464 matches
-
apără cu îndârjire uniunea cu divinul ar trebui să aibă mereu în fața ochilor și latura ascunsă a misticii. În tradiția creștină explicația ingenuă a fenomenelor conștiinței paranormale ca pe un rezultat al influențelor divine sau demonice, larg răspândită în epoca premodernă, a cedat de ceva timp locul diagnosticului psihologic. Viziuni, voci, inspirații sunt situații bine cunoscute psihiatrului care se confruntă cu pacienți schizofrenici, maniaci sau exaltați, iar astăzi nu mai sunt interpretate ca experiențe religioase. Ceea ce un timp era interpretat ca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
posibilă, dimpotrivă, necesară. Trebuie să pornească de jos, trebuie smulsă înaltelor ierarhii ecleziastice. Aceasta este viziunea mea: dogmele, create de oameni, care despart Bisericile, vor trece în a doua linie în fața adevărului lui Dumnezeu și a mesajului lui Isus. Structurile premoderne și medievale, în care persoanele, în special femeile, se bucură de drepturi inferioare, se vor dizolva. Autoritățile ecleziastice arogante, care în decursul secolelor și-au atribuit tot mai multă putere, vor fi readuse la dimensiuni umane; vor fi depășite, într-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
bucură de drepturi inferioare, se vor dizolva. Autoritățile ecleziastice arogante, care în decursul secolelor și-au atribuit tot mai multă putere, vor fi readuse la dimensiuni umane; vor fi depășite, într-o bună zi, toate privilegiile și pretențiile, medievale și premoderne, ale Bisericii catolice față de alte Biserici creștine, funcțiile și serviciile religioase. Infailibilitatea papei și idolatria pseudocreștină a persoanei pontifului vor face loc unei funcții petrine, aflată în slujirea întregii creștinătăți și în cadrul structurilor sinodale și conciliare; fundamentalismul biblicist, tendințele separatiste
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
El constă în a solicita fiecăruia aceeași sumă, indiferent de veniturile, de vîrsta sau de norocul său. Mai precis, se solicită fiecărui foaier fiscal să plătească o sumă forfetară, identică pentru toți. Aceasta este regula capitației, larg aplicată în perioada premodernă și parțial restaurată în Marea Britanie, sub denumirea de Poll tax; al doilea este tot egalitar, dar într-un grad mai mic. El își pro-pune să țină seama de capacitățile contributive ale fiecăruia. Altfel spus, impozitul crește odată cu venitul sau cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
simptomatic: nuvelele și portretele lui Macedonski evocau, cu imensă nostalgie, o lume arhaică pe cale de dispariție. Atunci cînd devenea prozator, promotorul modernismului se transforma în tradiționalist, într-un laudator temporis acti. Urmașul aristocraților sărăciți se delecta pictînd cu simpatie societatea premodernă, înzestrată - potrivit lui - cu toate virtuțile posibile (ca în ciclul de portrete Năluci din vechime, compuse în jurul anului 1880). E de observat la Macedonski o largă disponibilitate lingvistică, utilizarea în regim artist a lexicului arhaic. Moștenirea prozastică autentică a lui Macedonski
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
simptomatic: nuvelele și portretele lui Macedonski evocau, cu imensă nostalgie, o lume arhaică pe cale de dispariție. Atunci cînd devenea prozator, promotorul modernismului se transforma în tradiționalist, într-un laudator temporis acti. Urmașul aristocraților sărăciți se delecta pictînd cu simpatie societatea premodernă, înzestrată - potrivit lui - cu toate virtuțile posibile (ca în ciclul de portrete Năluci din vechime, compuse în jurul anului 1880). E de observat la Macedonski o largă disponibilitate lingvistică, utilizarea în regim artist a lexicului arhaic. Moștenirea prozastică autentică a lui Macedonski
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
de la autor. O epopee al cărei model poetic - căutat multă vreme printre textele la care, viclean, scriitorul trimite explicit în Epistolie închinătoare și în notele de subsol - este unul personal, utilizând o structură de 12 cânturi, asemenea epopeilor antice și premoderne, și o prozodie bazată, cum spune editorul, pe sextinele decasilabice, care, atunci când rima este oxitonă, se transformă în decasilab catalectic (compus din numai 9 silabe). Refacerea modelului poetic original clarifică unele pasaje, altminteri, obscure și, totodată, prilejuiește o discuție reală
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
păcătuiesc, o fac cu cuvântul sau cu gândul. Niciodată cu fapta. Ce rezultă în urma acestei absențe nu e însă lirism, ci epură. Din poezia actualității, Caius Dobrescu îndepărtează lestul modei (narațiune, biografism, minimalism, tranzitivitate) ajungând la, cum să zic, modernitatea premodernilor. O modernitate, sigur, involuntară la ei, dar deliberată în Odă liberei întreprinderi. Că autorul Odei optează pentru o specie clasică, nu-i, așadar, întâmplător. Se întoarce la trecut refăcând etapele prezentului. Chiasmul acesta, el îl rezolvă prin calea de mijloc
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]
-
