62,592 matches
-
ușoare, ne vorbește de uși care se deschid dacă bați în ele și apoi avertizează asupra ușilor care rămân închise, oricât ai bate, deplânge dezbinarea dintre oameni și apoi tot el mărturisește că a venit să aducă dezbinarea. Iată de ce prelucrarea politică a vorbelor sale este ilicită. Tocmai de aceea Andrei Pleșu nu rabdă lectura lor ideologică (după tiparul feminismului și al corectitudinii politice), cum de altfel nu acceptă alte trei tipuri de lectură deformantă: 1) interpretarea literală, când nu vezi
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
a școlii generale, am ridicat două degete în ora de dirigenție, m-am ridicat în picioare, și - încurajat de apelurile la sinceritate și buna colegialitate ale tovarășei diriginte - am spus că eu, unul, m-am săturat de continua repetare și prelucrare la orele de dirigenție a directivelor și hotărârilor Partidului Comunist Român. Că a le spune odată, mai înțeleg. A le spune de doua ori, înțeleg și asta. Dar a face din fiecare oră de dirigenție un prilej de dezbatere a
MULŢUMESC DIN INIMĂ PARTIDULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Multumesc_din_inima_partidului.html [Corola-blog/BlogPost/358850_a_360179]
-
proporțiilor și fidelității în redarea anatomiei unui model de armură al secolului XVI. Între celelalte exponate, armura de doi metri se distinge printr-un impact estetic special și o formă de tactilitate în care profesionalismul, talentul, inspirația, dar și profunzimea prelucrării aliajului pot fi citite de către privitor exact cum se citește amprenta digitală, pentru că maestrul a realizat o armonie perfectă între înălțime și soclu, între tehnică și model, între controlul riguros și sensibilitatea artistică, de așa manieră încît armura răspunde interesului
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Traian_duta_armura_din_careul_de_arme.html [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
live de pictură - icoane pe sticlă și lemn. De asemenea, Viorica Lezeu din Drăgoteni, comuna Remetea, le-a dezvăluit oaspeților niponi meșteșugul încondeierii ouălor, iar Catița Stan, din Remetea, soția meșterului Alexandru Stan, a venit pregătită să le dezvăluie arta prelucrării lemnului. Nici japonezii nu s-au lăsat mai prejos, oferindu-le alor noștri momente de dans folcloric japonez, chiar dacă nu sunt profesioniști. Apoi, pentru a afla mai multe despre misterioasa cultură japoneză, s-au organizat patru ateliere de lucru, în cadrul
COMUNICARE FARA FRONTIERE: DIALOG ROMANO-NIPON IN MUNICIPIUL DE PE CRIS de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 by http://confluente.ro/Comunicare_fara_frontiere_dialog_romano_nipon_in_municipiul_de_pe_cris_.html [Corola-blog/BlogPost/342438_a_343767]
-
în fața neologismelor; - Dinamismul împrumuturilor lexicale și stilistice din engleză în presă și în limba vorbită. Identitatea limbii și literaturii române - în România; - în diaspora europeană/ americană/ mondială; - în relațiile cu alte limbi/ literaturi: perspectivă diacronică/ perspectivă sincronică. Tehnici moderne în prelucrarea filologic editorială a textelor - Colaborarea dintre filologie și informatică; - Lingvistica corpusurilor și crearea de bănci de date; - Procedee și resurse pentru informatizarea cercetării filologice. Ca și la edițiile precedente ale simpozionului, vă rugăm să trimiteți pe adresa noastră sau să
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A XII-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL ANUAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ofelia_ichim_institutul_de_f_ofelia_ichim_1370738388.html [Corola-blog/BlogPost/346285_a_347614]
-
pagina 46, Goga a publicat o poezie cu adevărat a lui - Cantorul Cimpoi (prima variantă) -, semnată: Octavian (cu acest criptonim-prenume real, poetul a semnat, până prin 1910, vreo 75 de texte poetice și în proză, articole de presă și o traducere/prelucrare din Heine). Referință Bibliografică: Octavian Goga - cel mult coautor al poeziei („sale”) „Sărbătoare” / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 196, Anul I, 15 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Angela Monica Jucan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 by http://confluente.ro/Octavian_goga_cel_mult_coautor_al_poeziei_sale_sarbatoare_.html [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]
-
