1,955 matches
-
Kant” (fil.unibuc.ro); „se arată pe sine sieși” (geocities.com). Surpriza este de a descoperi în texte nu numai persistența formei sieși, ci și extinderea sa improprie, în construcții aberante. Mai multe exemple ilustrează folosirea dativului sieși după o prepoziție care cere genitivul (sau echivalentul său - posesivul): asupra. În locul unei construcții precum asupra sa (resimțită probabil ca marcînd insuficient valoarea reflexivă), ori a sintagmelor (mai greoaie?) asupra lui însuși / asupra ei înseși, apare incredibila secvență „asupra sieși”: „numai cine se
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
spațiului asupra sieși” (stiintasitehnica.ro); „tehnica acționeaza asupra naturii, așa cum natura acționează asupra sieși” (rezistenta.marxist.com). Confuzia este desigur favorizată de identitatea formelor cazuale de genitiv-dativ la substantiv și, la unele pronume, poate și de posibilitatea de a construi prepoziția asupra cu un dativ posesiv. Ciudata construcție face parte din categoria pe care Al. Graur o numea „a greșelilor făcute de oameni culți”; căutarea în Internet a furnizat 11 exemple de apariție a sa: nu în mesaje grăbite, în stil
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
întîmplă chiar să revină cuvinte și formule de acum două-trei decenii, cuprinse însă în combinații difeite, care disting stilurile colocviale ale generațiilor succesive. Mi se pare interesant mai ales felul în care limbajul tinerilor utilizează cîte o minimală modificare de prepoziție. Am mai pomenit altă dată de pe ("are bani pe el") și la ("la viața mea"). Un exemplu mai recent, în care prepoziția se modifică în interiorul unei locuțiuni, este foarte răspînditul la greu, cu sensul "mult, din plin, din belșug". Desigur
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
succesive. Mi se pare interesant mai ales felul în care limbajul tinerilor utilizează cîte o minimală modificare de prepoziție. Am mai pomenit altă dată de pe ("are bani pe el") și la ("la viața mea"). Un exemplu mai recent, în care prepoziția se modifică în interiorul unei locuțiuni, este foarte răspînditul la greu, cu sensul "mult, din plin, din belșug". Desigur, exista deja o sintagmă identică, însă nefixată locuționar și avînd un sens foarte diferit (substantivul greu desemnînd o "situație dificilă"): "a fi
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
suspină"), nu se combina cu orice verb: dicționarul academic ( DA) indică o listă de posibili regenți: a ofta, a răsufla, a munci, a dormi ș.a.. Dicționarul amintește și de variante mai vechi de construcție, cu același sens, dar cu alte prepoziții: în greu ("Cîștigă bani în greu", la Dionisie Eclesiarhul) și de greu ("Au suspinat de greu", la Miron Costin); între acestea nu există însă la greu. De altfel, și folosirile actuale ale locuțiunii din greu preferă combinarea cu cîteva verbe
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
și unele analogii cu engleza (în echivalări: "pur și simplu Ťhard workerť (care muncește din greu)", lumeam.ro), dar structura prepozițională e caracteristică limbii române și autentică. La greu intră într-un tipar de locuțiuni familiar-argotice foarte cunoscute, construite cu prepoziția la și avînd sens modal: la fix, la plesneală, la derută, la oha, la mișto etc. Formula ar putea totuși să provină, în mod mai specific, din jargonul pescarilor, unde pare a fi destul de motivată ("oricare dintre primele 3 lacuri
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
ales forumurile de pe Internet: fanclub.ro, autoshow.ro, computergames.ro, price.ro, forum.acvariu.ro ș.a.; exemplele sînt culese, evident, cu Google!). Google e un spațiu virtual, ca și Internetul (mulți preferînd deci să folosească termenul în construcții precedate de prepoziția pe: pe gugăl), dar și un instrument (cu gugăl). Operația de căutare e desemnată prin perifraze a căuta pe (sau cu) google, dar și " într-o mixtură româno-engleză - a da un search pe: construcție care confirmă productivitatea frazeologică a verbului
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
de lexic, gramatică etc. și a altor categorii de vorbitori (scriitori) de limbă română. De exemplu, pentru crainicii de la t.v. care spun "a fost prins în flagrant", ca și cum adjectivul ar fi devenit substantiv. Corect este flagrant delict. Cît despre prepoziția pe înainte de substantive cu caracter personal și despre dublarea lor obligatorie prin pronume (îl văd pe cutare), nu mai e nimic de spus. Citim în ziare astfel de titluri de-o șchioapă: "Justiția eliberează infractorul". îl eliberează pe infractor pare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
