KorAP: Find »[drukola/base=prestat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...637 >

15,901 matches

Corola-journal/Journalistic/247_a_553

este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculară periferică rămânând crescută. Frecvența cardiacă (FC) de 108 bătăi/minut se încadrează în limitele normalului după efortul prestat. Determinările ulterioare, realizate în minutele 3, 5, 9, 14 evidențiază o revenire foarte bună a parametrilor urmăriți. Astfel, TAS înregistrează o medie de 135,75 mmHg. Tensiunea arterială diastolică scade ușor în prima fază, ca urmare a vasodilatației periferice, apoi

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
iar în setul II s-a continuat lucrul cu brațele. Neadaptarea la efortul cumulat s-a manifestat numai la prima serie de repetări, după aceea TAS a început să scadă. Tensiunea arterială diastolică variază în limite normale pentru intensitatea efortului prestat. Tensiunea arterială are o medie de 158/81,6 mmHg. Frecvența cardiacă crește în interiorul setul II progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brațe-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
prin alternarea efortului brațe-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă are o medie de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se înregistrează o TA de 165/86 mmHg, ceea ce evidențiază că subiectul este adaptat efortului. Frecvența cardiacă este de 134 bătăi/minut egală cu cea de la sfârșitul setului II. La sfârșitul setului IV

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
adaptat efortului. Frecvența cardiacă este de 134 bătăi/minut egală cu cea de la sfârșitul setului II. La sfârșitul setului IV se înregistrează o TA de 159/77 mmHg și o FC de 129 bătăi/minut. Se confirmă astfel, că efortul prestat este tolerat, subiectul demonstrând o adaptare foarte bună. Efortul a fost realizat într-o stare stabilă aparentă (ergostază). c) Ziua 3 Valorile inițiale ale TA au fost de 134/84 mmHg și ale FC de 97 bătăi/minut. S-a

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
bătăi/minut. S-a lucrat pe fond de oboseală acumulată în urma efortului prestat în zilele precedente. Se constată, imediat după efort, o TA de 159/77 mmHg și o frecvență cardiacă de 129 bătăi/minut, valori absolut normale pentru efortul prestat. Valorile parametrilor funcționali în perioada de revenire (minutele 3, 5, 9 și 14) sunt foarte bune, atât pentru TA (129/77 - 138/79), cât și pentru FC (116 - 121 bătăi/minut). Media TA în perioada de revenire a fost de

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
minut. Se observă o scădere a TAS și TAD în ziua a treia cu 2-3 unități, în schimb FC crește tot în ziua a treia, aspect explicabil prin fondul de oboseală acumulat. Rezultă adaptarea foarte bună a subiectului la efortul prestat. Menționăm că raportul lucru/pauză a fost următorul: Zilele 1 și 3: setul I - 35’’ pauză între repetări; 3’ pauză între seturile I, II, III; setul II - pauza între cele 3 calupuri include și plecarea, care este la 2’30

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
adipos, etc.). 5. Efortul fizic sistematic îndepărtează stresul cotidian prin stimularea secreției de hormoni pe axul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian, reprezentând o activare de adaptare (Baroga, 1977 citat de Drăgan, 2002). 6. Subiectul supus studiului a demonstrat o adaptare foarte bună la efortul prestat. Subliniem că frecvența cardiacă nu a atins valorile specifice vârstei, nici intra, nici postefort, cu atât mai mult cu cât prezintă o tahicardie sinusală de repaus. 7. Evaluările intraefort s-au situat în zona de steady-state adevărat, ceea ce confirmă ipoteza

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
Corola-journal/Journalistic/247_a_569

activitatea fizică deliberat concepută și sistematic repetată este în măsură să asigure, mai ales la vârsta adultă, în stadiile ÎI și III, capacitatea de independență în relația individ-mediu societate. Subiectul supus studiului a demonstrat o adaptare foarte bună la efortul prestat. Subliniem că frecvență cardiacă nu a atins valorile specifice vârstei, nici intra, nici postefort, cu atat mai mult cu cât prezintă o tahicardie sinusală de repaus. Efortul fizic adaptat la această vârstă trebuie să facă parte din educația permanentă a

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
tendința de creștere și de apropiere de valorile maxime. Ipoteza Pot fi prestate eforturi de forță în regim de anduranța (lungă III), de intensitate submaximală (prag anaerob) de către persoane de vârsta adultă stadiul ÎI. Scopul • testarea răspunsului cardio-vascular în efortul prestat; • evidențierea necesității practicarii exercițiului fizic adaptat vârstei pentru menținerea capacității de efort; • demonstrarea posibilității de efectuare a efortului de tip anaerob-aerob pentru creșterea capacității de toleranță a organismului la stresul fizic. Material și metode Metodă utilizată a fost studiul de

