61,806 matches
-
protejat de stresul negativ excesiv - un nou drept fundamental al omului postmodern, la începutul secolului XXI Mădălina Virginia ANTONESCU 309 Islamizarea generației a doua. De la Europa all-inclusive la jihad Georgeta CONDUR 329 RECENZII Emilia Șercan, Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă Ioana Cristea DRĂGULIN 347 Ciprian Nițu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică Emanuel COPILAȘ 351 Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate Cristian BOCANCEA 355 Eric Voegelin, Religiile politice Nicolae DRĂGUȘIN 359 Notes on the
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
quando se ne percepisce îl senso attraverso una ricerca cosmologica, cioè d'indagine nel mondo e nel suo tempo. L'interpretazione del senso del mondo, perciò, si rivela, secondo i mistici islamici, nel problemă di un'asserzione positiva, di una presă di coscienza anche di fronte al proprio dolore che rivela la presenza dell' uomo nel mondo e la rassicurazione da parte di Dio di fronte alle iniquità dall'uomo stesso perpetrate 13, che può indurre a considerare diversă la circostanza
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
percezione dell'Altro, e differenza, che richiede invece procedure di astrazione, ordinamento e classificazione specifiche, fondate șu una "'fabbricazione' a partire da alcuni dați relativi la cui unicità viene enfatizzata ('esagerata') allo scopo di determinare în senso 'unico' l'oggetto preso în considerazione"17. E insomma, se l'identità și costruisce anche (o soprattutto?) attraverso una dialettica con l'altro da sé, îl montaliano "ciò che non siamo e ciò che non vogliamo", l'indagine potrà legittimamente dirigersi în questa direzione
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și ex-premierul Chiril Gaburici în Scrisoarea sa adresată Președintelui Republicii Moldova, Președintelui Parlamentului și plasată, cu o săptămână până la demisie, pe pagina sa de Facebook, în care acesta cere demisia conducerii Procuraturii, CNA, BNM2. Imediat după scrutinul parlamentar din 30 noiembrie, presa națională și bloggosfera au început să facă dezvăluiri despre colapsul din sistemul financiar-bancar, cauzat de devalidarea celor trei bănci -Bancă de Economii a Moldovei, Banca Socială, Unibanc. Acest fapt a mobilizat societatea civilă pentru a declara categoric puterii legitimie că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Evoluția tragicelor evenimente din Ucraina vecină a alimentat temerile autorităților de la Chișinău în legătură cu o posibilă imitare a scenariului de pe Maidan în Piață Mării Adunări Naționale. Partenerii de dezvoltare, instituțiile europene au sprijinit Guvernul de la Chișinău în perioada campaniei electorale. Totodată, presa a mediatizat intens informația despre suportul financiar acordat Republicii Moldova pentru continuarea reformelor pro-europene și a cursului european al țării. Astfel, potrivit Memorandumului de Înțelegere, Republica Moldova urma să beneficieze, în următorii trei ani, de un sprijin de până la 410 milioane de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în acțiune". Unii lideri politici, care nu au dispus de canale media de comunicare, în special audiovizuale, au fost motivați să-ți petreacă campania în satele moldovenești. La fel au procedat, însă, și liderii partidelor politice care au avut televiziuni, presa scrisă docile. Unicele emisiuni televizate la care s-au produs actori politici de prim rang au fost talk-show-urile politice, în cadrul cărora aceștia au răspuns la întrebările moderatorilor, fără partciparea oponenților politici sau conectarea telefoanelor în direct. Ne referim la emisiunile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fabrică pentru consumul mediatic. Totodată, discursurile politice ținute în contextul pseudoevenimentului trebuie să conțină câteva soundbites-uri - cuvinte care devin ușor memorabile publicului și devin "nada" pentru mass-media. Se pot organiza evenimente la scară mică, cum ar fi o conferință de presă, până la pseudoevenimente de amploarea mitingurilor electorale. De fapt, pseudoevenimentele de amploare au marct un trend al marketingului electoral în Moldova odată cu "oligarhizarea" politicului, adică începând cu anul 2009. Principalele partide politice și-au înviorat agenda publică și, în special, cea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
adevărații păpușari". În interviu, politicianul face dezvăluiri despre viața și activitatea să, vorbeste despre familie, despre echipa lui, despre business, despre politica și despre viitorul Moldovei. Un exemplu elocvent când autocritica și umorul poate să aibă un succes exorbitant în presă. El vorbindu-le cu umor jurnaliștilor de la VIP despre poreclele președinților din toată lumea, despre porecla de păpușar și despre cine sunt cei care dau porecle 14. O altă tehnică de "umanizare" a imaginii păpușarului a coincis cu momentul când acesta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
