50 matches
-
primă sau principiu al cunoașterii. Prin urmare, arché stă la baza metafizicii, epistemologiei și filosofiei științei, întrucât toate științele cunoașterii au ca fundament principii prime 197. Multiplele abordări ale arhetipului plasează studiul acestuia în zona inconștientului, considerându-l o creație prelogică în sensul că aparține unei gândiri colective, sau mai corect spus, unei procesări colective a lumii. Pentru filosofie, arhetipul desemnează modelele originare a căror natură determină modul în care sunt formate lucrurile 198. Universul arhetipului dezvăluie lumea ideilor perfecte, fiind
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conținutul unei reprezentări pe care o moștenește, ci de felul în care omul reușește să răspundă unor probleme primordiale. Arhetipurile reprezintă întrebările fundamentale ale căror răspunsuri le găsim ancorate în specificul diferitor civilizații, popoare, epoci. Astfel, arhetipul este întrebarea anistorică, prelogică, iar structurile superioare ale imaginii, în termenii logicii, sunt răspunsurile determinate istoric și cultural. În acest sens, arhetipul ar putea fi considerat un silogism incomplet, a cărui concluzie nu este implicită, întrucât, așa cum am văzut, nu indică ceva în subiect
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
65, 92, 94, 103, 105, 106, 118, 119, 125, 127, 186, 189, 200, 248, 263, 289 pattern, 25, 41, 66, 68, 86, 125, 192, 193, 194 pericolul stereotipizării, 245 pictures, 25, 28, 297 predispoziții, 19, 102 prejudecată, 53, 227, 229 prelogic, 15, 83, 84, 86, 87, 137 presupoziții, 15, 223, 262 principiul identității, 146, 173, 174 psihanaliză, 46 psihologie socială, 12, 120, 196, 257, 289, 290, 292 reprezentare, 5, 9-11, 17, 18, 20, 22, 24-26, 29, 31, 33, 36, 43, 49
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care încep să genereze reprezentări sociale despre fenomenele respective".149 Pe langă themata, o componentă importantă a gândirii sociale este și nexus-ul. Introdus în studiile psihosociologice de către Michel-Louis Rouquette 150, acest concept are meritul de a clarifica funcția "nodurilor afective prelogice" care leagă indivizii dintr-o societate. "Patriotismul", "conservatorismul", "internaționalismul", "progresismul", "dreapta", "stânga", "democrația", "libertatea", "dreptatea", "egalitatea" sunt exemple de termeni des folosiți în discursul public, care se impun parcă de la sine, neavând nevoie de argumentare. Termenii de acest fel au
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
colectiv al inconștientului, legătura între agregare și identificarea cu modele culturale sau cu lideri sînt tot atîtea încrucișări teoretice între RS și abordarea psihanalitică. 2.2.2. Gîndire ,,sălbatică'', bricolaj și interacționism simbolic Lucien Lévy-Bruhl, prin cercetarea sa asupra mentalității prelogice (1922), a influențat puternic lucrările lui Piaget; el propune o interpretare a modurile de gîndire a indivizilor din comunitățile tradiționale nu prin raportarea la o scară de evaluare absolută, al cărei model este gîndirea științifică, ci prin referire la cadrul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
-i împinge spre sacrificiu sau crimă. Acoperă grămezi de cadavre și mii de vise" (Roquette, 1994, pp. 67-68). Aceste entități simbolice sînt fondate pe predominanța sentimentului, în detrimentul argumentării raționale. "Într-o primă abordare, nexus-urile pot fi caracterizate ca noduri afective, prelogice, comune unui număr mare de indivizi dintr-o societate" (ibid., p. 68). Ele leagă și înnoadă atitudini. Le orientează. Introduc și, discursiv, exprimă o formă de coerență în interiorul sistemelor cognitive: nu coerența, articulată, a argumentației, ci cea compactă a fuziunii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și unor emoții puternice, precum manifestațiile ocazionate de moartea Prințesei Diana sau a pilotului de Formula 1 Ayrton Senna. Puterea lor de electrizare a mulțimilor a fost de multe ori analizată de Le Bon sau de Tarde. Aceste noduri sînt prelogice, deoarece se formează și acționează înaintea rațiunii. Nu rezultă, altfel spus, dintr-o construcție ridicată pe reguli explicite, nu sînt produsul unei analize raționale, nu decurg dintr-o argumentație [...]. Critica și dezbaterea nu le ating, sînt impenetrabile în fața îndoielii" (ibid.