12:00, în Rotonda 13 a Muzeului Național al Literaturii Române, situat la adresa: Bulevardul Dacia Nr.12, sector 1, București. Evenimentul se desfășoară în cadrul sesiunii științifice a Consorțiului de Informatizare pentru Limba Română (ConsILR) - Conferința „Resurse Lingvistice și Instrumente pentru Prelucrarea Limbii Române” (26 - 27 aprilie a.c., http://consilr.info.uaic.ro/consilr2011-12/ro/index.html aflată la ediția a VIII-a. Evenimentul prilejuiește un demers științific, necesar și util, întreprins de lingviști și informaticieni, deopotrivă, care vor prezenta câteva dintre
„STRATURILE CREAŢIEI LITERARE” de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Eugenia_taralunga_prezinta_invitat_eugenia_taralunga_1335025022.html [Corola-blog/BlogPost/357691_a_359020]
-
de resurse lingvistice pentru cercetarea limbii române. Sunt invitați reprezentanți ai Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, ai Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, reprezentanți ai editurilor, scriitori, cercetători și profesori universitari care lucrează în domeniul lingvisticii computaționale și al tehnologiilor de prelucrare a limbajului natural. Moderatori: Eugenia Țarălungă, Radu Voinescu, Rodica Zafiu. Dezbaterea va fi urmată de lansarea celui de al cincilea volum din seria ConsILR, publicat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și de Academia Română. Sperând că v-am suscitat
„STRATURILE CREAŢIEI LITERARE” de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Eugenia_taralunga_prezinta_invitat_eugenia_taralunga_1335025022.html [Corola-blog/BlogPost/357691_a_359020]
-
sfințit de flori proaspete de vers care aduc Lumină în suflete. Ea avansează ideea despre „Infinitul iubirii” dumnezeiești pentru oameni. Unele poeme au aspect și conținut de rugăciune. Voican Marin - autor de poezie și teatru, dar și de studii și prelucrări de foclor - acest autor prezntă o selecție de poeme cantabile, în vers clasic, care pot fi puse pe muzică, exprimând sentimentul religios. Claudia Voiculescu își expune și ea convingerile creștine în versuri interesante, în stil clasic, unele sub formă de
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
a școlii generale, am ridicat două degete în ora de dirigenție, m-am ridicat în picioare, și - încurajat de apelurile la sinceritate și buna colegialitate ale tovarășei diriginte - am spus că eu, unul, m-am săturat de continua repetare și prelucrare la orele de dirigenție a directivelor și hotărârilor Partidului Comunist Român. Că a le spune odată, mai înțeleg. A le spune de doua ori, înțeleg și asta. Dar a face din fiecare oră de dirigenție un prilej de dezbatere a
MULŢUMESC DIN INIMĂ PARTIDULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/jianu_liviu_1409047274.html [Corola-blog/BlogPost/368191_a_369520]
-
529 din 12 iunie 2012 Toate Articolele Autorului BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU Fălticenii anilor 1950 era un orășel destul de modest, însă începuse să se miște din punct de vedere industrial fiind în continuă schimbare. Se construise un combinat de prelucrare a lemnului numit simbolic a 5 a aniversare, pentru a marca 5 ani de la proclamarea republicii populare. Cooperativele meșteșugărești erau în plină activitate; croitorii, cizmării, ateliere de tâmplărie, sobe de teracotă, ceaprăzării. Străzile erau încă pavate cu piatră cubică. Drumul
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Baiat_la_sifonaria_lui_bacalu_mihai_leonte_1339559267.html [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
de acest băiat! ”. * Mai erau amănuntele. Amănuntele fiecărei întâlniri, ale fiecărei plimbări, ale fiecărei discuții telefonice, ale fiecărei scrisori, amănunte pe care Toloșica se străduia să le afle pentru a le folosi în artificii de calcul și de interpretări în prelucrarea datelor. Abia acum Albert realiza că toate confidențele, făcute de Erica prietenei sale, deveneau colți și gheare ascuțite care erau folosite, cu dibăcie, întru destrămare și reorientare. * Refuzul Ericăi, la cererea de a se căsători căt mai degrabă, nu putea
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1483563098.html [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
Gheorghe ZAMFIR poate fi declarat ,,OMUL ZILEI'' în fiecare zi. Instrumentul său fermecat - NAIUL - aduce în inima românilor de pretutindeni fiorul cel mai pătrunzător al cântecului românesc. Fie că este vorba de doina străbună, de cântecul de joc sau acele prelucrări măiestre pe care numai Gheorghe ZAMFIR știe să le interpreteze ca nimeni altul. ROMÂNIA a fost cunoscută pe plan mondial și datorită naiului său inconfundabil. Noi publicul îl iubim, și îl respectăm cu pioșenie. Maestrul Gheorghe ZAMFIR merită mult mai