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvență cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculara periferica rămânând crescută. Frecvență cardiacă (FC) de 108 bătăi/minut se încadrează în limitele normalului după efortul prestat. Determinările ulterioare, realizate în minutele 3, 5

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculara periferica rămânând crescută. Frecvență cardiacă (FC) de 108 bătăi/minut se încadrează în limitele normalului după efortul prestat. Determinările ulterioare, realizate în minutele 3, 5, 9, 14 evidențiază o revenire foarte bună a parametrilor urmăriți. Astfel, TAS înregistrează o medie de 135,75 mmHg. Tensiunea arterială diastolica scade ușor în primă fază, ca urmare a vasodilatației periferice, apoi

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
iar în setul ÎI s-a continuat lucrul cu brațele. Neadaptarea la efortul cumulat s-a manifestat numai la prima serie de repetări, după aceea TAS a început să scadă. Tensiunea arterială diastolica variază în limite normale pentru intensitatea efortului prestat. Tensiunea arterială are o medie de 158/81,6 mmHg. Frecvență cardiacă crește în interiorul setul ÎI progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brate-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
prin alternarea efortului brate-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvență cardiacă are o medie de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se înregistrează o TA de 165/86 mmHg, ceea ce evidențiază că subiectul este adaptat efortului. Frecvență cardiacă este de 134 bătăi/minut egală cu cea de la sfârșitul setului ÎI. La sfarsitul setului IV

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
adaptat efortului. Frecvență cardiacă este de 134 bătăi/minut egală cu cea de la sfârșitul setului ÎI. La sfarsitul setului IV se înregistrează o TA de 159/77 mmHg și o FC de 129 bătăi/minut. Se confirmă astfel, că efortul prestat este tolerat, subiectul demonstrând o adaptare foarte bună. Efortul a fost realizat într-o stare stabilă aparentă (ergostază). c) Ziua 3 Valorile inițiale ale TA au fost de 134/84 mmHg și ale FC de 97 bătăi/minut. S-a

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
a fost realizat într-o stare stabilă aparentă (ergostază). c) Ziua 3 Valorile inițiale ale TA au fost de 134/84 mmHg și ale FC de 97 bătăi/minut. S-a lucrat pe fond de oboseală acumulată în urmă efortului prestat în zilele precedente. Se constată, imediat după efort, o TA de 159/77 mmHg și o frecvență cardiacă de 129 bătăi/minut, valori absolut normale pentru efortul prestat. Valorile parametrilor funcționali în perioada de revenire (minutele 3, 5, 9 și

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
minut. S-a lucrat pe fond de oboseală acumulată în urmă efortului prestat în zilele precedente. Se constată, imediat după efort, o TA de 159/77 mmHg și o frecvență cardiacă de 129 bătăi/minut, valori absolut normale pentru efortul prestat. Valorile parametrilor funcționali în perioada de revenire (minutele 3, 5, 9 și 14) sunt foarte bune, atât pentru TA (129/77 - 138/79), cât și pentru FC (116 - 121 bătăi/minut). Media TA în perioada de revenire a fost de

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
minut. Se observă o scădere a TAS și TAD în ziua a treia cu 2-3 unități, în schimb FC crește tot în ziua a treia, aspect explicabil prin fondul de oboseală acumulat. Rezultă adaptarea foarte bună a subiectului la efortul prestat. Menționam că raportul lucru/pauză a fost următorul: Zilele 1 și 3: setul I - 35’’ pauză între repetări; 3’ pauză între seturile I, ÎI, III; setul ÎI - pauză între cele 3 calupuri include și plecarea, care este la 2’30

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
adipos, etc.). 5. Efortul fizic sistematic îndepărtează stresul cotidian prin stimularea secreției de hormoni pe axul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian, reprezentând o activare de adaptare (Baroga, 1977 citat de Dragan, 2002). 6. Subiectul supus studiului a demonstrat o adaptare foarte bună la efortul prestat. Subliniem că frecvență cardiacă nu a atins valorile specifice vârstei, nici intra, nici postefort, cu atat mai mult cu cât prezintă o tahicardie sinusală de repaus. 7. Evaluările intraefort s-au situat în zona de steady-state adevărat, ceea ce confirmă ipoteza

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
Corola-journal/Journalistic/25491_a_26816

că va sista până în anul 2014 acordarea tichetelor de masă și de vacanță pentru angajații din instituțiile publice, va bloca și anul viitor acordarea de premii pentru bugetari și va continua sistemul de compensare doar cu ore libere a muncii prestate în afara timpului normal de lucru. Că de atâtea alte ori în ultimii ani, Guvernul își dă cu stângu-n dreptul. Aruncă, mai întâi, pe piață, informația creșterilor salariale ale bugetarilor, ”uitând” să spună că, de fapt, nu este o mărire, ci

