211 matches
-
1880] {EminescuOpXI 414} RECTIFICARE ["ÎN DAREA NOASTRĂ DE SEAMĂ... "] În darea noastră de seamă asupra primei prelegeri a d-lui T. Maiorescu, s-a strecurat o eroare de redacțiune stilistică, ce de aminteri se înțelege îndată ca eroare din urmarea prelecțiunii. D. Maiorescu, vorbind despre darwinism, nu a zis că teoria evoluțiunii este ipotetică, pe când teoria selecțiunii și a moștenirii ar fi "suficient demonstrată", ci, din contră, aceste din urmă sânt astăzi încă controversate între oamenii de știință, pe când evoluțiunea generală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
l-au adus cei intrați pe urmă, precum Xenopol, Lambrior, Slavici, Miron Pompiliu, Creangă etc.”, iar A. D. Xenopol s-a alăturat deîndată, „cu bucurie”, grupului celor „trei români” (Lambrior, Tassu, Panu) care a impus „izbînda ideilor naționale” în alcătuirea programelor „prelecțiunilor populare”. Aceleași idei îl vor călăuzi pe A. D. Xenopol în scrierile sale istorice, economice, social-politice etc., căci el n-a ocolit nici unul din aspectele esențiale ale stării și evoluției generale a patriei noastre, dimpotrivă. „Simt o dorință nespusă de a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Tzigara-Samurcaș, președintele Fundației „Regele Carol I”, aprobă, pentru expunerile publice, aula acesteia, chiria fiind acoperită din cotizațiile membrilor. Se tipăresc programe de sală, se răspândesc afișe. În ultimul trimestru al lui 1932, C. exploda în arena publică. Emulând cu ilustrele „prelecțiuni” ale Junimii maioresciene sau cu gruparea Poesis, activă la începutul anilor ’20 în jurul „Ideii europene” a lui C. Rădulescu-Motru, dar inspirat și de „procesele literare” („judecata” cu public a unor eroi literari sau teme-problemă), la modă în acei ani, C.
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
a luat drept bani buni declararea unui om în contra căruia cercetarea era viciată din capul locului și a trecut la ordinea zilei. Aci ne aducem aminte de [o] istorioară povestită de un ziar american: Onorabilul Josua Quiney spunea, într-o prelecțiune ținută la Boston, că a văzut pe cineva în New-York dând, cu ocazia alegerii de deputat în Congres, 25 de dolari pentr-un singur vot și, mirîndu-se onorabilul că un om poate da atâta pentru un singur vot, i s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Asemenea un ferment politic. Ca atare se dovediră de la 1848 și până azi. Închipuiască-și cineva că evreii ar fi alungați din Austria! Nu numai librarii și comercianții de obiecte de arte ar simți lipsa lor, dar și în salele de prelecțiuni și concerte s-ar observa multe goluri, asemenea ar scădea mult puterea opoziției politice, căci evreul e din natură om al progresului. Aceasta se arătă numaidecât din luna martie a anului 1848. Evrei erau oratori în Dieta din Viena la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dintre profesori de liceu, mulți dintre cei de universitate nu sunt în curentul științei moderne. De când au ieșit de pe băncile școalei n-au mai pus mâna pe carte. Erori demult invalidate prin esperiență și argumente foiesc până astăzi atât în prelecțiuni cât și în cărțile lor didactice. Mulți dintre cei mai bine văzuți chiar nu au sentimentul onestității literare; o sumă de cărți puse în mâna elevilor sunt plagiate nerușinate de pe cărți străine, cu atât mai scandaloase cu cât plagiatorii s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
textele străine într-o formă nemistuită și necorectă, proprie a nimici simțul logic al școlarilor. Mulți se ocupă cu lucruri cu totul străine de sfera activității lor. Vreun text vechi, compilat acum douăzeci de ani, le servește și azi pentru prelecțiuni și toate orele în afară din școală le consideră ca ore libere, pe cari le consacră negoțului, întreprinderilor, politicei ș. a. m. d. Prin provincie mai cu seamă [î]i vedem nu numai luând parte activă la politică, dar devenind șefii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și agonisi mijloace de subzistență în neatârnare de guvern și că sporirea lefilor va spori numărul celor ce caută posturi și supunerea lor cătră oamenii cari pot distribui aceste posturi. ["ONORABILUL JOSUA QUINCY... "] 2257 Onorabilul Josua Quincy povestea, într-o prelecțiune ținută la Boston, ca a văzut pe cineva dând în New York, cu ocazia alegerii de deputat în Congres, 25 de dolari pentr-un singur vot și, mirîndu-se onorabilul că un om putea plăti atâta pentr-un singur vot, i s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
remarcat importanța acordată de Maiorescu instituției familiei. Identificăm aici at(t o extrapolare a sentimentului ș( atitudinii personale față de aceasta, c(t ș( o importanță deosebită acordată familiei ca element de rezistență (n eșafodajul unui popor. Unele din primele sale prelecțiuni la (ntoarcerea (n țară (avea doar 21 de ani) erau despre familie. "Grecii, romanii observa Maiorescu cu toate (nsușirile lor s-au năruit. Poporul german, din contră, "mit seiner Piet(t f(r die Familie", (nflorește" (apud. Călinescu, 1982, p.
