50 matches
-
a trăirilor umane miturile și simbolurile pentru a ajunge la formele lor istorice, determinate logic și care asigură transformarea nefamiliarului în familiar reprezentarea, presupoziția și stereotipul. Imaginea între inconștient și conștient propune o incursiune în sfera imaginii prin analiza structurilor prelogice ale acesteia, aplicând raționamentele logice în sfera exprimărilor nonlogice și anistorice, cu scopul de a descoperi devenirea acestora în logic și istoric. În acest sens, capitolul implică o analiză a unor mituri din cadrul civilizațiilor primare, comparativ cu mituri istorice și
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
structurilor ancestrale arhetipurile și modul lor de exprimare a trăirilor umane simbolurile și miturile pentru a ajunge la formele lor istorice, determinate logic și care asigură transformarea nefamiliarului în familiar reprezentarea și presupoziția. Incursiunea în sfera imaginii prin analiza structurilor prelogice ale acesteia are ca scop identificarea stratului imagologic esențial și a regulii care stă la baza formării imaginii. Astfel, prin aplicarea raționamentelor logice în sfera exprimărilor nonlogice și anistorice poate fi descoperită devenirea acestora în logic și istoric. Considerând, în
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lui Jean Piaget 188, că fiecare structură este în același timp construcție în raport cu formele inferioare și aplicație (conținut) în raport cu cele superioare, s-ar putea stabili astfel de relații și între structurile imaginii, în sensul devenirii din anistoric în istoric, din prelogic în logic, fără a modifica în vreun fel straturile profunde. Conceptele care definesc straturile prelogice ale imaginii (arhetipul, mitul, simbolul) exprimă esența gândirii simbolice, descriu un tipar de gândire la care individul se raportează inconștient, reprezintă un model structural de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și aplicație (conținut) în raport cu cele superioare, s-ar putea stabili astfel de relații și între structurile imaginii, în sensul devenirii din anistoric în istoric, din prelogic în logic, fără a modifica în vreun fel straturile profunde. Conceptele care definesc straturile prelogice ale imaginii (arhetipul, mitul, simbolul) exprimă esența gândirii simbolice, descriu un tipar de gândire la care individul se raportează inconștient, reprezintă un model structural de procesare a informației și fac accesibil necunoscutul, ghidând individul în societate. Dacă imaginea este o
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
inconștientul individual pentru că poartă în nucleul ei arhetipul, conștiința socială, conștiința individuală și tot ce reușește individul să facă la nivel mental din acestea. Rămâne însă de analizat care sunt într-adevăr structurile anistorice ale imaginii. Demersul analizei devenirii din prelogic în logic pornește de la primul palier al imaginii, arhetipul, pentru a ajunge la al doilea și al treilea palier, respectiv mitul și simbolul, și are ca reper un program de istoria artei și psihologie analitică prin care este valorizat contextul
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
primă sau principiu al cunoașterii. Prin urmare, arché stă la baza metafizicii, epistemologiei și filosofiei științei, întrucât toate științele cunoașterii au ca fundament principii prime 197. Multiplele abordări ale arhetipului plasează studiul acestuia în zona inconștientului, considerându-l o creație prelogică în sensul că aparține unei gândiri colective, sau mai corect spus, unei procesări colective a lumii. Pentru filosofie, arhetipul desemnează modelele originare a căror natură determină modul în care sunt formate lucrurile 198. Universul arhetipului dezvăluie lumea ideilor perfecte, fiind
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conținutul unei reprezentări pe care o moștenește, ci de felul în care omul reușește să răspundă unor probleme primordiale. Arhetipurile reprezintă întrebările fundamentale ale căror răspunsuri le găsim ancorate în specificul diferitor civilizații, popoare, epoci. Astfel, arhetipul este întrebarea anistorică, prelogică, iar structurile superioare ale imaginii, în termenii logicii, sunt răspunsurile determinate istoric și cultural. În acest sens, arhetipul ar putea fi considerat un silogism incomplet, a cărui concluzie nu este implicită, întrucât, așa cum am văzut, nu indică ceva în subiect
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
65, 92, 94, 103, 105, 106, 118, 119, 125, 127, 186, 189, 200, 248, 263, 289 pattern, 25, 41, 66, 68, 86, 125, 192, 193, 194 pericolul stereotipizării, 245 pictures, 25, 28, 297 predispoziții, 19, 102 prejudecată, 53, 227, 229 prelogic, 15, 83, 84, 86, 87, 137 presupoziții, 15, 223, 262 principiul identității, 146, 173, 174 psihanaliză, 46 psihologie socială, 12, 120, 196, 257, 289, 290, 292 reprezentare, 5, 9-11, 17, 18, 20, 22, 24-26, 29, 31, 33, 36, 43, 49
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