USSB: Strategia fiscal - bugetară a guvernului reprezintă condamnarea românilor la sărăcie (2011) [Corola-journal/Journalistic/25491_a_26816]
Corola-journal/Journalistic/25601_a_26926

restul județelor. Se creează astfel, absolut ilegal și în numele unei autonomii județene prost înțelese, de tip "stat în stat", o nedorită discriminare privind plata lunii iunie a cabinetelor de asistență medicală primară din diferitele județe, pentru aceleași tipuri de servicii prestate și în aceleași condiții. Această situație tensionată, care trenează de câteva săptămâni, a afectat deja foarte grav desfășurarea activității a sute de cabinete medicale din județele respective, acest lucru repercutându-se negativ nu numai asupra medicilor, asistenților și a angajaților

Medicii de familie acuză trei case de asigurări de sănătate că refuză să le încheie contracte (2011) [Corola-journal/Journalistic/25601_a_26926]
Corola-journal/Journalistic/24705_a_26030

Spitalul Județean Brașov are probleme grave cu bani. Managerul dr. Marius Neculoiu spune că dacă Casa de Asigurări de Sănătate nu va deconta serviciile prestate, instituția pe care o conduce riscă să rămână fără bani. Managerul Spitalului Județean afirmă că în acest moment bugetul instituției nu poate acoperii nici măcar salariile pentru luna decembrie și nici tratamentul bolnavilor cronici, informează Bună Ziua Brașov. Autor: Adrian Stroescu Ultimele

Spitalul Judeţean Braşov riscă să rămână fără bani de salarii pentru luna decembrie (2011) [Corola-journal/Journalistic/24705_a_26030]
Corola-journal/Journalistic/21627_a_22952

au depus cereri de executare silită, iar Tribunalul București le-a dat dreptate. Acum, PRO TV trebuie să le plătească 471.167 de lei. Sumele pe care le are de plătit Pro TV reprezintă "sporurile pentru orele suplimentare și pentru munca prestata în timpul nopții, aferente intervalului 01.12.2008-octombrie 2011, corespunzător perioadei efectiv lucrate de fiecare reclamant". Iată cât are de plătit PRO TV pentru cei 13 angajați, potrivit paginademedia.ro: 27.710 lei pentru reclamantul Bănea Gabriel Cătălin, 39.319 lei pentru

PRO TV, zdrobit de decizia Tribunalului București. Sume uriașe by Roxana Covrig (2014) [Corola-journal/Journalistic/21627_a_22952]
Corola-journal/Journalistic/22150_a_23475

comisie - 3 iulie 2014), în care s-au inclus cele 179 de zile efectiv executate din 6 ianuarie, 272 de zile de arest preventiv, de fapt perioada executată în prima condamnare, și 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate, respectiv elaborarea unor lucrări științifice. Curtea de Apel București a decis, la 24 iunie, după contopirea condamnărilor primite de fostul premier în dosarele "Trofeul Calității" și "Zambaccian", să adauge un spor de șase luni la pedeapsa de patru ani pe

ADRIAN NĂSTASE va fi eliberat condiționat by Crişan Andreescu (2014) [Corola-journal/Journalistic/22150_a_23475]
Corola-journal/Journalistic/280919_a_282248

avansuri; d) efectuarea, trimestrial sau la încheierea fiecărei faze prevăzute în contract, a regularizărilor în raport cu obligațiile asumate și efectiv realizate de către beneficiarii de avansuri; e) recuperarea sumelor reprezentând plăți în avans și nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate, până la sfârșitul anului, în condițiile prevederilor contractuale, potrivit prevederilor art. 52 alin. (8) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. Art. 4. - (1) Ordonatorul de credite are obligația de a solicita beneficiarului de contract o scrisoare de garanție bancară

Agenda2003-16-03-12 (2003) [Corola-journal/Journalistic/280919_a_282248]
contract. (2) Sub sancțiunea solicitării de daune-interese, beneficiarul de avans nu are dreptul de a utiliza avansul în alt scop decât cel pentru care a fost destinat, potrivit contractului încheiat. Art. 6. - (1) La efectuarea plăților pentru lucrările executate, serviciile prestate și bunurile livrate, avansurile acordate vor fi deduse din sumele datorate. Nu se admit plăți efective decât după deducerea integrală a avansului.

Agenda2003-16-03-12 (2003) [Corola-journal/Journalistic/280919_a_282248]