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
viziuni pe care această problematică le-a produs de-a lungul timpului. Astfel, "creația artistică a fost interpretată ca un act fie demențial, delirant, fie mistic, impuls al divinității (Platon), ca expresie sensibilă a ideii absolute (Hegel), ca activitate spirituală prelogică și amorală (Croce), ca pură revelație (Brémond), compensație, manifestare sublimată a refulărilor instinctuale (S. Freud), produs patologic (Lombroso), al dicteului automat al inconștientului (A. Bréton), ca act aleatoriu sau ca simplu joc (Karl Gross), ca expresie a sintezei armonioase și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
legea participației pentru a explica cum funcționează mentalitatea primitivă. Ea spune că "orice individ poate fi el însuși, dar într-un fel și altceva decât el însuși"160. Gândirea magico-religioasă a primitivului și nu numai a sa oferă alte soluții (prelogice) rezolvării unor fenomene. Cercetările făcute ne îndreptățesc să spunem că un număr suficient de mare de oameni sunt dispuși să accepte și alte explicații mai "exotice" mai ales dacă ei se află în situații-limită. Dezastrul, boala, moartea, neînțelegerile de tot
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ascensiune a progresului tehnic și dominația acestei puteri materiale asupra celorlalte civilizații, pe de altă parte a înzestrat "adultul alb și civilizat" cu un particularism marcat, separându-l pe el și "mentalitatea" lui logică de restul culturilor lumii, taxate drept "prelogice", "primitive" sau "arhaice"". Dar asta nu înseamnă, susține mai departe gânditorul, că refuzul imaginarului nu a întâlnit rezistențe serioase, chiar în gândirea occidentală (cf. op. cit., p. 134 și urm.). Aceeași situație este remarcată de Raoul Girardet cu privire la abordarea specifică istoriei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sau care se află situată în afara unui timp și a unui loc concret". Apoi, conținutul mitului este "minunat și admirabil, un mysterium fascinosum, care depășește natura umană și, prin urmare, depășește orice posibilitate umană". Mitul ține apoi de "domeniul conștiinței prelogice sau extra-logice și se apropie mai degrabă de accesul intuitiv la lumea aparentă decât de cel intelectiv". În fine, mitul "constituie un Adevăr care se bucură de o acceptare socială generală.241 În sens mai larg, autorul afirmă despre mit
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cunoaștem însă, pemtra că au ajuns să reprezinte sentimente prea adânci spre a fi scrutate". Eliot citează și se arată de acord cu studiile lui Cailliet și Bédé referitoare la legătura dintre mișcarea simbolistă și sufletul primitiv, și conchide: "mentalitatea prelogică persistă la omul civilizat, dar apare numai la poet sau prin poet". *6 În pasajele de mai sus nu este greu să identificăm influența lui Carl Jung și reafirmarea tezei acestuia, că dedesubtul "inconștientului" individual - care reprezintă rămășița blocată a
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
precum și a efectelor lor tehnologice; pe de altă parte, încercarea de diminuare a rolului imaginarului în filosofia și în epistemologia europeană a dus la o altă ipostază a europocentrismului, triumfalist și superior ca mentalitate față de restul culturilor lumii (depreciativ numite prelogice, primitive și arhaice). În realitate, gândirea "fără imagini" a coexistat cu manifestările plenare ale imaginarului; nici politicile concrete, nici religiile sau filosofiile iconoclaste nu au reușit să împiedice spiritul creștin să-și reprezinte vizual sacrul sau să recurgă la variatele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Yeats, A Vision, Londra, 1933, pp. 279-281. 50. Herman Nohl, Stil und Weltanschauung, Jena, 1920. 51. Cf. Emile Cailliet, Symbolisme et âmes primitives, Paris, 1936, în care se acceptă cu remarcabilă seninătate și lipsă de discernămint critic echivalența dintre spiritul prelogic al popoarelor primitive și obiectivele poeților simboliști. 52. MacNeice, op. cit., p. 111. 53. Vezi Harold Rosenberg, Myth and Poem, în Symposium, II (1931), p. 179 și urm. 54. Gladys Wade, Thomas Traherne, Princeton, 1944, pp. 26-37. Vezi analiza critică a
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
el însuși "logicizat": a) forme logice diferite de judecată (noțiunea și raționamentul, acesta din urmă, cu variantele sale "formale": demonstrația și argumentarea); b) entități prejudicative (predicamentele, predicabilele, postpredicamentele, transcendentalia, care, în context strict judicativ, sunt "specii" de noțiuni); c) elemente prelogice de natură psihologică, parțial "logicizate": trăiri, fapte, îndeosebi cele de tipul prejudecăților și precomprehensiunilor, modalitățile de preluare și de prelucrare "subiectivă" a "obiectelor", toate având legătură cu ceea ce Husserl numește, în Erfahrung und Urteil / Experiență și judecată, "experiență antepredicativă" sau
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
femeie dintr-o cultură orientală va provoca confuzie, dacă nu chiar neîncredere, atunci cînd comunică cu un interlocutor din zona vestică. Un alt concept frecvent examinat este conceptul de "tipare de gîndire". Acestea pot fi rezumate ca fiind logice sau prelogice, inductive sau deductive, abstracte sau concrete și alfabetice sau analfabetice (Maletzke, 1996). Fiind concepte mai complexe, ele pot solicita mai multă atenție, deoarece sînt mai greu decriptate în interacțiuni comune. De exemplu, tiparele de gîndire inductive sau deductive pot avea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ne duce în mod direct cu gândul la sălbăticie, la statutul de ființă în rândul celorlalte ființe, cu nimic deosebită. În perioada despre care discutăm, până la apariția lui Homo Sapiens 70, nu putem vorbi despre o gândire logică sau chiar prelogică a viitoarei ființe umane. Aristotel, în Politica 71, discută despre economia naturală, numind-o "crematistică naturală", în care "popoarele duceau o viață animalică, pe care au îmbunătățit-o puțin câte puțin, trecând prin starea de vânători și pescari și ajungând