ai secolului și primii ai celui de după el abandonează clasicismul (în fond, un antiromantism), „logica" maioresciană în favoarea realismului, naturalismului și a unui neoromantism idealist. Semănătorismul și, în general, țărănismul idilic sunt la modă. În marginea tabloului, se află întâii scriitori premoderni, simboliștii, lirici, urbani și prooccidentali. După Marele Război, lucrurile vor sta exact pe dos. Rolul de lider de opinie literară îl va lua E. Lovinescu, înlocuindu-l pe N. Iorga. Și modernismul va devini dominant. O remarcă finală: există o
„Centrul“ și „marginea“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6430_a_7755]
-
pare dăruită ochilor, literatura este, orice s-ar spune, o artă făcută spre a fi auzită și nu putem ignora cu totul aspectul sonor spre a ne putea concentra cu seriozitate asupra tânguirilor nefericitului poet”. Observațiile asupra literaturii vechi sau premoderne sunt cu atât mai pline de miez cu cât ele par făcute de un critic în vacanță. În primele noastre scrieri, Eugen Negrici se interesează, bunăoară, de breșele anecdotice, de „viața de zi cu zi”, parcimonios surprinsă printre atâtea evenimente
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
realism național” pe care-l putem identifica prin două trăsături: tratarea în fel și chip a realității cotidiene contemporane (urbane, altminteri scriitorul e acuzat de „regional”1) - ceea ce s-ar numi prezentism - și sondarea magico-mitică a unei istorii culturale străvechi, premoderne dar aristocrate, în lumina căreia se reliefează caractere periferice, profunde, pierdute. Un fel de redivivus al comediei și tragediei de altădată, numai că mizele sunt mult mai diverse, iar conștiința „istorică” a scriitorului e alta. Alături de cei doi ficționari, Franța
Florence Noiville: „La Le Monde des livres, avem timp, avem buget“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3563_a_4888]
-
realizările estetice remarcabile. Dumas - ca să mă refer doar la el - a extins investigațiile istorice pigmentate cu atitudini romantice până la adâncimi incredibile. Senzația finală e aceea că autorul nu a lăsat neexplorat niciun colțișor din fascinanta poveste a Franței renascentiste și premoderne. În urmă cu câțiva ani, când am publicat Metafizica detectivului Marlowe, m-am aplecat asupra acestui aspect mai degrabă de sociologie literară, constrâns de faptul că deținătorii drepturilor asupra operei lui Raymond Chandler autorizaseră două „intervenții” în aventurile detectivului californian
Moda continuărilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3708_a_5033]
-
în ceea ce privește acordurile în convingeri, știm bine amândoi, nu-i prea lesne dat naturii noastre să se găsească pe aceeași lungime de undă cu mulți semeni. Mai mult: împărtășim ideea devenită fapt comun că timpul nostru - modern-postmodern presărat haotic cu infuzii premoderne - augmentează mai degrabă dezacordurile între oameni decât acordul și consensul. Cum de ne înțelegem, constituie, în opinia mea, o situație destul de rară printre cei ce am trăit densificat pomenita cotitură - ruptura istorică. O explicație posibilă ar trebui să țină seama
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
în urmă două mariaje, dar nu simțeam că aș fi fost măritată cu adevărat.» Trăise, așadar, la periferia Imperiului, pe conturul din ce în ce mai precar, mai vulnerabil, al unei lumi în destrămare. Simțise spasmul de neputință în care se zbătea această Africă premodernă și, probabil, că intuia potențialul primejdios al unui univers gata să izbucnească, violent, într-o explozie în lanț. Oricât ar fi fost de familiarizată, însă, cu starea prerevoluționară, caracteristică Africii negre, nimic n-o pregătise pentru șocul pe care avea
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
cu acest univers din romanele sale fantastice sau din volumul De la arhetip la anarhetip, unde se lansează un nou concept, anarhetipul și unde sunt investigate mapamonduri fantastice, geografii simbolice, într-un cuvânt, „gândirea vrăjită a exploratorilor”, din Antichitate până în epoca premodernă. Proiectul francez este dedicat aceleiași „gândiri vrăjite”, cenzurate și refulate datorită teologiei iudeo-creștine, care a dus la crearea unor utopii „ratate”: paradisul interzis, căutat și imposibil de aflat. De ce această căutare ratată, „nemurirea” imposibilă pe pământ? E întrebarea mută, ușor
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
întări statul-națiune. Modernismul aici descris, va fi contestat de perenialism, concept ce plasează națiunea ca fiind un fenomen social cu origini în vechimea istoriei, o versiune actualizată a comunităților entice imemoriale, situație ce induce existența unei continuități între grupurile entice premoderne și națiunile actuale, iar etnicitatea va fi înțeleasă aici ca fiind numai o formă de rudenie extinsă. În continuare este tratat rolul conflictului, al violenței în definirea și păstrarea identității naționale, dar mai ales rolul conflictului permanent dintre grupurile etnice
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
fost pusă în discuție de "părinții fondatori" ai statului italian a fost aceea a tipului de modernizare și modul în care acesta ar trebui să fie introdus în noile teritorii. Din punct de vedere al căilor pe care regimurile politice premoderne sau moderne trebuiau să le urmeze nu au fost dubii. Problemă fundamentală pe care actorii politici ai vremurilor au adus-o a fost modul în care să se realizeze procesul de modernizare. "Înapoierea" evidență în care anumite teritorii ale statului