MERITĂ MULT MAI MULT... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Merita_mult_mai_mult_mihai_leonte_1354015668.html [Corola-blog/BlogPost/359405_a_360734]
-
Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016. Cristina Mariana BĂLĂȘOIU Născută la 12 Iunie 1979 în Craiova. Absolventă a Grupului Școlar Industrial Energetic promoția 1997. Absolventă a Cursului de formare profesională de calificare: Operator, introducere, validare și prelucrare date, avizat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale Și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, organizat de IPA SA București în perioada 27.04.2015- 12.11.2015. Membră a Cafenelei Literare ,,Cetatea Băniei” , coordonator Daniela Tiger în perioada octombrie
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
acordată de Cafeneaua literară ,,Cetatea Băniei”, Diplomă aniversară ... Citește mai mult Cristina Mariana BĂLĂȘOIUNăscută la 12 Iunie 1979 în Craiova. Absolventă a Grupului Școlar Industrial Energetic promoția 1997. Absolventă a Cursului de formare profesională de calificare: Operator, introducere, validare și prelucrare date, avizat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale Și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, organizat de IPA SA București în perioada 27.04.2015- 12.11.2015. Membră a Cafenelei Literare ,,Cetatea Băniei” , coordonator Daniela Tiger în perioada octombrie
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui A. Schopenhauer, I. Kant (de altfel a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure), de teoriile lui Hegel. Sute de pagini de poezie, proză, proiecte dramatice, traduceri, prelucrări și adaptări, chiar și o schiță a unei gra¬matici sanscrite sau un dicționar de rime, compun o operă vastă și originală, lirică, nihilistă, eroică, fantastică, cosmogonică, didactică și polemică, ceea ce arată o minte iscoditoare, o bună educație filosofică și
POEZII PATRIOTICE DE MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1484577169.html [Corola-blog/BlogPost/379440_a_380769]
-
și o gală rock... - Am avut ocazia să facem un concert la Brăila, la sala Teatrului Maria Filotti, cu o garnitură de chitariști, care promovează de cinci ani tangenta între muzică rock și cea clasică: au început cu Mozart-Rock, adică prelucrări de Mozart cu chitară și acompaniate de orchestră iar acum au ajuns la performanțe, au și o clapa cu un soft special, care reproduce corul. Inițiatorul proiectului este domnul doctor Teodorescu, șeful Fundației Lira, ajutat de fiul său, inginer, autorul
Interviu cu Florin Melinte by http://www.zilesinopti.ro/articole/979/interviu-cu-florin-melinte [Corola-blog/BlogPost/96960_a_98252]
-
Post...În jur, o grămadă de orășeni gură-cască, aduși de Primar. Unii se îmbrăcaseră în costume naționale rămase de la bătrâni. Popa și Diacul au celebrat o scurtă ceremonie tradițională, ca la orice inaugurare. După ce fanfara a cântat imnul orașului, o prelucrare a profesorului de muzică de la Gimnaziu, după “Trandafir de la Moldova”, pe versurile poetului local, un fost colonel la Redacția “Jurnal de Batalion”, acum pensionar. Tot domnia sa a recitat poezia pregătită pentru primirea înalților oaspeți: Bun venit la Orghiești, Doamnă Pudrea
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1464857228.html [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
printr-un recurs permanent la memorie ... Ocupațiunile “vegăsenilor” sunt în principal în sfera serviciilor nenumărate din cazinouri și hoteluri, în circulația mărfurilor, din mișcarea oamenilor cu job-uri, din producția ranch-urilor din vecinătățurile apropiate, adică creșterea animalelor, producția și prelucrarea materiei prime animaliere dar și legumicole, în sistemul superdezvoltat al irigațiilor, al constrcțiilor civile și industriale din perimetrului orășenesc, în transportul în comun și particular, în sfera divertismentului propriu-zis, et. Casele locuitorilor cu venituri medii normale sunt construite pe cel
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Cu_dotarile_electronice_di_l_v_ceasca_ar_fi_cazut_la_pastele_cailor_ix_.html [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
