211 matches
-
caz de trebuință flota rusască să poată ierna sau în portul de la Palermo sau în cel de la Tarent. [22 octombrie 1876] PRELECȚIUNI PUBLICE ["DUMINICĂ ÎN 24... "] Duminică în 24 c. d. A. D. Xenopol va ținea a treia prelegere publică. În prelecțiunea a doua, în care a vorbit despre istoria industriei române, d-sa a început prin a arăta: I) starea cea proastă a agriculturei noastre, care cultivă pământul în mod cu totul primitiv, fără a întrebuința irigațiuni, ingrașarea pământului sau scurgerea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ianuarie 1877] CLUBUL STUDENȚILOR Din raportul anual, citit în ședința de la 20 noiembrie 1876 și tipărit acuma, estragem următoarele date. În intervalul de un an dintre 20 noiemvrie 1875 și 20 noiemvrie 1876 s-au ținut în localul clubului 9 prelecțiuni asupra următoarelor materii: 1. Civilizația este contrară corupției, de N. Mihalcea. 2. Proba testimonială în materie civilă, de C. M. Miclescu. 3. Salvarea omenirei prin instrucțiune, de N. Mihalcea. 4. Ninon, poem în versuri de I. Bată. 5. Lupta pentru drept
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar închiria un local ieftin, cu 3-400 franci pe an, iar jumătate din rest s-ar întrebuința pentru formarea unui fond stabil și jumătate pentru cumpărarea de cărți de-o valoare însemnată și pentru abonamentul la ziare științifice. cât despre prelecțiuni suntem siguri că mai multe din ele n-au conținut, n-au putut să conțină decât vorbe, nicidecum cunoștințe pozitive, răsărite din studiul amănunțit al materiei respective. Așa de ex. cea dintâi, "Civilizația este contrară corupției", conține un neadevăr, Las
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
calculat totdeauna cu împrejurările cele mai rele, nu cu cele mai bune. îndealtfel lipsa lui de încredere nu în energia, dar în judecata sănătoasă și oarecum realistă a conluptătorilor săi a fost în parte adeverită de vreme. [6 februarie 1877] PRELECȚIUNI POPULARE ["SOCIETATEA LITERARĂ "JUNIMEA"... Societatea literară "Junimea" va ținea și în acest an prelecțiunile ei obicinuite, cu care publicul ieșan s-au familiarizat acum de treisprezece ani. Obiectul prelecțiunilor din acest an vor fi diferitele sisteme metafizice (dacă sub metafizică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui de încredere nu în energia, dar în judecata sănătoasă și oarecum realistă a conluptătorilor săi a fost în parte adeverită de vreme. [6 februarie 1877] PRELECȚIUNI POPULARE ["SOCIETATEA LITERARĂ "JUNIMEA"... Societatea literară "Junimea" va ținea și în acest an prelecțiunile ei obicinuite, cu care publicul ieșan s-au familiarizat acum de treisprezece ani. Obiectul prelecțiunilor din acest an vor fi diferitele sisteme metafizice (dacă sub metafizică vom înțelege toate ideile pe care le-a avut sau omenirea sau unele școli
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
săi a fost în parte adeverită de vreme. [6 februarie 1877] PRELECȚIUNI POPULARE ["SOCIETATEA LITERARĂ "JUNIMEA"... Societatea literară "Junimea" va ținea și în acest an prelecțiunile ei obicinuite, cu care publicul ieșan s-au familiarizat acum de treisprezece ani. Obiectul prelecțiunilor din acest an vor fi diferitele sisteme metafizice (dacă sub metafizică vom înțelege toate ideile pe care le-a avut sau omenirea sau unele școli filozofice asupra începutului lumei, a originii făpturii și răsăririi neamului omenesc). Astăzi duminică d. Pogor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
metafizică vom înțelege toate ideile pe care le-a avut sau omenirea sau unele școli filozofice asupra începutului lumei, a originii făpturii și răsăririi neamului omenesc). Astăzi duminică d. Pogor va introduce pe auditori în materie prin considerațiuni teoretice. Șirul prelecțiunilor este următorul: 1) Duminică 6 fevruarie. Privire teoretică, V. Pogor. 2) Duminică 13 fevruarie. Fetișismul, V. Conta. 3) Duminică 20 fevruarie. Politeismul, P. Verusi. 4) Duminică 27 fevruarie. Panteismul, A. D. Xenopol. 5) Duminică 6 martie. Monoteismul, V. Pogor. 6) Duminică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
încheiat zicând că concepția religioasă brahmanică e cea mai apropiată de rezultatele științei moderne, iar morala budhaistă are analogii multe în formarea de societăți în Europa pentru apărarea animalelor. Auditoriul, numeros și de astădată, a fost mulțămit atât cu cuprinsul prelecțiunei cât și cu dicțiunea vie a vorbitorului. [9 martie 1877] {EminescuOpIX 341} TEATRU ["REPREZENTAȚIA DE DUMINECĂ... "] Reprezentația de duminecă în beneficiul d-șoarei Dănescu a fost din cele mai succese. Vesela comedie în două acte "O palmă în sala teatrului", localizată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decât umbra lor, iarcă esența lor adevărată îi rămâne pentru veci necunoscută. [13 aprilie 1877] ÎNCHEIEREA PRELEGERILOR JUNIMEI Duminică în 10 l. c. d-nul V. Conta a ținut prelegerea sa asupra materialismului. Făcând o dare de samă retrospectivă asupra tuturor prelecțiunilor ținute în anul acesta, d-sa a arătat legătura ce există între deosebitele maniere de-a privi și a-și esplica lumea. Interesantă a fost dezvoltarea opiniei cumcă tot ce omul nu pricepe el esplică în mod metafizic, dar cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
