3,419 matches
-
efect decât cele de stabilire a liniei de hotar, este de natură să contravină prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție privind cerințele de calitate a legii. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare la cerințele de claritate și previzibilitate a legii. ... 14. Tribunalul Suceava - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie. ... 15. Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției
DECIZIA nr. 734 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251452]
-
mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 iulie 2019, paragraful 39, Curtea a constatat că nici critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul lipsei de claritate și previzibilitate a normelor de lege criticate, nu este întemeiată. ... 18. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție și a celor ale art. 6 din Convenție, prin Decizia nr. 285 din 7 mai 2019, precitată, paragraful 46
DECIZIA nr. 712 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251504]
-
clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională, respingând criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, precum și pe cele vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție. ... 31. Analizând criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 16 alin.
DECIZIA nr. 786 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251361]
-
procedeu de reglementare normativă, prin care nu s-a modificat Legea nr. 341/2004, creându-se o aparență de legalitate, dar cele două categorii de subiecte de drept anterior menționate au fost supuse aceleiași reglementări, s-a încălcat principiul clarității și previzibilității actelor normative. ... 17. Modul de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 încalcă art. 115 alin. (1)-(4) din Constituție. Astfel, autorii consideră că ordonanțele de urgență pot fi adoptate doar în cazuri excepționale, adică atunci când, în
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
de aprobare în Parlament, se aplică în mod nelegal, în concret, de către Casa Națională de Pensii Publice. Această împrejurare, coroborată cu dispoziția că se aplică pe o perioadă de 3 ani, conduce, o dată în plus, la încălcarea principiului previzibilității actelor normative. ... 18. Mai mult, potrivit legilor de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe de urgență în perioada 2016-2019, acesta avea nevoie de aprobarea ordonanțelor prin lege, în termene expres menționate în aceste legi. În mod concret, Ordonanța de
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
prin actele normative criticate, măsuri financiar-bugetare, devine relevantă împrejurarea că plățile efectuate de la bugetul de stat către salariați și revoluționari se realizează din veniturile bugetului de stat. ... 35. În sfârșit, tot cu referire la pretinsa încălcare a standardelor de previzibilitate a legii, în paragraful 39 al Deciziei nr. 536 din 15 iulie 2021, Curtea a reținut că, în Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că instanțele
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
Constituțională a constatat neconstituționalitatea soluției legislative care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“ din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, întrucât aceasta este neclară, incoerentă și lipsită de previzibilitate, de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situație juridică incertă referitoare la condițiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârșite, luând în considerare și faptul că, prin decizia din data de 26
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 71 din 30 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255795]
-
publice locale ajunge să fie asumată prin acceptarea încheierii unui raport de serviciu ori a continuării raporturilor de muncă deja existente. Scopul legiuitorului a fost acela de a institui un sistem prin care să se asigure o anumită coerență și previzibilitate în ceea ce privește cheltuielile cu personalul din cadrul autorităților publice locale, cu alte cuvinte, pentru a se asigura că aplicarea art. 120 din Constituție se va putea face în condiții de funcționabilitate optimă a autorităților menționate. ... 17. Coeficienții corespunzători
DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255742]
-
51/1995, constatând că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ este contrară dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 15. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut, în esență, că sintagma menționată este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, având în vedere că nu se precizează în mod explicit acele infracțiuni intenționate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat, iar necircumstanțierea expresă a acestora lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
capitolul destinat căilor extraordinare de atac, sunt respectate atât exigențele constituționale naționale în materie, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Consideră că norma criticată îndeplinește exigențele constituționale de accesibilitate și previzibilitate și, prin urmare, nu contravine dispozițiilor constituționale invocate de autor. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
al judecătorului și, implicit, ale statutului acestuia, legea relativizează, în mod nepermis, condițiile în care se dispune transferul. Aceste norme, pe lângă faptul că încalcă în mod vădit art. 125 alin. (2) din Constituție, sunt contrare și exigențelor de stabilitate, previzibilitate și claritate, iar prin faptul că permit emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, în această materie determină o stare de incertitudine juridică. Așadar, Curtea a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 60 din Legea nr.
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
4) din Ordonanța Guvernului nr. 9/2021, care, în opinia autorilor sesizării, încalcă art. 1 alin. (3) și (5) și art. 147 alin. (4) din Constituție, deoarece nu respectă condițiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarității, preciziei și previzibilității. Astfel, raportat la obiectul de reglementare al ordonanței, nu se asigură o protecție a cetățeanului împotriva arbitrarului, creându-se premisele încălcării dreptului fundamental la viață intimă, familială și privată garantat de art. 26 din Constituție și de art. 8 din
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis și previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operațiunile care constituie ingerințe în sfera protejată a drepturilor. Or, dispozițiile legale criticate nu îndeplinesc cerințele de previzibilitate a normei deoarece nu este clar conturată sfera informațiilor și datelor avute în vedere. Astfel, dispozițiile art. 2 lit. b) definesc informațiile financiare ca fiind „informații sau date, precum [...]“, care reprezintă, de fapt, o enumerare exemplificativă a informațiilor sau a
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
este clar conturată sfera informațiilor și datelor avute în vedere. Astfel, dispozițiile art. 2 lit. b) definesc informațiile financiare ca fiind „informații sau date, precum [...]“, care reprezintă, de fapt, o enumerare exemplificativă a informațiilor sau a datelor, care nu asigură previzibilitatea normei în sensul delimitării tuturor datelor și informațiilor avute în vedere, pentru evitarea arbitrarului autorităților. Dispozițiile art. 2 lit. c) definesc informații din domeniul aplicării legii ca fiind „informații sau date deținute deja de către autoritățile competente prevăzute la art.