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în 1960 este promovat conferențiar și șef de catedră. S-a stins din viață în urma unei maladii necruțătoare. Eminent om de catedră, F. s-a impus în fața multor generații de studioși prin luciditatea inaderentă la canoane, prin calitatea aparte a prelecțiunilor, puse în valoare de un carismatic fel de a fi. A publicat articole și studii de metodică în reviste de specialitate. Împreună cu I.D. Lăudat, Aristide Hasgan, C. Parfene, a semnat o lucrare de referință în domeniu, Metodica predării limbii și
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
România. Partizani ai monarhiei constituționale, ei au susținut măsurile politice adoptate de Carol I, inclusiv politica de apropiere de statele centrale ale Europei. Concepută în vederea desfășurării unor activități literare și științifice, J. a găsit diverse forme de manifestare: întruniri săptămânale, „prelecțiuni populare”, editarea unor reviste și ziare, înființarea unor tipografii, a unor institute de învățământ. Întrunirile aveau drept scop să creeze, pe baza unor principii comune, o modalitate sistematică de discutare a problemelor legate de cultură. Era refuzată orice imixtiune a
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
unor principii comune, o modalitate sistematică de discutare a problemelor legate de cultură. Era refuzată orice imixtiune a chestiunilor cotidiene (politice ori mondene), cultivându-se în schimb „zeflemeaua” - persiflarea exceselor de orice natură și a ridicolului argumentării. Începute în 1864, „prelecțiunile populare” au continuat aproape douăzeci de ani, reprezentând una dintre principalele forme prin care junimiștii își răspândeau ideologia. Dorind să contribuie la progresul culturii române, ei au acordat atenție mijloacelor oferite de presă. Au înființat ziarele „Vocea națională” (1866), „Constituțiunea
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
ales a lui Maiorescu, a cărui puternică individualitate a constituit un liant al întregii grupări. Încă de la înființare J. a arătat predilecție pentru problemele actualității. O mare atenție a acordat teoriilor lui Charles Darwin, pe care le-a popularizat prin „prelecțiuni”. În general, junimiștii s-au situat pe pozițiile evoluționismului englez și german și, mai puțin, pe cele caracteristice pozitivismului francez, prin prisma cărora au preluat și unele elemente ale criticismului lui Kant. Fără a-i accepta întru totul sistemul, au
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
și a lui D. Bolintineanu, pe care îi imită mai ales ca limbaj și prozodie. În ce privește compoziția, versurile se apropie de idilă, autorul lor fiind în epocă printre puținii care cultivă această specie. Ca membru al Junimii, a ținut numeroase „prelecțiuni populare”, pe teme diverse, a îndreptat prozodia defectuoasă a multor versuri ce urmau să apară în „Convorbiri literare”, a dat revistei, timp de un sfert de veac, articole de critică, poezii și traduceri, a susținut gazeta junimistă „Curierul de Iași
VARGOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290431_a_291760]
-
de la studii activitatea lui X. este strâns legată de Junimea: în 1871-1872 va fi, pentru câteva luni, secretarul societății în locul lui Iacob Negruzzi; vreme de patru ani (1871-1874) redactează procesele-verbale ale ședințelor junimiste; până în 1880 este un conștiincios conferențiar la „prelecțiunile populare”; „Convorbirile literare” îl au colaborator mai bine de două decenii, ultima dată în 1892. Totuși, nu a fost niciodată un junimist. Opoziția la ideologia grupării se manifestă încă din anii perioadei berlineze. Scrisorile către Iacob Negruzzi, articolele publicate în
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
una pe alta. De la investigarea activității lui A.D. Xenopol ca membru al Junimii și colaborator la „Convorbiri literare” se trece, în 1976, la o carte consistentă despre „implicațiile” istoriografice ale Junimii - spiritul istoric al societății, istoria în „Convorbiri literare”, în „prelecțiuni” și la Academia Română, literatura de inspirație istorică etc. - și, în 1994, la alcătuirea unor captivante „glose istorico-culturale” cu privire la Mihai Eminescu; mai multe volume, începând din 1986, au în centru problema identității, „căutarea”, „dilemele” și „perspectivele” acesteia, inclusiv în Basarabia; istoriografia
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Amintiri din „Junimea”, apărută în 1921, dar scrisă cu începere din 1889. Amintirile se disting prin precizia informațiilor, rămânând cea mai importantă lucrare documentară despre societatea literară ieșeană, deși în câteva locuri memorialistul s-a lăsat condus de patimă. Prin „prelecțiunile populare” la care a participat, prin articole, note redacționale sau chiar prin rubrica de corespondență din „Convorbiri literare”, N. sprijină fără rezerve toate ideile junimiste, cu o constanță pe care puțini dintre comilitoni au avut-o. Susține astfel rolul frumosului