familie în lumina principiilor psihologice și estetice. După un an, la 9 februarie 1864, asociindu-se cu alți tineri întorși din străinătate (P.P. Carp, Iacob Negruzzi, V. Pogor, Th. Rosetti), inițiază o nouă serie de conferințe, care, sub numele de „prelecțiuni populare”, marchează începutul activității publice a Junimii, societate la a cărei întemeiere M. a avut un rol decisiv. În vara anului 1864 împotriva sa este dezlănțuită o campanie de calomniere, condusă de unul dintre adversarii săi politici, N. Ionescu. Fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
împământenirea evreilor, liberalii și liberalismul momentului, cestiunea Dunării, Războiul de Independență etc. sunt tratate cu profesionalismul unui gazetar minuțios documentat. În plus, frecventarea Junimii și afinitățile culturale și politice cu membrii acesteia amprentează substanțial conservatorismul in nuce al poetului. La Prelecțiunile publice din cadrul Junimii prezintă,prima dată studiul în care își formulează generic principiile fundamentale despre stat și națiune, clasele pozitive și pătura de sus etc.: "Influența austriacă asupra românilor din Principate"220, text care, publicat ulterior, la 1 august 1876
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Tableta tabletelor")223. Oralitatea, invocată de Monica Spiridon la Eminescu, este o trăsătură comună discursului jurnalistic din primele decenii ale secolului al XIX-lea, care conjugă veleitățile retorice cu rigorile tiparului. Textul pare scris pentru a fi auzit, în stilul prelecțiunilor populare, adică "regizat după criteriile impuse de contactul imediat"224. Narativitatea este, în acest sens, o condiție sine qua non a comprehensibilității, așa cum mijloacele teatral-scenice sunt obligatorii pentru a capta latura afectivă a publicului, perceput ca destinatar prioritar al mesajului
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
avem nevoie de dezbateri, de confruntări de idei, În locul predilecției pentru catastrofe și atacuri personale. (31.08.2009) Universitatea, un „orizont Închis”? Cu prilejul celei de a 149-a aniversări a primei universități ieșene, academicianul Viorel Barbu a ținut o prelecțiune incitantă: „Universitatea din Iași - un proiect de succes și evoluție În orizont Închis”. A fost felicitat de rector, textul i-a fost cerut de colegi, Îndeosebi de istorici, și a fost apoi postat pe pagina web a universității. Ziarul de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de ortografie română, Despre ortografia erudiților sau a vorbelor științelor și celor străine), altele despre arta tipografică, amintiri din perioada premergătoare anului 1848 (Librărie națională română) etc. La începutul lui 1871 Heliade comentează nefavorabil „noua direcție” junimistă, plecând de la o „prelecțiune” ținută la Iași de Titu Maiorescu. El face și o traducere din Infernul lui Dante (cântul VII), căreia i se adaugă două transpuneri din Schiller, Preîmblarea și Cântarea clopotului, realizate de N. Rucăreanu. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
de la studii activitatea lui X. este strâns legată de Junimea: în 1871-1872 va fi, pentru câteva luni, secretarul societății în locul lui Iacob Negruzzi; vreme de patru ani (1871-1874) redactează procesele-verbale ale ședințelor junimiste; până în 1880 este un conștiincios conferențiar la „prelecțiunile populare”; „Convorbirile literare” îl au colaborator mai bine de două decenii, ultima dată în 1892. Totuși, nu a fost niciodată un junimist. Opoziția la ideologia grupării se manifestă încă din anii perioadei berlineze. Scrisorile către Iacob Negruzzi, articolele publicate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
România. Partizani ai monarhiei constituționale, ei au susținut măsurile politice adoptate de Carol I, inclusiv politica de apropiere de statele centrale ale Europei. Concepută în vederea desfășurării unor activități literare și științifice, J. a găsit diverse forme de manifestare: întruniri săptămânale, „prelecțiuni populare”, editarea unor reviste și ziare, înființarea unor tipografii, a unor institute de învățământ. Întrunirile aveau drept scop să creeze, pe baza unor principii comune, o modalitate sistematică de discutare a problemelor legate de cultură. Era refuzată orice imixtiune a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
unor principii comune, o modalitate sistematică de discutare a problemelor legate de cultură. Era refuzată orice imixtiune a chestiunilor cotidiene (politice ori mondene), cultivându-se în schimb „zeflemeaua” - persiflarea exceselor de orice natură și a ridicolului argumentării. Începute în 1864, „prelecțiunile populare” au continuat aproape douăzeci de ani, reprezentând una dintre principalele forme prin care junimiștii își răspândeau ideologia. Dorind să contribuie la progresul culturii române, ei au acordat atenție mijloacelor oferite de presă. Au înființat ziarele „Vocea națională” (1866), „Constituțiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
