54 matches
-
a voi" au rezultat will și would. Toate aceste verbe au însă și valori modale sau, chiar, independente, încît se poate constata și în acest caz împletirea proceselor de lexicalizare cu cele de gramaticalizare. În aceste condiții, will [wil] (cu preteritul would [wud]) se poate întrebuința, cu persoana întîi, pentru a exprima voința, intenția, promisiunea: I will do it. "Am s-o fac. (= Vreau s-o fac)", iar cu oricare dintre persoane exprimă dorința insistentă: He will have his own way
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din latină sau adună în același grup verbe cu un comportament flexionar și funcțional foarte diferit, precum conjugarea a treia din limba franceză. Verbele din limbile germanice sînt clasificate în două grupe principale, una a verbelor slabe, care au la preterit și la participiu trecut terminații (sufixale) determinate, și una a verbelor tari, care nu au asemenea terminații și prezintă alternanțe fonetice (ablaut). La acestea se adaugă o grupă a verbelor neregulate, întîlnite și în limbile romanice, care au radicali diferiți
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
una a verbelor tari, care nu au asemenea terminații și prezintă alternanțe fonetice (ablaut). La acestea se adaugă o grupă a verbelor neregulate, întîlnite și în limbile romanice, care au radicali diferiți la cele trei forme de bază (infiniv prezent, preterit și participiu trecut). Situația nu este însă unitară, unele limbi manifestă acest supletivism (germ. sein [sain], war, gewesen; neer. zijn [zein],was (waren 58), geweest; engl. to be, was, been [bi:n]), în vreme ce altele, precum cele nordice, au renunțat la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
er, sie er lernt, wir lernen, ihr lernt, sie lernen. Perfectul compus se formează în limbile germanice, la fel ca în cele romanice, cu ajutorul unor auxiliare cu formele de prezent și cu participiul trecut al verbului conjugat. Cu auxiliarul la preterit și cu participiul se formează, în mod simetric, mai mult ca perfectul indicativ. Unele dintre idiomurile germanice, engleza, norvegiana și suedeza, uzează de auxiliarul "a avea": engl. I have called. "Am chemat"; I had called. "Chemasem"; norv. Jeg har kommet
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de conținut dintre timpul viitor (care poate fi perceput ca manifestarea dorinței sau voinței) și modul condițional-optativ. În limbile romanice, acest paralelism este cvasigeneral, dar în cele germanice situațiile sînt mai diversificate. Astfel, în limba engleză, auxiliarul de condițional reprezintă preteritul celui de viitor, căci should descinde din vechiul sceole, preteritul lui sceal, din care a rezultat shall, iar would din wolde, preteritul lui wyllan, al cărui urmaș este will. Ca atare, corespondența originară shall-should și will-would atestă relația dintre viitor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
manifestarea dorinței sau voinței) și modul condițional-optativ. În limbile romanice, acest paralelism este cvasigeneral, dar în cele germanice situațiile sînt mai diversificate. Astfel, în limba engleză, auxiliarul de condițional reprezintă preteritul celui de viitor, căci should descinde din vechiul sceole, preteritul lui sceal, din care a rezultat shall, iar would din wolde, preteritul lui wyllan, al cărui urmaș este will. Ca atare, corespondența originară shall-should și will-would atestă relația dintre viitor și condițional. Situația se reflectă și pe terenul limbii germane
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este cvasigeneral, dar în cele germanice situațiile sînt mai diversificate. Astfel, în limba engleză, auxiliarul de condițional reprezintă preteritul celui de viitor, căci should descinde din vechiul sceole, preteritul lui sceal, din care a rezultat shall, iar would din wolde, preteritul lui wyllan, al cărui urmaș este will. Ca atare, corespondența originară shall-should și will-would atestă relația dintre viitor și condițional. Situația se reflectă și pe terenul limbii germane, căci forma cu valoare de condițional a conjunctivului se construiește după modelul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și pe terenul limbii germane, căci forma cu valoare de condițional a conjunctivului se construiește după modelul würden + infinitiv (Sie sagte, dass sie in Hamburg wohnen würde. "Ea spunea că ar locui în Hamburg"), iar würden este forma indirectă a preteritului wurden de la verbul werden. Această structură nu este însă obligatorie, dar este cea mai uzuală, căci forma indirectă de preterit a oricărui verb, fiind reverențioasă, poate funcționa cu valoare de condițional-optativ: de la verbul können preteritul este konnte cu forma indirectă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sagte, dass sie in Hamburg wohnen würde. "Ea spunea că ar locui în Hamburg"), iar würden este forma indirectă a preteritului wurden de la verbul werden. Această structură nu este însă obligatorie, dar este cea mai uzuală, căci forma indirectă de preterit a oricărui verb, fiind reverențioasă, poate funcționa cu valoare de condițional-optativ: de la verbul können preteritul este konnte cu forma indirectă könnte "aș putea", de la verbul mögen preteritul este mochte cu forma indirectă möchte "aș dori, mi-ar plăcea" etc. Aceeași