stăpânita și administrată o perioadă de austrieci. Cand austriecii s-au retras au lăsat în urmă adevărate enclave precum cea de la Severin, care a patronat Societatea de Navigație pe Dunăre, a înființat Șantierul Naval, Fabrica de Bere, se ocupau cu prelucrarea cărnii, ș.a. Evreii s-au stabilit în Severin mai ales după Marea Unire, 1918. Doar câteva familii erau mai demult stabilite. Ei erau mai ales angrosiști de ceareale.Turcii proveneau de pe cunoscută insula Ada Kaleh plecați de acolo mai ales
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416907467.html [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
cercetare pentru perfecționarea tehnologiilor de fabricație ale policlorurii de vinil-suspensie (PVC) și polimerilor sulfidici lichizi (PSL) din cadrul Combinatului Chimic Râmnicu Vâlcea/S. C. OLTCHIM S.A.; ¤ colaborări la elaboarea tehnologiilor de fabricație ale produselor clorosodice și clorurii de vinil, la testarea la prelucrare a noilor sortimente de PVC-S și PSL și stabilirea unor noi domenii de utilizare ale acestora (cu Institutul de Cercetare pentru Prelucrarea Cauciucului și a Maselor Plastice București/INCERPLAST S. A., ICECHIM București), la stabilirea unor corelații structură-proprietăți în cazul
MARIAN PĂTRAȘCU de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Marian_P%C4%83tra%C8%99cu.html [Corola-blog/BlogPost/342657_a_343986]
-
S.A.; ¤ colaborări la elaboarea tehnologiilor de fabricație ale produselor clorosodice și clorurii de vinil, la testarea la prelucrare a noilor sortimente de PVC-S și PSL și stabilirea unor noi domenii de utilizare ale acestora (cu Institutul de Cercetare pentru Prelucrarea Cauciucului și a Maselor Plastice București/INCERPLAST S. A., ICECHIM București), la stabilirea unor corelații structură-proprietăți în cazul PVC-S (cu Institutul de Chimie Macromoleculară ,,Petru Poni” Iași, Institutul de Chimie Cluj-Napoca), la elaborarea unui medicament trofic pe bază de bioxid
MARIAN PĂTRAȘCU de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Marian_P%C4%83tra%C8%99cu.html [Corola-blog/BlogPost/342657_a_343986]
-
rusă, spaniolă, italiană, franceză). În momentul pensionării, fondul documentar al Laboratorului ,,Cercetare PVC” din cadrul Centrului de Cercetare OLTCHIM era format din peste 8 000 de articole, cărți și monografii și peste 6 000 de brevete, majoritatea referitoare la sinteza și prelucrarea PVC, fond achiziționat personal în proporție de peste 75% (a continuat munca de documentare a mentorului său dr. ing. Peter Glück, fostul lui șef în perioada 1977-1980). VI. Activitatea științifică: ¤ 16 lucrări de specialitate publicate; ¤ 22 de brevete de invenție obținute
MARIAN PĂTRAȘCU de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Marian_P%C4%83tra%C8%99cu.html [Corola-blog/BlogPost/342657_a_343986]
-
88 §3.6. Cacica, în drumurile smereniei ..............................92 §3.7. Mănăstirea Putna ................................................101 §3.8. Mănăstirea Voroneț ..............................................118 §4. Meșteșuguri, meșteșugari, scriitori câmpulungeni ... 134 §4.1. Întâlnire cu scriitori câmpulungeni ........................ 138 §4.2. Tehnica împestrițării ouălor ...................................157 §4.3. Meșteșugul prelucrării lemnului ............................ 161 CAPITOLUL V. Lansare de carte la Câmpulung moldovenesc .......167 CAPITOLUL VI. La păstrăvărie, cu multă poezie ............. 192 CAPITOLUL VII. O zi la muzeul de etnografie „Ioan Grămadă” ......205 CAPITOLUL VIII. La revedere, Bucovină dragă! ............. 238 POSTFAȚĂ ............................................................................ 248 BIBLIOGRAFIE
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417628701.html [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
-ului nostru primordial al creației ce se perpetuează prin codul nostru genetic, să închidă PC-ul și să plece pe altă planetă; bineînțeles, mai avansată ca a noastră. Practic, 90% din fundamentele Artei-moderne, artefactele care rezultă din modelul digital de prelucrare a Datelor noastre, așa cum îl aplicăm noi la ora actuală în politică și economie, în știință și artă, arhitectură, muzică chiar, etc., sunt mediocre. Datorită calculatorului digital, pe care am înțeles eu bine, suntem foarte aproape de a reduce acum ființele
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1361129228.html [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]