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
au o evoluție liniară, ci una spiralată, adică constă în cicluri de genul: alternat, alterat și alternativ. În primul rând, alternarea este o schimbare succesivă între planuri, dimensiuni, etape. De pildă, succesiunea curentelor literare: modernismul vrea să destrame formele literare premoderne, pe când postmodernismul vrea să le recupereze pe acestea din urmă, chiar dacă în modalități și cu mijloace noi. În cadrul acestor alternări pe baza succesiunii intervine adesea procesul de alterare și, într-un anumit sens, lanțul succesiunii se strică sau se sparge
Modele literare alternative by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10181_a_11506]
-
Cât privește națiunea culturală română, ea este neîndoielnic una de sinteză. Pe de altă parte, națiunea civică română este un proiect politic asumat - respectiv cel al unirii mai multor principate - facilitat de formarea organică a națiunii culturale române pe deasupra frontierele premoderne, prin asimilarea naturală a mai multor comunități etno-culturale conlocuitoare sau prin sinteza acestora. „Românii” nu s-au amestecat cu alții ci sunt rezultatul acestui amestec. Tocmai această bază culturală a făcut ca proiectul politic să reziste timpului dar mai ales
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
nu-și pot împlini menirea lor în asumarea și exprimarea acestei comuniuni numai dacă formulează clar și limpede gândirea celui care le rostește și dacă se întrupează în experiențe concrete și autentice de viață. „Se știe că în toate culturile premoderne, relația dintre om și adevăr a fost exprimată prin ideea că sufletul s-ar fi îmbolnăvit grav dacă limbajul ar fi fost folosit pentru a face afirmații false ori josnice. Odată cu înstrăinarea culturii europene de rădăcinile sale evanghelice, relația tainică
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
din toată țara, umplând imensa încăpere până la refuz. Se perindaseră prin fața noastră, adresându-ni-se, strălucite personalități bucureștene, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Dimitrie Micu și, în cele din urmă, Alexandru Piru, un reputat istoric literar, specializat în literatură veche și premodernă. De momentul prezenței lui Piru îmi aduc mai bine aminte. Alesese să vorbească despre un caz controversat, cel al lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, redactor cândva al revistei „Contemporanul”, care se angajase cu Titu Maiorescu într-o polemică, în numele criticii literare „științifice
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
spada, sau cu Cartea și crucea, adeseori cu toate laolaltă, pe uscat, dar și pe mare. Oricum, vreme de peste un mileniu și jumătate, s-a desfășurat cel mai intens și mai stabil proces de globalizare de dimensiuni multicontinentale din epoca premodernă a omenirii, care a depășit tot ceea ce-și putuseră imagina cei vechi în această privință, adică grecii, macedonienii, perșii sau romanii. Dar și ceea ce, ulterior, au încercat arabii sau turcii. Or, spre mijlocul secolului al XVII-lea cadrul valoric
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
a omenirii, care a depășit tot ceea ce-și putuseră imagina cei vechi în această privință, adică grecii, macedonienii, perșii sau romanii. Dar și ceea ce, ulterior, au încercat arabii sau turcii. Or, spre mijlocul secolului al XVII-lea cadrul valoric premodern a început să-și dovedească limitele, să devină insuficient. Cauzele sînt multiple, interferente și aflate în relație, mai degrabă, de co-evoluție decît de determinism mecanic. Oricum, putem inventaria, într-o ordine aleatorie: expansiunea geografică a modelului occidental premodern, „apariția” științei
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
cadrul valoric premodern a început să-și dovedească limitele, să devină insuficient. Cauzele sînt multiple, interferente și aflate în relație, mai degrabă, de co-evoluție decît de determinism mecanic. Oricum, putem inventaria, într-o ordine aleatorie: expansiunea geografică a modelului occidental premodern, „apariția” științei moderne, prima revoluție industrială, mutațiile intelectuale și de mentalitate, apariția educației instituționalizate ca fenomen „de massă”. Nu trebuie să uităm că modernitatea a fost anunțată și însoțită de profunde revoluții de natură filosofică, inclusiv de filosofie politică - de la
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
legislativ, trebuie salutate încheiere Tratatului dintre cele două țări, europenizarea legilor privind statutul minorităților sau crearea batalionului mixt, româno-maghiar, de pace, dar ar fi necesar ca și educația să urmeze aceeași evoluție. (12) Experințele de acest tip sînt extra-moderne, uneori premoderne, în special pentru că renunță sau, cel puțin, denaturează unele din valorile ce definesc modernitatea. Să ne gîndim ce mai rămîne din legalitate, libertate, egalitate și solidaritate în regimurile politice fasciste sau comuniste. Să ne amintim formula din 1984 de Orwell
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]