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
ca bursier la Gimnaziul Central din Iași. Se înscrie apoi la Facultatea de Litere a Universității ieșene. Din 1872 este profesor de istorie la Școala Militară din Iași, intrând, la începutul aceluiași an, în societatea literară Junimea, la ale cărei „prelecțiuni populare” participă de câteva ori, iar din 1874 predă istoria la Liceul Național. Cu sprijinul lui Titu Maiorescu este trimis la Paris în 1875, ca bursier al statului. Bacalaureat în același an, se înscrie la École des Hautes Études. Este
LAMBRIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287740_a_289069]
-
familie în lumina principiilor psihologice și estetice. După un an, la 9 februarie 1864, asociindu-se cu alți tineri întorși din străinătate (P.P. Carp, Iacob Negruzzi, V. Pogor, Th. Rosetti), inițiază o nouă serie de conferințe, care, sub numele de „prelecțiuni populare”, marchează începutul activității publice a Junimii, societate la a cărei întemeiere M. a avut un rol decisiv. În vara anului 1864 împotriva sa este dezlănțuită o campanie de calomniere, condusă de unul dintre adversarii săi politici, N. Ionescu. Fără
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
ai asistenței se desfăcură două aripi mari, ample, care ușor tremurate la început, bătură brusc aerul și, cu tot cu proprietarul lor, dispărură dincolo de cei doi castani care umbreau fereastra. Expresul Național. În aer. Editorial www nae @ expresul national Într-o celebră prelecțiune un nu mai puțin celebru savant al cărui nume îl ocolim cu toată atenția care i se cuvine, spunea: Dați-mi un punct de sprijin și voi mișca Universul! Din nefericire pentru știință, la desele sale solicitări a primit avize
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
a lungul frontului de pe Morava s-au început asemenea luptele. Din Raguza se vestește că fortereța turcească Medun a capitulat. Cu această ocazie au căzut în mînile muntenegrinilor 400 de ostași turci, câteva tunuri și munițiune multă. [13 octombrie 1876] PRELECȚIUNI PUBLICE ["DUMINICĂ ÎN 17 OCTOM"] Duminică în 17 octom. va avea loc a doua prelecțiune a d-lui A. D. Xenopol în sala Universității. Obiectul ei va fi Istoria industriei române. Produsul acestor prelecțiuni fiind destinat românilor din Serbia, prețul intrărei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fortereța turcească Medun a capitulat. Cu această ocazie au căzut în mînile muntenegrinilor 400 de ostași turci, câteva tunuri și munițiune multă. [13 octombrie 1876] PRELECȚIUNI PUBLICE ["DUMINICĂ ÎN 17 OCTOM"] Duminică în 17 octom. va avea loc a doua prelecțiune a d-lui A. D. Xenopol în sala Universității. Obiectul ei va fi Istoria industriei române. Produsul acestor prelecțiuni fiind destinat românilor din Serbia, prețul intrărei este de un leu nou. Biletele se pot găsi la magazia d-lui Hirsch et
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tunuri și munițiune multă. [13 octombrie 1876] PRELECȚIUNI PUBLICE ["DUMINICĂ ÎN 17 OCTOM"] Duminică în 17 octom. va avea loc a doua prelecțiune a d-lui A. D. Xenopol în sala Universității. Obiectul ei va fi Istoria industriei române. Produsul acestor prelecțiuni fiind destinat românilor din Serbia, prețul intrărei este de un leu nou. Biletele se pot găsi la magazia d-lui Hirsch et Finke și, în ziua prelegerii, la Universitate. În prelecțiunea I, care au avut loc duminică în 10 octom
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Obiectul ei va fi Istoria industriei române. Produsul acestor prelecțiuni fiind destinat românilor din Serbia, prețul intrărei este de un leu nou. Biletele se pot găsi la magazia d-lui Hirsch et Finke și, în ziua prelegerii, la Universitate. În prelecțiunea I, care au avut loc duminică în 10 octom. d. Xenopol au arătat relele ce rezultă din starea curat agricolă a unei țări. Cel Întâi rău este o balanță defavorabil[a] a comerțului, adecă banii importați în țară sunt în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Bulgaria. Se zice că, în urma unei scrisori autografe a împăratului cătră regele Italiei, acesta ar fi conces ca la caz de trebuință flota rusască să poată ierna sau în portul de la Palermo sau în cel de la Tarent. [22 octombrie 1876] PRELECȚIUNI PUBLICE ["DUMINICĂ ÎN 24... "] Duminică în 24 c. d. A. D. Xenopol va ținea a treia prelegere publică. În prelecțiunea a doua, în care a vorbit despre istoria industriei române, d-sa a început prin a arăta: I) starea cea proastă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]