28 noiembrie, înainte de alegerile parlamentare, la Chișinău, sosește într-o vizită de o zi, Claus Iohannis, Președintele ales al României. Iohannis a venit cu un mesaj pentru menținerea cursului pro-european al Republicii Moldova și după scrutinul parlamentar. Remarcabil că, briefingul de presă, Presedintele României l-a susținut alături de Vlad Filat, în sediul PLDM. În acest fel s-a evidențiat și sprijinul special pentru această formațiune politică. Vizită în cauză a dat o notă de finalitate campaniei PLDM. Charisma proaspăt alesului președinte a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a transmite un mesaj clar electoratului pro-rus, la 3 noiembrie, la Moscova, Igor Dodon participa la recepția oferită cu prilejul Zilei Unității Naționale în Rusia. În aceeași zi liderul socialiștilor a avut o întrevedere cu președintele Federației Ruse, Vladimir Puțin. Presă socialiștilor scria că în cadrul întrevederii s-a discutat una dintre cele mai actuale probleme pentru moldoveni - cea a migranților moldoveni în Federația Rusă, precum și problema revenirii produselor moldovenești pe piețele rusești. Pseudoevenimentul de consolidare organizat de liderii PSRM, a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
puse de către autoritățile române, recunoașterea meritelor Regelui pentru victoria Aliaților, s-a produs și în mai 1995, prin invitarea acestuia la ceremoniile care au sărbătorit 50 de aniversări de la sfârșitul războiului în Europa. Astfel, atât participarea în sine, cât și presa britanică, au evidențiat întreaga simbolistică europeană pe care o întruchipa ultimul șef de stat în viață, participant efectiv la ostilitățile celui de-al Doilea Război Mondial. Concluzii Clivajul Est-Vest este unul definitoriu pentru gândirea politică, demersul istoric și poziționarea simbolică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
detalii și pentru o amplă descriere a acestui fenomen vezi Alexandru Muraru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? Regele Mihai, românii și regalitatea după 1989, Prefață de Emil Hurezeanu, Curtea Veche Publishing, București, 2015, pp. 78-96. 24 "Din partea Biroului de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai", Revista 22, anul I, nr. 34, 7 septembrie 1990, p. 16. 25 Victor Neumann, "Laudațio", ed. cît., pp. 210-219; Roger Griffin, "A monarch for all seasons", în Ibidem, pp. 110-119. 26 Nicolae-Șerban Tanașoca, "La aniversarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
rolul Regelui Mihai în înfrângerea Germaniei naziste", România Liberă, Serie nouă - nr. 1357, 12 septembrie 1994, p. 3. 34 Ivor Porter, "Un mare dar de la Dumnezeu" în Principele Radu al României (ed.), op. cît., pp. 132-141. Bibliografie "Din partea Biroului de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai", Revista 22, anul I, nr. 34, 7 septembrie 1990. BUCUR, Maria, Heroes and Victims: Remembering War în Twentieth-Century România, Indiană University Press, Bloomington, 2009. CIOBANU, Mircea, Nimic fără Dumnezeu: Noi Convorbiri cu Mihai I al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a proximității conflictului. Revenind acum la situația României veaculului al XIX-lea, vom descoperi că există o relație directă între nivelul de alfabetizare politică și gradul de "mobilizare cognitivă": educația politică nu se poate face în absență curiozității (suscitate de presa internațională sau de limbajul specializat al teoriei politice) și a reflecției filosofice. Totuși, doar o mică parte a vechii boierimi se interesează de afacerile externe și poate exprima o poziție personală față de acestea: simpatizează sau nu cu unioniștii italieni; aprobă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
înșiși îndrumătorii "profesioniști" ai opiniei publice, adică imediat dupa consacrarea unor publicații oficiale ca suport de înregistrare a vieții politice românești. Nu de puține ori Titu Maiorescu, Take Ionescu, N. Fleva sau N. Blaremberg citează și traduc simultan fragmente din presa internațională, știind precis că acestea vor fi preluate, la rândul lor, de harnicii stenografi angajați la Monitorul Oficial al României. Treptat, aceasta gazeta devine o lectură obligatorie, "un abecedar", atât pentru comunitatea parlamentarilor români, cât și pentru alegătorii acestora. Tinerii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că partidul liberal muntean, pe cât îi era cu putință, se ferea să se ocupe de chestia țărăneasca. Chiar când a fost chemat la putere, și-a concentrat sforțările mai ales asupra chestiunilor constituționale, cum erau: dreptul la vor și libertatea presei". 22 Barbu Ștefănescu Delavrancea, Monitorul oficial; Dezbaterile Adunării deputaților, 23 decembrie 1894, în Barbu Ștefănescu Delavrancea, Discursuri, antologie, postfața și bibliografie de Constantin Călin, Minerva, București, 1977, pp. 53-67. 23 P. P. Carp, Ordinea socială (13 martie 1881), în P.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