-așteaptă! Astăzi e destul de frecvent, fiind folosit ăn contextele normale pentru interjecția de: forma cu h (sau menținerea ei) s-ar putea datora și influenței grafiei (și pronunțării) altor interjecții (ah, oh), ca și nevoii de a o diferenția de prepoziția de (deși contextele celor două elemente sănt clar diferite). Oricum, exemplele actuale sănt numeroase, ăn presă: "Deh, amăndoi au acum familii, copii... " (EZ 3361, 2003, 9); "această aniversare, fără caviar, că deh, famelie mare, renumerație după buget " (EZ 2.12
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
exemplu, folosirea adverbială (neapărat) ori formarea unui plural (nedreptăți). Există cîteva construcții cu negație tipice românei popular-familiare: la nesfîrșit, în neștire; specifică este și structura cu supinul, echivalentă cu un derivat în -bil (de necrezut = incredibil), ca și îmbinarea dintre prepoziția pe și forma participială de feminin-neutru plural: pe nesimțite, pe nevăzute etc. Ne- reduce propoziții și subliniază antiteze: "În București neplăcutele sînt mai multe decît plăcutele" (Evenimentul zilei = EZ 3891, 2004, 13). Multe dintre aceste particularități ale lui ne- au
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
Rodica Zafiu Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de "parte dintr-un întreg sau dintr-o mulțime" (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția din dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv ("unul din grup") și prin prepoziția dintre dacă e vorba de un substantiv la plural ("unul dintre tineri"). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
de "parte dintr-un întreg sau dintr-o mulțime" (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția din dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv ("unul din grup") și prin prepoziția dintre dacă e vorba de un substantiv la plural ("unul dintre tineri"). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri și redacții se corectează sever textele, eliminîndu-se, ca și cînd ar fi o greșeală
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
dacă e vorba de un substantiv la plural ("unul dintre tineri"). Unii tind să considere această recomandare ca o regulă fermă, absolută; în unele edituri și redacții se corectează sever textele, eliminîndu-se, ca și cînd ar fi o greșeală, combinația prepoziției din cu un plural ("unul din tineri"). De fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care nu se bazează nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe coerența sistemului lingvistic: autorii și vorbitorii mai vechi
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
fapt, presupusa regulă reprezintă o încercare destul de recentă de normare a limbii, care nu se bazează nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe coerența sistemului lingvistic: autorii și vorbitorii mai vechi și mai noi folosesc, în asemenea construcții, ambele prepoziții. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-una din zile - confirmă normalitatea și stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv și nimic nu limitează combinarea sa cu un plural. E suficient un minim sondaj statistic pentru
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - "unul din noi", "o parte din soldați" - și cele cu dintre - "câțiva dintre dânșii" sînt urmate de precizarea că, pentru sensul dat, româna folosește mai des prepoziția din (p. 244-246). În Gramatica limbii române, 1945, a lui Al. Rosetti și J. Byck, unul din exemple este "Care din voi a cântat?"; citate asemănătoare va înregistra - nu pentru a le condamna - și gramatica Academiei (1966). Iorgu Iordan, în
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
care reduce posibilitatea de variație stilistică instaurînd, monoton, "legea lui dintre", este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă: autoritatea unor persoane și instituții poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona prepozițiilor, precedentul lui de către : o prepoziție compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin școală și lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz nu s-a considerat greșeală construcția mai veche
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
stilistică instaurînd, monoton, "legea lui dintre", este sau nu utilă. În principiu, o normare de acest tip nu e imposibilă: autoritatea unor persoane și instituții poate impune reguli inexistente în trecut. Există, tot în zona prepozițiilor, precedentul lui de către : o prepoziție compusă introdusă în uz, dar mai ales impusă prin școală și lucrări de gramatică, pentru a marca mai clar complementul de agent. Din fericire, în acest caz nu s-a considerat greșeală construcția mai veche, cu de, păstrîndu-se o utilă
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