ales a lui Maiorescu, a cărui puternică individualitate a constituit un liant al întregii grupări. Încă de la înființare J. a arătat predilecție pentru problemele actualității. O mare atenție a acordat teoriilor lui Charles Darwin, pe care le-a popularizat prin „prelecțiuni”. În general, junimiștii s-au situat pe pozițiile evoluționismului englez și german și, mai puțin, pe cele caracteristice pozitivismului francez, prin prisma cărora au preluat și unele elemente ale criticismului lui Kant. Fără a-i accepta întru totul sistemul, au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
au publicat marii clasici ai literaturii române: Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici. Exegeții au identificat trei etape în existența Societății Junimea: 1. Etapa 1863-1874 are un caracter critic și polemic, manifestat în domeniul limbii, al literaturii și al culturii; se organizau "prelecțiuni" populare pentru educarea maselor; se punea problema alcătuirii unor antologii de poezie românească pentru promovarea autorilor importanți; junimiștii propuneau unificarea limbii române literare prin înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin și prin normarea limbii; 2. Etapa 1874-1884 întâlnirile Junimii au
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prin introducerea spiritului critic și afirmarea principiului estetic în judecarea operelor literare. Deviza societății era: "Intră cine vrea și rămâne cine poate" și a avut ca punct de plecare generația de la 1848. Numărul Junimiștilor creștea considerabil ; își propuneau întâlniri săptămânale, "prelecțiuni populare", editare de reviste și ziare, înființarea unor tipografii și a unor institute de învățământ. În Convorbiri literare au publicat scriitori din toate cele trei provincii românești. Junimea se orienta spre realism și clasicism. Titu Maiorescu, un adevărat "spiritus rector
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și a lui D. Bolintineanu, pe care îi imită mai ales ca limbaj și prozodie. În ce privește compoziția, versurile se apropie de idilă, autorul lor fiind în epocă printre puținii care cultivă această specie. Ca membru al Junimii, a ținut numeroase „prelecțiuni populare”, pe teme diverse, a îndreptat prozodia defectuoasă a multor versuri ce urmau să apară în „Convorbiri literare”, a dat revistei, timp de un sfert de veac, articole de critică, poezii și traduceri, a susținut gazeta junimistă „Curierul de Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290431_a_291760]
-
didactic, dar care prin seriozitatea suportului științific deschide largi orizonturi spre geografia modernă. Așadar, geologul Grigore Cobâlcescu prin a sa "Geografie fizică a Daciei moderne" (1878), Ștefan Popescu (primul geograf cu pregătire universitară dar dispărut înainte de a se afirma) prin prelecțiunile sale de geografie și de metodica geografiei (1904-1911) și Ion Simionescu prin cursurile ținute periodic studenților geografi în intervalul 1911-1920 (și finalizate între altele cu acea "Țara noastră") sunt între principalii precursori ai geografiei moderne la Universitatea din Iași, acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Tzigara-Samurcaș, președintele Fundației „Regele Carol I”, aprobă, pentru expunerile publice, aula acesteia, chiria fiind acoperită din cotizațiile membrilor. Se tipăresc programe de sală, se răspândesc afișe. În ultimul trimestru al lui 1932, C. exploda în arena publică. Emulând cu ilustrele „prelecțiuni” ale Junimii maioresciene sau cu gruparea Poesis, activă la începutul anilor ’20 în jurul „Ideii europene” a lui C. Rădulescu-Motru, dar inspirat și de „procesele literare” („judecata” cu public a unor eroi literari sau teme-problemă), la modă în acei ani, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
ca bursier la Gimnaziul Central din Iași. Se înscrie apoi la Facultatea de Litere a Universității ieșene. Din 1872 este profesor de istorie la Școala Militară din Iași, intrând, la începutul aceluiași an, în societatea literară Junimea, la ale cărei „prelecțiuni populare” participă de câteva ori, iar din 1874 predă istoria la Liceul Național. Cu sprijinul lui Titu Maiorescu este trimis la Paris în 1875, ca bursier al statului. Bacalaureat în același an, se înscrie la École des Hautes Études. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287740_a_289069]
-
în 1960 este promovat conferențiar și șef de catedră. S-a stins din viață în urma unei maladii necruțătoare. Eminent om de catedră, F. s-a impus în fața multor generații de studioși prin luciditatea inaderentă la canoane, prin calitatea aparte a prelecțiunilor, puse în valoare de un carismatic fel de a fi. A publicat articole și studii de metodică în reviste de specialitate. Împreună cu I.D. Lăudat, Aristide Hasgan, C. Parfene, a semnat o lucrare de referință în domeniu, Metodica predării limbii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]