3,388 matches
-
cu măsură, un șir de refuzuri care, ca să-l citez pe Mihail Sebastian, valorează cît o acțiune. Nu se întîmplă mare lucru în jurnal: o poveste de dragoste, care nu se termină la cununie, desfăcută în păreri și comentarii, în presupuneri despre "partea cealaltă", despre "varianta" lui, din ce în ce mai diferită de "aura" din tinerețe. Apoi, frica de "aservirea" intelectuală, refuzul de-a sta, confortabil, dar umilitor, în umbra unui nume. Al tatălui, al soțului. Scurte note repetate despre nevoia teribilă de protecție
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
și vânzător de tablouri (ceea ce filmul nu precizează), că a murit la patruzeci-și-trei de ani, lăsându-și familia numeroasă înglodată în datorii (în film apar aluzii la starea lor financiară precară). Iar atunci când criticii de artă se încumetă să facă presupuneri, acestea nu coincid cu lungmetrajul. De pildă, René Huyghe afirmă în cartea sa Puterile imaginii că, fără îndoială, Vermeer era claustrat în mediul domestic din cauza sănătății sale fragile. Or, pictorul interpretat de Colin Firth pare sănătos tun. Oricum, afirmația e
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
care străbatem, cu atenție rareori distributivă, culoare de realități echivalente. Scrierea, ca și traducerea, exprimă opțiunea, "tranșarea" unei ambiguități. La Șerban Foarță, alegerea se face greu, cu veșnicul regret al virtualității irosite, cu un anume "diletantism" rafinat și chiar cu presupunerea că altcineva/ altceva (rezistența la uz a limbajului?) se amestecă printre cele scrise. S-a speculat că sofisticatul cuvînt din Chinurile zadarnice ale dragostei ar fi, de fapt, o anagramă a "denunțului" în latinește hi ludi F Baconis nati tuiti
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
context temporal, pentru că Agendele lui Lovinescu cunosc o istorie și evoluează în salturi ondulatorii, ale căror alternanțe nu-și află prin conținutul lor o explicație. în lipsa unor documente care să înlesnească interpretarea, se pot face cel mult speculații sau simple presupuneri ipotetice. Trebuie luate în considerare două momente: când i-a mărturisit Lovinescu lui Monda conținutul și modalitatea formală de structurare a Agendelor (apreciate de ultimul ca alcătuind un Jurnal), destinate de critic unei apariții postume? Și: când și-a notat
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
medic în 1943). Pasaje parazitare sau supradimensionate mi s-au părut relatările despre excursiile lui V. Voiculescu în Munții Buzăului, la mare, în Bucegi (p. 109-123), la Craiova, Sarmisegetusa, în Retezat (p. 163-174), mai ales pentru că sunt înglodate de multe presupuneri de tipul: "a trecut, poate, și prin piața colegiului..." (p.164), "Voiculescu și Herescu vor fi simțit și ei acea atmosferă intimă..." (p. 167), "...se vor fi grăbit să ajungă pe Valea Cernei..." (p. 168) etc. - reminiscențele unor reverii turistice
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
Revenind la problema de fond, stârnită demult și reactualizată de Aleksandr Korabliov, conchidem și noi precum S. Semanov citat în volum: "Oricum, se pare că nu vom ști niciodată cum a fost de fapt. Nu ne rămâne decât să facem presupuneri."
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
scris să nu-l pătrund niciodată, ci să-l port până la moarte în melancoliile mele..." (p. 59). Nu cumva naratorul proiectează propriul eșec și propriile nostalgii asupra lui Honigberger și asupra lui Zerlendi? Misiunea lui Honigberger putea să fie, după presupunerile naratorului, acea de a participa la acțiunea spirituală de a menține în Shambala echilibrul actual al lumii, de a salva Europa de la un cataclism prin schimbarea axei globului: Oare soarta Europei noastre e pecetluită? Nu se poate face nimic pentru
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
bine ele să fi ieșit la iveală, sau măcar să se știe cine este deținătorul lor), am dubii în ce privește realitatea. Imediat după moartea lui Ion }uculescu au început să circule multe legende pe care timpul le-a dezmințit, reducându-el la simple presupuneri, lipsite de temei, sau pure invenții imaginare ale unor persoane care au încercat să-și dea importanță. Cert este însă că pictorul i-a dictat fratelui său mai vârstnic un sumar de intenții, în dorința întocmirii unui repertoriu de subiecte
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
prind asemenea dimineți. Există un singur "azi". Restul e trecut. Oglindă spartă în cioburile căreia, privind prea insistent, risc să pun în pericol întregul. Câtă vreme voi putea gândi ca acum, nu știu. Și nici nu vreau să fac vreo presupunere. Deocamdată, cerul e senin, iar oțetarii din curtea vecină abia se clatină. Și nu am nimic de cerut destinului - dacă destinul este propriul nostru caracter - decât puterea de a crede că gândurile din această dimineață explică, în sfârșit, ceva.(p.
