înțelegere cu căpitanul, cu asigurații și cu însărcinații lor, sau cu fie-care din ei, să ia măsuri
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 15 iunie 1906*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
pînă la concurență valoarei lucrurilor scăpate. Asiguratorii și agenții sau însărcinații lor pot, în înțelegere cu căpitanul, cu asigurații și cu însărcinații lor, sau cu fie-care din ei, să ia măsuri pentru scăparea lucrurilor asigurate și pentru conservarea lor, fără prejudițiul vre-unui drept. Articolul 642 Asiguratul, notificând asiguratorului incunostiintarile primite, își poate rezervă dreptul de a cere prin act separat plata ce i se datorește prin asigurare. Articolul 643 Asiguratorul este dator să platesca sumele datorite: În caz de simplă avarie
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 15 iunie 1906*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]