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
würden este forma indirectă a preteritului wurden de la verbul werden. Această structură nu este însă obligatorie, dar este cea mai uzuală, căci forma indirectă de preterit a oricărui verb, fiind reverențioasă, poate funcționa cu valoare de condițional-optativ: de la verbul können preteritul este konnte cu forma indirectă könnte "aș putea", de la verbul mögen preteritul este mochte cu forma indirectă möchte "aș dori, mi-ar plăcea" etc. Aceeași origine cu shall-should din engleză au corespondentele din limbile scandinave, norv. å skulle, dan. skulle
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu este însă obligatorie, dar este cea mai uzuală, căci forma indirectă de preterit a oricărui verb, fiind reverențioasă, poate funcționa cu valoare de condițional-optativ: de la verbul können preteritul este konnte cu forma indirectă könnte "aș putea", de la verbul mögen preteritul este mochte cu forma indirectă möchte "aș dori, mi-ar plăcea" etc. Aceeași origine cu shall-should din engleză au corespondentele din limbile scandinave, norv. å skulle, dan. skulle, sued. att skola, care funcționează ca auxiliare de viitor, dar cu forma
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mochte cu forma indirectă möchte "aș dori, mi-ar plăcea" etc. Aceeași origine cu shall-should din engleză au corespondentele din limbile scandinave, norv. å skulle, dan. skulle, sued. att skola, care funcționează ca auxiliare de viitor, dar cu forma de preterit și ca auxiliare de condițional: sued. Jag skulle vilia köpa den här cykeln. "Aș vrea să cumpăr această bicicletă"; norv. Jeg skulle ha ekksamen i dag. "Ar trebui să am examen astăzi"; dan. Du har ret, skulle jeg mene. "Ai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a deveni" (germ. werden, neer. worden): germ. Ich werde gefragt. "Sînt întrebat"; neer. Ik word geholfen. "Sînt ajutat". În limba germană, pentru formarea diatezei pasive a stării, se folosește însă verbul auxiliar sein [zain] "a fi", la prezent sau la preterit, urmat de participiul trecut: Er ist geboren. /Er war geboren. "El s-a născut" (literal: El a fost născut). Limbile germanice nordice au particularitatea de a realiza diateza pasivă cu ajutorul desinenței -s, adăugate la infinitivul verbului conjugat, mai ales atunci
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
izolant ale limbii neerlandeze, printr-o reducere considerabilă a flexiunii, care a însemnat și reducerea la o singură formă a articolului hotărît și a articolului nehotărît (ca în engleză), precum și regularizarea verbelor tari (care astfel nu mai marchează prin ablaut preteritul și participiul perfect, ci prin afixe). Sub aspect lexical, limba afrikaans este un amestec de elemente din neerlandeză, engleză, portugheză și din hotentotă, bantu și malaeziană, încît s-a îndepărtat mult de baza originară. O nouă limbă este și idiș
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este -(e)stere, iar, dacă are funcția de nume predicativ, este -(e)ster. 57 Dacă adjectivul este precedat de articol, forma sufixului de superlativ relativ este -aste: det billigaste kybskåpet "cel mai ieftin frigider ". 58 Aceasta este forma pentru plural preterit. 59 Har este forma de prezent a verbului att har "a avea ", la care se adaugă participiul trecut al verbului conjugat. 60 Acest aspect al limbilor nordice se corelează cu păstrarea realizării sintetice a diatezei pasive, cu ajutorul desinenței -s, la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
politic în discursurile patriotarde. Într-un alt context epistemic, întrebarea este reluată de Horia-Roman Patapievici în articolul „Ce este «Poporul» ?”. Eseistul convine asupra faptului că o identificare culturală cu termenul de altfel destul de difuz de „spiritualitate” este valabilă numai la preterit, acordul cu prezentul al noțiunii de popor generând o altă identificare unde spiritualitatea acestuia se manifestă prin politic. Analizând limitele noțiu- nii de reprezentare democratică, cu alte cuvinte delegarea factorului decizional unui reprezentant ales care acționează în absentul acestei colectivități
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
verbului ”invitar” la diateza pasivă (Conjugación del verbo comer en la voz pasivă) Infinitiv: ser invitado Gerund: siendo invitado Infinitiv: haber sido invitado Gerund: habiendo sido invitado Prezent: Soy invitado, Eres invitado, Es invitado, Somos invitados, Sois invitados, Son invitados Preterit perfect compus: He sido invitado, Hâș sido invitado, Ha sido invitado, Hemos sido invitados, Habéis sido invitados, Han sido invitados Preterit imperfect: Era invitado, Eras invitado, Era invitado, Éramos invitados, Erais invitados, Eran invitados Preterit perfect compus: Había sido invitado