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
informează ritmic despre schimbările de la curtea imperială, chiar dacă nu știe cu precizie care dintre înalții demnitari au mai multă influență (p. 223). Plutind în incertitudini, Antioh cere deslușiri: ,De aceea vă rog cu stăruință să aflați de la domnii miniștri ce presupuneri se fac și să mi le comunicați cât mai amănunțit" (p. 217). Maria fuge frecvent de la Moscova la Petersburg, în funcție de locul unde se afla reședința suveranului, pentru a se interesa ce se spune despre Antioh, dacă nu îi e periclitat
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
sintaxa limbii române sunt, într-o proporție copleșitoare, identice cu cele de azi. Dacă înlăturăm anumite fonetisme vechi, nu s-ar zice că ne despart trei secole și ceva de momentul apariției Bibliei de la 1688. Nu e de ignorat nici presupunerea că traducerea de atunci a creat o tradiție care s-a impus peste secole cu autoritatea uzanței de liturghie (în părțile din Noul Testament). Dar mai ales a contat circulația Bibliei în toate zonele românești. Pe această răspândire, influență și putere
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
somn. Astfel, aflai că era vorba de corul ilustru Madrigal, de sub conducerea maestrului Marin Constantin, ce împlini de curând cifra, rotundă și grea, de 80. Să fie sănătos!... Autor, - cum de uitasem, - clasicul nostru Chiriac!... Vocea, între noi, amicii, făcând presupuneri - cei mai mulți credeam a fi fost a marelui nostru bas din primii ani ai radiodifuziunii, George Folescu. Până a apărut cineva care susținea hotărât că ar fi fost, mai dincoace, - Herlea... Toți juram că era Folescu. Realitatea însă era că era
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
caz mai adevărată: și sărăcia se vede mai bine și falsul moralei comune, trăite în anii aceia, se arată tot mai intens în contact cu o realitate complexă, provocatoare, cu ispite și chemări de tot felul. Nu e de acceptat presupunerea că popoare întregi, "morale" până în 1989 sau 1991, s-au păcătoșit integral pentru că au aflat ce e libertatea. Procesul de însușire al libertății însă e tot ce poate fi mai complicat pentru ființele prinse în țesătura de inegalități și contradicții
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
Securitate, publicată în 2001 de (cine credeți?) revista "România Mare ", cum că prima proză oferită prietenului poet spre publicare ar fi fost un plagiat (Eugen Barbu ar fi jubilat infinit în fața acestei fantasmagorii). Emil Manu încheie stupefiant o astfel de presupunere: "Să-l credem pe Ion Caraion și să-l considerăm pe Marin Preda un plagiator? " (p. 100). Nu urmează nici un comentariu critic, nici o investigație! Într-o biografie cu adevărat serioasă nu poate fi lăsată în ceață o acuză de asemenea
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
Securitate, publicată în 2001 de (cine credeți?) revista "România Mare ", cum că prima proză oferită prietenului poet spre publicare ar fi fost un plagiat (Eugen Barbu ar fi jubilat infinit în fața acestei fantasmagorii). Emil Manu încheie stupefiant o astfel de presupunere: "Să-l credem pe Ion Caraion și să-l considerăm pe Marin Preda un plagiator? " (p. 100). Nu urmează nici un comentariu critic, nici o investigație! Într-o biografie cu adevărat serioasă nu poate fi lăsată în ceață o acuză de asemenea
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
a mîntuit de povara civilă a căsătoriei, sufletul ei, așa, delicat și invizibil cum e el, pare a o trage, în pofida trupului greoi și îndărătnic, direct către taina hierofaniei, cu alte cuvinte către penumbrele moi și aromate ale chiliei. Dacă presupunerea mea se va adeveri, am scăpat amîndoi, adică și eu, și Andreea: Eu, de suspiciunea misoginiei, pentru că nu se cuvine să freamăți în vecinătatea unei sfinte, fie ea și incipientă, Dînsa, ca să mă exprim în idiom bahluian, pentru că doar monahismul
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
poezia politică, a cărei istorie este relatată pe scurt în patru foiletoane din vara lui 1907). După exigențele de astăzi, l-am fi vrut pe Ilarie Chendi un editorialist mai implicat. Îngrijitorii ediției dezmint în note (p. 302-304) o atare presupunere, legată de relaxarea ideologică a publicistului, arătând că ecouri ale răscoalei se înregistrează la rubrica „Notițe și informațiuni” din revista „Viața literară și artistică”. Din ceea ce are legătură cu literatura, mi se pare interesant să rețin că a circulat zvonul
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