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de "social" gândit și formulat de Aristotel cu două mii de ani în urmă, căruia i-a spus POLITIKON gândindu-se la om. Aceasta deoarece moneda apare odată cu conștiența de rasă și cu primele forme de organizare, cu aprofundarea logicii și prelogicii, cu crearea și punerea în practică de către om a primelor forme de asociere care reprezentau forme de organizare socială. Zinoviev vorbește despre bani ca despre o "invenție", dar nu în înțelesul propriu al termenului, ci în înțelesul larg de apariție
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Ființei supreme, care apare, și la unul și la celălalt, în forma unei coincidențe paradoxale a opușilor 577. În sfârșit, amândoi vorbesc despre alexandrinismul cultural interbelic și fac recurs la o gândire mai veche, primitivă, fără însă a o considera prelogică, ci doar ca expresie a unui alt tip de logică și raționalitate. 4.3. Identitatea concretă și predicația complexă contradictorie Sensibilizat, ca și ceilalți filosofi români amintiți, de transformările gândirii științifice contemporane, de complexitatea acesteia și, implicit, de antinomiile ei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
au o Încărcătură afectivă puternică și un grad de cunoaștere scăzut. Ele mobilizează sau resping o idee fără să se bazeze pe argumente raționale, angajează opinii ferme, se traduc prin slogane, se bazează pe puterea inductoare a lozincii, pe puterea prelogicii. Aceste concepte au primit numele „nexus”. În dic ționare găsim sinonime ca „nod”, „legătură”, „Împletitură”, „Îmbrățișare”, „articulație”, „Încheietură”, „contract”, „angajament”, „obligativitate declarată solemn”. Cuvântul cristalizează emoțiile individuale și ale mulțimilor, are efect mobilizator ce șterge pe moment diferențele dintre grupuri
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cine sunt aceia care utilizează aceste cuvinte mobilizatoare și cu ce scop. Iată de ce e important să discutăm despre puterea nexusului și despre efectele sale. Ce spun specialiștii care au studiat fenomenul? Un nexus: • se prezintă ca un nod afectiv prelogic și este utilizat În justificarea unor judecăți sau În angajamente publice; • are.un.caracter colectiv, Împărtășit de majoritatea membrilor unei grupări sociale; • operează un marcaj al diferențelor intergrupale și intragrupale; • mobilizează prin Încurajarea conflictului ideologic; • se prezintă ca o.abstracțiune
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
-le în timpul visului sau a unor activități de relaxare la combinări și transformări dintre cele mai variate. Conștientul este zona minții responsabilă cu gândirea logică, cu stabilirea de relații - zona energiilor sub control. Inconștientul este zona proceselor primare, a gândirii prelogice - zona energiilor libere. Inconștientul este inaccesibil minții conștiente. Între inconștient și conștient este plasat subconștientul, care - se pare comunică cu ambele zone. Subconștientul este „stratul tampon” prin care unele elemente merg către conștient altele către inconștient. Asemănător unui iceberg, la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
secolului nostru, despre consecințele difuzării studiilor psihanalitice în Franța, între 1920-l930: "Datorită lor am înțeles că antinomiile statice în jurul cărora ni se sugera să ne construim disertațiile filosofice și, mai târziu, lecțiile- rațional și irațional, intelectual și afectiv, logică și prelogică se reduceau la un simplu joc gratuit. Exista, în primul rând, dincolo de rațional, o categorie mai importantă și mai temeinică, aceea a semnificativului, expresia cea mai înaltă a raționalului, dar pe care profesorii noștri (meditînd mai mult la Eseul asupra
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
generală al lui F. de Saussure) nici măcar nu-l menționau. Apoi, opera lui Freud îmi revela faptul că aceste opoziții nu erau cu adevărat antinomice, de vreme ce tocmai comportamentele, în aparență cele mai afective, operațiile cele mai puțin raționale, manifestările declarate prelogice sunt de fapt cele mai semnificative." (Tropice triste, Ed. Științifică, București, 1968, p. 60) în epistema epocii noastre, care a dus foarte departe operaționalitatea, mutând logica în matematică, în așa fel încît știința a devenit mai degrabă demers decât discurs
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de anticipare a înțelegerii: "situația existențială prealabilă circumscrie cadrul pretenției de validitate a oricărei încercări de interpretare". A înțelege un lucru înseamnă a te dovedi la înălțimea lui, a-l putea lua într-un anumit fel. Heidegger consideră aspectul implicit, "prelogic", hermeneutic, prealabil celui apofatic, propozițional. El folosește termenul de hermeneutică pentru a caracteriza comprehensiunea antepredicativă, fără ca totuși să iasă, așa cum Husserl o făcea, în afara limbajului. * în spiritul întregii sale gândiri, Heidegger nu vrea să ne lase să luăm drept simple
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]