1994) este aceea de a găsi și de a adopta calea cea mai propice înțelegerii și prezentării magiei, adică o altă poziție decât aceea a exegeților care au descris-o ca pe o pseudoștiință, o pseudoreligie, o pseudoartă, o gândire prelogică. Luând în considerare unele științe pozitive și umaniste, ca fizica, astronomia, biologia și psihologia, care oferă „o bună motivație ontologică și gnoseologică gândirii magice tradiționale”, autorul are de examinat un fenomen vast, deloc ușor de definit și interpretat, ale cărui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
care încep să genereze reprezentări sociale despre fenomenele respective".149 Pe langă themata, o componentă importantă a gândirii sociale este și nexus-ul. Introdus în studiile psihosociologice de către Michel-Louis Rouquette 150, acest concept are meritul de a clarifica funcția "nodurilor afective prelogice" care leagă indivizii dintr-o societate. "Patriotismul", "conservatorismul", "internaționalismul", "progresismul", "dreapta", "stânga", "democrația", "libertatea", "dreptatea", "egalitatea" sunt exemple de termeni des folosiți în discursul public, care se impun parcă de la sine, neavând nevoie de argumentare. Termenii de acest fel au
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Ființei supreme, care apare, și la unul și la celălalt, în forma unei coincidențe paradoxale a opușilor 577. În sfârșit, amândoi vorbesc despre alexandrinismul cultural interbelic și fac recurs la o gândire mai veche, primitivă, fără însă a o considera prelogică, ci doar ca expresie a unui alt tip de logică și raționalitate. 4.3. Identitatea concretă și predicația complexă contradictorie Sensibilizat, ca și ceilalți filosofi români amintiți, de transformările gândirii științifice contemporane, de complexitatea acesteia și, implicit, de antinomiile ei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pură care declanșează creativitatea” - și cu toate astea și-a pus verbul sub flamuri naziste, printr-un paradox al spiritului care socotește normalul ca fiind abnormul. Așadar, o ființă irațională, așa cum este inclusiv poetul care se hrănește intuitiv din straturile prelogice ale existenței, cele care „adăpostesc dionisiacul și prin aceasta și puterea de creație.” (Ioana Orleanu) Iubirile sale nu sunt mai puțin ardente decât opera, iar femeile au jucat un rol, pe rând, providențial și dramatic - „atâtea minciuni ai iubit,/ atâtea
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
legea participației pentru a explica cum funcționează mentalitatea primitivă. Ea spune că "orice individ poate fi el însuși, dar într-un fel și altceva decât el însuși"160. Gândirea magico-religioasă a primitivului și nu numai a sa oferă alte soluții (prelogice) rezolvării unor fenomene. Cercetările făcute ne îndreptățesc să spunem că un număr suficient de mare de oameni sunt dispuși să accepte și alte explicații mai "exotice" mai ales dacă ei se află în situații-limită. Dezastrul, boala, moartea, neînțelegerile de tot
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
decît pură imagine, simbol, și sub cea a activității vitale, care nu va mai fi implorarea obiectului personificat, ci formarea legală subiectului. Personificarea rămîne chiar și în culturile cele mai elevate rădăcina întregului adevăr metafizic,al întregii poezii. Pentru gîndirea prelogică și simbolică, ea apare ca mijloc unic de expresie al adevărului supraconștient, creînd atît viziunea religioasă cît și pe cea poetică a erei mitice. Ca să poată deveni instrumentul preștiinței mitici relativ la intenții, ea trebuie să depășească stadiul proiecției animiste, care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
indivizilor și se impun acestora, având următoarele caracteristici: sunt comune membrilor unui anumit grup; se transmit de la o generație la alta; se impun indivizilor, trezind în ei sentimente de respect, teamă, adorație pentru obiectele lor. Reprezentările colective constituie nucleul mentalității prelogice și mistice, diferită de mentalitatea individului din societățile evoluate. Toate practicile, credințele, ca și instituțiile societăților inferioare au la bază mentalitatea prelogică și mistică. Așa încât, misticul inundă întregul organism social și devine marca, nu doar a gândirii, ci a întregului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
impun indivizilor, trezind în ei sentimente de respect, teamă, adorație pentru obiectele lor. Reprezentările colective constituie nucleul mentalității prelogice și mistice, diferită de mentalitatea individului din societățile evoluate. Toate practicile, credințele, ca și instituțiile societăților inferioare au la bază mentalitatea prelogică și mistică. Așa încât, misticul inundă întregul organism social și devine marca, nu doar a gândirii, ci a întregului mod de existență în comunitățile neevoluate. Mai mult decât atât, pentru a înțelege tipurile ulterioare de mentalitate, inclusiv "tipul logic", propriu societăților
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