http://uk.reuters.com/article/2015/11/18/uk-france-shooting-accomplice-exclusive-idUKKCN0T62ET20151118 (accesat pe 19 noiembrie 2015 "The Cairo Declaration on Human Rights în Islam", http://www.oic-oci.org/english/article/human.html (accesat pe 20 noiembrie 2015). RECENZII Cenzură și autocenzura în presa comunistă (Censorship and self-censorship în the communist mass media) Emilia Șercan, Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, Editura Polirom, Iași, 2015, 264 p. În vara anului 2015, editura Polirom din Iași a prilejuit apariția unui volum pe care îl
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
on Human Rights în Islam", http://www.oic-oci.org/english/article/human.html (accesat pe 20 noiembrie 2015). RECENZII Cenzură și autocenzura în presa comunistă (Censorship and self-censorship în the communist mass media) Emilia Șercan, Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, Editura Polirom, Iași, 2015, 264 p. În vara anului 2015, editura Polirom din Iași a prilejuit apariția unui volum pe care îl putem considera a fi de excepție în Colecția Collegium. Media intitulat Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
presa comunistă, Editura Polirom, Iași, 2015, 264 p. În vara anului 2015, editura Polirom din Iași a prilejuit apariția unui volum pe care îl putem considera a fi de excepție în Colecția Collegium. Media intitulat Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă. Autoarea este Emilia Șercan, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și jurnalistă de investigații cu o experiență de două decenii. Lucrarea în sine reprezintă publicarea lucrării de doctorat susținută la Scoala Doctorala
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ale Comunicării, din cadrul Universității din București. Prima impresie, la momentul aflării titlului, a fost aceea a unei plăcute surprize, deoarece, în perioada postdecembrista, lucrări cu caracter științific sau memorialistic care să aibă ca temă devoalarea mecanismelor de putere existente în interiorul presei comuniste din România au fost foarte puține. Aici am putea să menționam, lucrarea lui Sorin Bocancea, intitulată De la presă studențeasca în comunism la presă postdecembrista, publicată la editură Institutul European din Iași, în anul 2014. Că o primă observație, după
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
deoarece, în perioada postdecembrista, lucrări cu caracter științific sau memorialistic care să aibă ca temă devoalarea mecanismelor de putere existente în interiorul presei comuniste din România au fost foarte puține. Aici am putea să menționam, lucrarea lui Sorin Bocancea, intitulată De la presă studențeasca în comunism la presă postdecembrista, publicată la editură Institutul European din Iași, în anul 2014. Că o primă observație, după lecturarea celor două lucrări, este ca, deși sunt de facturi diferite, reușesc să se completeze reciproc. În mod real
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu caracter științific sau memorialistic care să aibă ca temă devoalarea mecanismelor de putere existente în interiorul presei comuniste din România au fost foarte puține. Aici am putea să menționam, lucrarea lui Sorin Bocancea, intitulată De la presă studențeasca în comunism la presă postdecembrista, publicată la editură Institutul European din Iași, în anul 2014. Că o primă observație, după lecturarea celor două lucrări, este ca, deși sunt de facturi diferite, reușesc să se completeze reciproc. În mod real, cartea lui Emilia Șercan deși
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
completeze reciproc. În mod real, cartea lui Emilia Șercan deși a apărut la un an după cea a lui Sorin Bocancea vine să explice în mod metodic care a fost sistemul ideat de regimul comunist pentru a supraveghea și controla presă din România. După aceea, este util să fie citit volumul coordonat de Bocancea. O altă motivație care ar putea să conducă la lecturarea acestor volume împreună este ca, cele două lucrări fac parte din același efort intelectual menit să ne
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este util să fie citit volumul coordonat de Bocancea. O altă motivație care ar putea să conducă la lecturarea acestor volume împreună este ca, cele două lucrări fac parte din același efort intelectual menit să ne facă să înțelegem specificitățile presei "libere" din perioada postdecembrista. Și asta deoarece, tinerii sau mai putin tinerii jurnaliști care au activat în presa comunistă și-au continuat, în marea lor majoritatea, cariera după 22 decembrie 1989. A doua impresie pe care citirea cărții mi-a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lecturarea acestor volume împreună este ca, cele două lucrări fac parte din același efort intelectual menit să ne facă să înțelegem specificitățile presei "libere" din perioada postdecembrista. Și asta deoarece, tinerii sau mai putin tinerii jurnaliști care au activat în presa comunistă și-au continuat, în marea lor majoritatea, cariera după 22 decembrie 1989. A doua impresie pe care citirea cărții mi-a creat-o a fost aceea a unei lucrări serioase, care se sprijină pe analiza unor fonduri de documente
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]