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
în vedere, pentru evitarea arbitrarului autorităților. Dispozițiile art. 2 lit. c) definesc informații din domeniul aplicării legii ca fiind „informații sau date deținute deja de către autoritățile competente prevăzute la art. 3 alin. (1) și (3)“ și sunt lipsite de previzibilitate. Chiar și în situația în care aceste sintagme se regăsesc în conținutul Directivei (UE) 2019/1.153, transpunerea acesteia în dreptul intern trebuie realizată cu îndeplinirea exigențelor constituționale privind calitatea legii. Din modalitatea de redactare a art. 3 alin. (7) se poate
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
Indisponibilizate poate fi efectuată atât de „un birou“, cât și de „o autoritate competentă pentru recuperarea activelor, înființată sau desemnată de către celelalte state membre ale Uniunii Europene în temeiul Deciziei 2007/845/JAI“. Or, termenul „birou“ este lipsit de claritate și previzibilitate, neputându-se stabili din cadrul cărei entități face parte acest birou care are dreptul să formuleze solicitarea. Norma cuprinsă în art. 7 alin. (7) este lipsită de claritate și previzibilitate deoarece nu prevede cine poate să facă diseminarea și nici
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
la care face referire textul, permițând Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor să stabilească în mod discreționar cine poate să facă diseminarea și către ce entități. Și dispozițiile art. 10 alin. (4) sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât nu prevăd cine poate să facă diseminarea și nici care sunt acele „orice alte autorități, agenții sau departamente“ către care pot fi transmise informațiile sau analizele financiare la care face referire textul, permițând unității de informații financiare din statul
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. “ ... ... 51. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, se încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind principiul securității și stabilității raporturilor juridice și principiul clarității și previzibilității actelor normative, ale art. 15 referitor la universalitatea drepturilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 41 alin. (2) referitor la muncă și protecția socială a muncii, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 21). ... 54. Cu referire la pretinsa lipsă de previzibilitate a normelor criticate, Curtea a statuat că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Prin urmare, neacordarea, pentru mai mulți ani succesivi, a drepturilor bănești mai
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Prin urmare, neacordarea, pentru mai mulți ani succesivi, a drepturilor bănești mai sus arătate nu poate fi privită ca un eveniment care afectează previzibilitatea normei, de vreme ce dreptul la pensie și condițiile de pensionare, precum și drepturile care se acordă cu prilejul pensionării sunt cele de la data deschiderii dreptului la pensie, iar nu cele existente în legislație la o dată anterioară, care
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
și în măsura în care acesta complinește dispozițiile art. 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu. Susține, în esență, că prevederile art. 16 alin. (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 sunt neconstituționale întrucât nu întrunesc condițiile de previzibilitate și claritate impuse de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Astfel, textul prevede două conduite alternative ale destinatarului normei, fără să indice criterii obiective în funcție de care acesta să își adecveze comportamentul. Redactarea textului legal menționat nesocotește principiul
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
existent în această materie, remarcând că procurorul care a întocmit rechizitoriul a interpretat aceleași prevederi legale ajungând la o concluzie opusă celei la care a ajuns Înalta Curte. Rezultă că textul de lege criticat nu îndeplinește standardele de claritate și previzibilitate, cu atât mai mult cu cât acesta completează art. 297 din Codul penal. În acest sens, arată că Decizia Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015 face referire la faptul că elementul material al infracțiunii trebuie să se regăsească
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că atât privit ut singuli, cât și prin raportare la dispozițiile art. 297 din Codul penal, textul este lipsit de claritate și previzibilitate, încălcând principiul securității juridice. În acest sens, se arată că textul de lege criticat stabilește modalități alternative de acțiune, fără a indica vreun criteriu obiectiv pe baza căruia subiectul de drept ar putea să își întemeieze comportamentul. Astfel, nici Comisia
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
-se legiuitorului, condițiile de decelare între cele două conduite posibile prevăzute de textul de lege criticat, încălcând astfel dispozițiile constituționale care consacră principiul separației puterilor în stat. ... 9. Se arată că, în mod special în cadrul procesului penal, claritatea și previzibilitatea normei pe care se presupune că acuzații au încălcat-o este de esența asigurării dreptului la un proces echitabil și a respectării principiului nulla poena sine lege. Or, textul de lege supus controlului de constituționalitate nu cuprinde niciun indiciu privind
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
de art. 115 din Constituție), neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului, de natură să substituie normele juridice. ... 11. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază, în esență, că textul de lege criticat nu ridică probleme de previzibilitate, întrucât poate fi interpretat prin raportare la celelalte reglementări legale și regulamentare, permițând astfel atât destinatarului legii, cât și organului judiciar să stabilească situațiile în care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor putea să dispună o soluție de trimitere a dosarului
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]