text: ,între ferestre, Ťpe caleașcăť"; , Tot la geam e caleașca, mai cînd pleacă și cadrele, din ce vrei tu, batistă, o cămașă, coșuleț, legate cu sfoară" (p. 32). Mi se pare foarte interesant faptul că Viețașii de pe Rahova confirmă extinderea prepoziției pe în limbajul argotic; exemplele sînt numeroase: pe Rahova, pe Jilava - ,Am avut pe Jilava păduchi", p. 29 -, pe spital - ,am fost pe spitalul Jilava" (p. 38) -, pe secție - ,a fost urmărit de el pă secție" (p. 54) - ; pe cameră
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
pentru lingvistica românească studiile despre semiauxiliarele de mod și de aspect, care au pus în discuție, acum aproape 50 de ani, teme extrem de moderne (privind modalizarea, aspectualitatea, gradele de gramaticalizare). Importante sînt și descrierile construcțiilor analitice în utilizarea substantivului (folosirea prepozițiilor - dau la copii, ușa la casă -, dar și a articolului proclitic lui, devenit instrument analitic), observațiile asupra flexiunii numeralului, explicația unor modificări analogice în flexiunea verbală (ale formelor de imperativ de tip nu du, nu fă, ale formelor iotacizate, a
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
oricum, greoaie. Răspunsul practic - l-am urmărit în ultimii ani - a fost în concordanță cu o tendință reală a limbii române actuale: de folosire invariabilă și apozițională a împrumuturilor neadaptate. Fără probleme e, oricum, întrebuințarea cuvîntului la acuzativul plasat după prepoziție, nearticulat, poziție în care orice substativ își păstrează integral forma: ,imaginile distorsionate prezentate deocamdată de mass-media" (Observator cultural = OC, 173, 2003); ,specialiștii din mass-media" (Dilema, 410, 2000). În rest, cuvîntul a fost foarte mult folosit ca invariabil, nearticulat, chiar la
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
punct de vedere gramatical, al gradului de sudură (cele două componente, nici și un(ul), formează într-adevăr o unitate; justificată în parte de tradiție (acest gen de scriere a mai existat, antebelic; așa cum a existat și scrierea legată a prepoziției compuse dela), poate și prin comparația cu alte limbi romanice (it. nessuno, sp. ninguno) - dar modificînd o obișnuință de scriere a multor generații care vor fi destul de șocate de aspectul grafic al reunirii. În fond, scrierea compuselor e mai mult
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
și nici în dimineața aceea la școală/ era cald și parcul pustiu cezara/ cânta la vioară la nesfârșit singurul lucru pe care-l știa/ rapsodia română de george enescu". Cea mai potrivită secvență caracterizantă pentru acest gen de poezie este prepoziția fără. Fără rimă, fără ritm, fără tropi, fără o cât de difuză simbolistică, fără alt semantism decât cel, primar, al simplei denotații, fără ortografie și, bineînțeles, fără lirism, ea este o descripție plată a unei existențe plate, o înșiruire anodină
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
morfo-sintactic, pe care cu greu le-ar putea articula alte instrumente lingvistice. În enumerații, plus (considerat în acest caz, de către dicționare și gramatici, adverb) introduce noul element al seriei, fără a mai respecta norma cultă de reluare a unei eventuale prepoziții sau a formei cazuale oblice: "însoțit de dnii R., plus generalul N., plus contraamiralul C." (Libertatea, 1925, 1996, 17); "fiecărei partiții i se pot programa maxim 8 coduri de utilizator, plus un cod de unică folosință, plus un cod de
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
întrucât, scris cu majusculă, termenul desemnează instituția, nu clădirea; necunoscând istoria ecleziastică și nefăcând nici un efort de documentare, traducătoarele au redat pe multe pagini cuvântul „of” din formule de genul „x (numele unui episcop) of Cappadocia, Caesarea, Cyzicus etc.” prin prepoziția „din”, deși corect era „de”, care indică rangul de episcop de ... al personalujui respectiv, nu că provenea din ... - vezi p. 2, 4, 12, 63, 71, 84: „Gregory of Nazianzus” - p. 24, 26, 43, 136, 151, 172: „Gregorius din Nazianzus”, în loc de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ca sens, și care “curg” destul de bine, dar cam des cu cîte o silabă în plus sau în minus, deși unele îndepărtări de original sînt de discutat: “Și omul trece aicea prin codri și simboluri”. Înlocuirea, greșită și inutilă, a prepoziției de (codri de simboluri) cu conjuncția și nu-și are rostul poetic. “Aripile-i gigante îl țin ca într-o plasă” pe Albatros, în loc de “îl împiedică să meargă” e o inovație nefericită. Transatlanticul de la Predeal Cutremurătoare cele mai multe dintre reportajele despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]