în firea noastră atât de mare și mai presus de orice înțelegere, că omenirea aceea, creată după chipul prototipului în asemănarea cea mai deplină cu El, părea să fie alta. Căci toate cele ce le cugetăm acum despre Acela, prin presupuneri, erau și legate de om, prin nestricăciunea și fericirea lui: avea stăpânirea de sine și nesupunerea sub vreo stăpânire, neîntristarea și nu suferea de oboselile vieții și petrecea în cele dumnezeiești; avea înțelegerea liberă și curată de orice acoperământ și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Ovidiu Vuia, subliniind că ” Până se va descoperi o schiță cu acest titlu și acest conținut în bibliografia prozatorului american, povestea rămâne absolut stranie și mă tem că intră în joc uriașa noastră ignoranță în materie de Eminescu.” Răsturnând aceste presupuneri, Teodor Stamatin aduce dovada indubitabilă că textul controversat a fost scris de scriitorul american: ”M. Twain a scris o schiță intitulată ”A Literary Nightmare” (”Un coșmar literar”). Mai târziu, a publicat-o sub titlul ”Punch, Brothers, Punch!” (”Clanț, fraților, clanț
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
și vă doresc o trezire la adevăr în spiritul moralei creștine. Citîndu-vă, din nou: „Creștinismul și Islamul sunt principalele cauze ale urii dvs fata de «homosexualitate»”, vă răspund: Sîntem cu toții creații ale Tatălui Ceresc, eu creștin ortodox, dumneavoastră ateu prin presupunere sau cu alte opțiuni, iar cînd omul este lucrător întru Dumnezeu, faptele și opera lui devin funcții ce contribuie la împlinirea sacerdoțiului divin. Astfel, cînd, prin știință, gîndire, artă, activitate profesională și socială, cercetătorul, muncitorul, savantul, țăranul, medicul, filosoful, dascălul
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
hai la groapa cu furnici, elegia cu pa și pusi, băi...Mă angajasem, mă prinseseră în evidență, cu nume, prenume, locul nașterii, renașterii, data părăsirii lichidului amniotic, călduț, paradisiac... cu tata, mama, căsătorit, necăstorit, copii, păpădii, fluturi, melci... De fapt, presupunerile, zvonurile, lăbărțările se înmulțiseră enorm. Ditamai raftul cu volume cartonate țeapăn deținea orice: zidul de bolovani de rîu, bătut de lumină, împrejmuindu-mi copilăria pierdută pe malul Nistrului, alipită imensului necunoscut... cantonul de la Merișani, cafeneaua (unde se juca biliard!) din
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
să fie luată de pe masă... " Unii pretind că anunțul de joc este acceptat și dacă nu a fost arătat în prealabil. Este o eroare crasă... Dat fiind faptul că jucătorul... nu că ar fi necinstit, mincinos (departe de noi asemenea presupuneri dezonorante)... dar orișicât, oricine, de bună credință fiind, s-ar putea înșela... În caz că, totuși, se va avea de a face cu un trișor dovedit, fără putința de a se putea interpreta în alt mod situația, de a se crede cumva
Adevăratul cod al belotei (după domnul Lancelot) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12875_a_14200]
-
marginea unuia dintre vechile carnete: „Am 83 de ani. Recitesc. Îmi bate inima tare, cu extrasistole. Reintru în fata de atunci. Simt ca ea...“ și alte carnete poartă astfel de sigilii, urme de lecturi la distanțe mari în timp, de unde presupunerea că gestul devenise oarecum reflex și că s-ar fi putut repeta oricât de târziu. Să fi avut, oare, Maria Banuș preferințe selective pentru unele sau altele dintre împrejurările intrate în canavaua Jurnalului ? Un răspuns net pare riscant, e de
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
că taina nu va fi rezolvată niciodată, ne spune că "ar fi fost firesc să presupun că făptura oțelită ( ...) mergea să caute în aerul balsamic al înălțimilor și în singurătatea lor adâncă pacea și odihna și mi-aș fi mărginit presupunerea la atât, dacă demult, fiind copil, n-aș fi auzit, la mătușa mea, de la o cocoană bătrână, cam rubedenie cu Pașadia, că acesta avea, în răstimpuri, furii, "pandalii" groaznice, dar că, simțindu-le când îi vin, se-nchidea el singur
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
o dezbat aici, deși înclin spre răspunsul afirmativ. Dar să recurgem la alte versuri decît acelea ale lui Alecsandri ar fi, simultan, impietate și utopie. Și cum să facem, păcatele mele, o "adaptare scurtă"? Să amputăm compoziția lui Eduard Hübsch?! Presupunerea depășește puterea mea de înțelegere. 1) V. Alecsandri, Opere. X. Corespondență (1871-1881). Ediție îngrijită, traduceri, note și indici de Marta Anineanu. Editura Minerva, București, 1985, p. 750. 2) Ibid., p. 751.
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]