social și devine marca, nu doar a gândirii, ci a întregului mod de existență în comunitățile neevoluate. Mai mult decât atât, pentru a înțelege tipurile ulterioare de mentalitate, inclusiv "tipul logic", propriu societăților civilizate, trebuie să ne raportăm la "tipul prelogic" (mistic). Ceea ce înseamnă că Lévy-Bruhl acceptă ideea unei evoluții a mentalității și a modului de viață aflat într-o legătură necesară cu tipul de mentalitate și chiar ideea prezenței în structura tipurilor ulterioare a unor trăsături mistice, idee acceptată și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mentalității și a modului de viață aflat într-o legătură necesară cu tipul de mentalitate și chiar ideea prezenței în structura tipurilor ulterioare a unor trăsături mistice, idee acceptată și de Rădulescu-Motru. "Tipurile ulterioare de mentalitate derivă din acesta (tipul prelogic și mistic n. C.). Ele trebuie să reproducă, sub o formă mai mult sau mai puțin aparentă, o parte a trăsăturilor sale"188. C. Rădulescu-Motru concepe sufletul mistic drept treaptă în evoluția formelor de personalitate. Dar semnificația aceasta este, înainte de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o "explicație deformată" a relațiilor sociale (de la K. Marx la R. Barthes și numeroși reprezentanți ai curentului "cultural studies"); * O raționalizare și o povestire (logomena) a riturilor (R. Smith, J. Harrison și întreaga Școală ritualistă); * O manifestare a "gândirii primitive", "prelogice" sau "sălbatice" (de la G. B. Vico la C. Lévi-Strauss); * O expresie, fie a psihologiei primitive (de la L. Lévi-Bruhl la E. Cassirer) a "inconștientului indivizilor" (S. Freud) sau a "arhetipului umanității" (E. Jung); * Un instrument de coeziune socială, o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de gândire, așa cum este întâlnită în societățile totalitare laice sau religioase. Se produce în timp o înlocuire a gândirii logice și creatoare, cu o gândire artificială de factură utopică, rezultat al ideologiilor. Asistăm la o „întoarcere” la formele mentalității primitive prelogice. În acest caz, totul va fi dominat, în planul gândirii colective, de irațional. Iraționalul, ca model de gândire absurdă, va duce la construcții mitice, fabulative, vaste sisteme de gândire proiectivă de factură „delirant-anomică”, așa cum vom arăta mai departe. Pierderea reperelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aborigenii australieni contrazic întru totul ceea ce științele economice ne învață despre om. Pot fi formulate trei ipoteze. Prima care-i vine în minte omului modern este să-i considere pe oamenii epocii de piatră infra-oameni: ființe care au o "mentalitate prelogică 65", aflați în pragul civilizației și al culturii, incapabili, deci, de a gîndi în termeni economici. Ar fi vorba despre o lume pre-civilizată, pre-economică. A doua ipoteză stipulează că avem de-a face cu o civilizație adevărată, caracterizată de o
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
45, 66. 60 Marshall Sahlins, 1976, p. 73. 61 Marshall Sahlins, 1976, p. 52. 62 Marshall Sahlins, 1976, p. 130. 63 Marshall Sahlins, 1974, p. 168. 64 Evans-Pritchard, 1994, p. 213. 65 Ideea potrivit căreia popoarele "primitive" au o mentalitate "prelogică" a fost susținută mai ales de Lucien Lévy-Bruhl în La mentalité primitive, Alcan, 1922. 66 Adam Smith, Recherches sur la nature et les causes de la richesse des nations, Guillamin, 1881, p. 17. Filosofia morală a lui Adam Smith nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
precum și a efectelor lor tehnologice; pe de altă parte, încercarea de diminuare a rolului imaginarului în filosofia și în epistemologia europeană a dus la o altă ipostază a europocentrismului, triumfalist și superior ca mentalitate față de restul culturilor lumii (depreciativ numite prelogice, primitive și arhaice). În realitate, gândirea "fără imagini" a coexistat cu manifestările plenare ale imaginarului; nici politicile concrete, nici religiile sau filosofiile iconoclaste nu au reușit să împiedice spiritul creștin să-și reprezinte vizual sacrul sau să recurgă la variatele
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
el însuși "logicizat": a) forme logice diferite de judecată (noțiunea și raționamentul, acesta din urmă, cu variantele sale "formale": demonstrația și argumentarea); b) entități prejudicative (predicamentele, predicabilele, postpredicamentele, transcendentalia, care, în context strict judicativ, sunt "specii" de noțiuni); c) elemente prelogice de natură psihologică, parțial "logicizate": trăiri, fapte, îndeosebi cele de tipul prejudecăților și precomprehensiunilor, modalitățile de preluare și de prelucrare "subiectivă" a "obiectelor", toate având legătură cu ceea ce Husserl numește, în Erfahrung und Urteil / Experiență și judecată, "experiență antepredicativă" sau
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sociale (de la K. Marx la R. Barthes și numeroși reprezentanți ai curentului cultural studies); f) o raționalizare și o povestire (logomena) a riturilor (R. Smith, J. Harrisson și apoi Întreaga posteritate a școlii ritualiste); g) o manifestare a „gândirii primitive”, „prelogice” sau „sălbatice” (de la G.B. Vico la C. Lévi-Strauss); h) o expresie fie a psihologiei primitive (de la L. Lévi-Bruhl la E. Cassirer), a „inconștientului” indivizilor (S. Freud) sau a „arhetipurilor umanității” (E. Jung); i) un instrument de coeziune socială, o formă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]