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
sido invitado Gerund: habiendo sido invitado Prezent: Soy invitado, Eres invitado, Es invitado, Somos invitados, Sois invitados, Son invitados Preterit perfect compus: He sido invitado, Hâș sido invitado, Ha sido invitado, Hemos sido invitados, Habéis sido invitados, Han sido invitados Preterit imperfect: Era invitado, Eras invitado, Era invitado, Éramos invitados, Erais invitados, Eran invitados Preterit perfect compus: Había sido invitado, Habías sido invitado, Había sido invitado, Habíamos sido invitados, Habíais sido invitados, Habían sido invitados Preterit perfect simplu: Fui invitado, Fuiste
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
invitados, Sois invitados, Son invitados Preterit perfect compus: He sido invitado, Hâș sido invitado, Ha sido invitado, Hemos sido invitados, Habéis sido invitados, Han sido invitados Preterit imperfect: Era invitado, Eras invitado, Era invitado, Éramos invitados, Erais invitados, Eran invitados Preterit perfect compus: Había sido invitado, Habías sido invitado, Había sido invitado, Habíamos sido invitados, Habíais sido invitados, Habían sido invitados Preterit perfect simplu: Fui invitado, Fuiste invitado, Fue invitado, Fuimos invitados, Fuisteis invitados, Fueron invitados Preterit anterior: Hube sido invitado
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
sido invitados, Han sido invitados Preterit imperfect: Era invitado, Eras invitado, Era invitado, Éramos invitados, Erais invitados, Eran invitados Preterit perfect compus: Había sido invitado, Habías sido invitado, Había sido invitado, Habíamos sido invitados, Habíais sido invitados, Habían sido invitados Preterit perfect simplu: Fui invitado, Fuiste invitado, Fue invitado, Fuimos invitados, Fuisteis invitados, Fueron invitados Preterit anterior: Hube sido invitado, Hubiste sido invitado, Hubo sido invitad, Hubimos sido invitados, Hubisteis sido invitados, Hubieron sido invitados Viitor simplu: Seré invitado, Serás invitado
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Erais invitados, Eran invitados Preterit perfect compus: Había sido invitado, Habías sido invitado, Había sido invitado, Habíamos sido invitados, Habíais sido invitados, Habían sido invitados Preterit perfect simplu: Fui invitado, Fuiste invitado, Fue invitado, Fuimos invitados, Fuisteis invitados, Fueron invitados Preterit anterior: Hube sido invitado, Hubiste sido invitado, Hubo sido invitad, Hubimos sido invitados, Hubisteis sido invitados, Hubieron sido invitados Viitor simplu: Seré invitado, Serás invitado, Será invitado, Seremos invitados, Seréis invitados, Serán invitados Viitor perfect: Habré sido invitado, Habrás sido
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
trecut limba hitita sunt: hitita veche, hitita mijlocie și neo-hitita. Verbele în limba hitita sunt flexionare în legătură cu două clase: conjugarea ,mi” și conjugarea ,hi”. Există două diateze( activă și mediopasivă), două modurui( indicativ și pasiv) și două timpuri( prezent și preterit). Există și câteva nume verbale, numite infinitiv 1 și 2, supin și substantiv verbal, la fel ca si participiul, de sens pasiv cu sensul de verb tranzitiv și activ cu sens pentru verbele intranzitive. Hitita este cunsocută ca având un
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
ta) -singular 3: -tați(ta) -plural 1: -wastati(-wasta) -plural 2: -duma(-dumari) -plural 3: -antari(-anta) -Conjugarea hi are la diateza mediopasivă aceleași forme că și conjugarea mi, atât la singular, cât și la plural Diateza activă- la indicativ preterit: -Conjugarea mi: -singular 1: -un (-nun) -singular 2: -s(-ț, -ta) -singular 3: -ț(-ta) -plural 1: -wen -plural 2: -ten(-țin) -plural 3: -er(-ir) -Conjugarea hi: -singular 1: -hun -singular 2: -s(-ta,-stă) -singular 3: -s(-ta
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
-plural 1: -wen -plural 2: -ten(-țin) -plural 3: -er(-ir) -Conjugarea hi: -singular 1: -hun -singular 2: -s(-ta,-stă) -singular 3: -s(-ta,-stă) -plural 1: -wen -plural 2: -ten(-țin) -plural 3: -er(-ir) Diateza mediopasivă-la indicativ preterit: -conjugarea mi -singular 1: -hahat(i) (-hat(i)) -singular 2: -țâț(i) (-ta) -singular 3: -țări (-ta) -plural 1: -wastat -plural 2: -dumat -plural 3: -antat(i) -Conjugarea hi: -singular 1: -hahari (-hari) -singular 2: -tați (-ta) -singular 3: -ari
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
Rinului în Alsacia. Înainte de a îndiguirii, inundarea Rin ( și nu cele ale Ill, inundând pașnic Ried ) au fost uneori foarte mortale, multe sate au fost scufundate de rău ( a se vedea Neuf - Breisach ) SASS sitzen vine de la verbul ( minciună, stă ) ( preterit germană : SASS - engleză veche timpul trecut : sæt ) [ ref. necesare] . Literalmente, Alsacia ar însemna "locul unde III este de " a fi " Land ofIll " 23. [ Informații dubioase ] Alsacia acoperă o suprafață de 8280 de kilometri pătrați (190 km lungime și 50 km
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]