218 matches
-
și a disprețuit toate cele trecătoare ale lumii. L-a creștinat pe învățătorul său Eubul și împreună au primit Sfântul Botez la Iordan din partea lui Maxim, episcopul Ierusalimului. În Antiohia a fost hirotonit diacon de către Meletie arhiepiscopul și mai târziu prezbiter de către Ermoghen episcopul Cezareei. A mai vizitat Egiptul, Siria, Palestina și Mesopotamia culegând nectarul învățăturilor de la pustnicii îmbunătățiți. Se reîntoarce împreună cu Sfântul Grigorie din pustie și curăță Biserica de rătăcirile arienilor împotriva cărora a luptat cu sabia cuvântului și prin
SFÂNTUL VASILE CEL MARE, ARHIEPISCOPUL CEZAREEI CAPADOCIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365730_a_367059]
-
a doua Epistolă către Timotei a întărit inimile participanților la întrunirea zonală a lucrătorilor creștini cu Evanghelia găzduită sâmbătă, 5 octombrie, de Biserica Baptistă „Betel” din Salonta păstorită de Florin Cociubei. Au fost invitați la această a adunare creștină pastori, prezbiteri, diaconi și lucrători duhovnicești din Bisericile situate în sudul județului Bihor păstorite de Liviu Pop (Batăr, Gepiu), Daniel Oșvat (Căuașd), Radu Pop (Cefa), Petrică Crețu (Ciumeghiu, Tămașda, Micherechi), Gheorghe Chișe (Tulca), Ioan Cotrău și Beni Hamza (Gurbediu), Valeriu Iovan (Talpoș
ÎNTRUNIREA ZONALĂ A PASTORILOR ŞI LUCRĂTORILOR CREŞTINI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1009 din 05 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352319_a_353648]
-
sacramentului vieții, ai transformării ei în viață-în-Dumnezeu.[ 21] Episcopul Ioannis Zizioulas aaccentuat faptul că putătorul slujirii nu prmește autoritatea slujirii și harisma ei pentru sine, ci pentru comunitate ca „dar pentru alții”. La polul opus, celebrarea euharistică condusă de un prezbiter a putut renunța în denaturarea ei medieval-occedentală chiar și la concelebrarea laicilor. De aceea, după Zizioulas nu este vorba de ce anume dă hirotonia unui preot, ci în ce relație îl pune ea cu comunitatea. Hirotonia este înțeleasă drept constitutivă pentru
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
plaiuri mai bune, cerești, de mulți ani de zile. Pe mica prințesă o întâmpină în Arizona, plaiul cel mai însorit din toată America, alături de mama si tata, fericiții părinți, cele două bunici, unchi, mătuși, verișori, biserica unde tatăl ei este prezbiter, că familia trebuie să fie mare, unită, să locuiască aproape... Familia trebuie să fie și biserică și biserica trebuie să fie familie. Și noi suntem aproape, noi, cei pe care Octavian ne-a găsit, ne-a prețuit și ne stimează
DEDICATIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355901_a_357230]
-
ajungând în scurt timp la 100 de membri și aparținători. Comunitatea Baptistă din Tulca a fost, de-a lungul anilor, o adevărată școală duhovnicească întărită în dragostea pentru lucrarea de predicare a Evangheliei Domnului Isus Hristos. Pastori și predicatori, diaconi și prezbiteri asemeni fraților în credință: Popa Alexandru (zis Șandor), Crăciun Vidican (zis Huci), Kiss Ferent, Teodor Bora (1936-1949), Ioan Bora (1927-1941), Ioan Bora jr. (1954-1958), Dumitru Panea, Pavel Hălmăgean, Nicolae Bejenaru, Gavril Colțea, Ioan Leric, Ioan Lăzău, Aurel Tanc, Petru Costea
120 DE ANI DE MĂRTURIE CREŞTINĂ ÎN TULCA (BIHOR) de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347200_a_348529]
-
în situații de criză, căutăm soluții omenești, ce nu fac altceva decât să acentueze mai tare criză. Apoi când epuizam totul alergăm la Dumnezeu. O fată dintr-o familie creștină a rămas însărcinată, avea doar 16 ani. Tatăl ei era prezbiter ea nu să dus să-i spună nimic tatălui ei de problema pe care o avea. A încercat să facă un avort cu persoane care nu erau specializate în domeniu și a murit. Tatăl stătea lângă corpul ei și plângea
LINISTEA MANTUIRII (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357128_a_358457]
-
de unde pleacă în America. Lucrând inițial ca evanghelist itinerant pe străzile New York-ului sau prin aeroporturi, acesta absolvă între timp, Institutul Teologic Penticostal, după care își ia masteratul în teologie. În anul 1994 este ordinat ca diacon, în 1996 ca prezbiter, iar în 1997 ca pastor. În 1996, Doru Levi Ilioi obține masteratul la The Catholic Diochesee of Brooklyn (M Th) în Cursuri pastorale și Noul Testament. Stabilit împreună cu familia în Scottsdale, Arizona acesta este între 1999-2000, pastor de tineret la biserica
PREASFANTA TREIME. O SINGURA IUBIRE DE DORU LEVI ILIOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341574_a_342903]
-
chiar în natură, în poiana cea frumoasă de pe povârnișul muntelui împădurit de lângă oraș, de unde privea acum Lucas orașul Genova. Mai apoi, s-a trecut la organizarea acestei prime biserici întemeiate de Lucas. Cum era de așteptat, Nicolas fu ales primul prezbiter al acestei biserici. Alții fură aleși diaconi, îndrumători, oameni dispuși să ajute pe cei săraci, ori în suferință. Când se ajunse ca biserica să treacă de șaizeci de suflete, misionarul Lucas fu de părere că e timpul să se construiască
FRAŢI DE SUFERINŢĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344102_a_345431]
-
Romania.Ei au contribuit la formarea și zidirea sufletească a Bisericii.II amintim pe frații : Moise Ardelean, Ștefan Movila, Teofil Babutia, Rivis Tipei Pavel, Caba Ioan, Tălpos, Bârsan, Purtan ... În luna Iulie 2003 fratele Grigore Cretă a fost ordinat că prezbiter în Biserica.In luna Octombrie fiind ordinați frații Teo Pribec și Marius Lupau că diaconi.Un an mai tarziu, în 24 octombrie a avut loc învestirea în slujba de pastor asistent, a fratelui Grigore Cretă, ordinarea că presbiter a fratelui
BISERICA PENTICOSTALA ROMANA FILADELFIA PARIS de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345124_a_346453]
-
Apulum (Alba Iulia), trei amfore cu monograma creștină de la Sucidava (Celei), blocuri de piatră cu cruci creștine. Cea mai însemnată descoperire este bazilica creștină din Sucidava (Celei) cu o amforă ce poartă inscripția (greacă): "A lui Luconohu, fiul lui Licatiu, prezbiter", cel mai vechi nume de preot din nordul Dunării. Creștinismul daco-roman s-a născut ca o continuare firească a celui latin din sudul Dunării. Au existat misionari trimiși în părțile barbarilor din nordul Dunării (Sciția), V. Pârvan îl considera pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rol de conducător. La nivelul bisericii locale, grupul care ia decizii este sesiunea (Biserica prezbiteriană) sau consistoriul (Biserica reformată). Toate bisericile dintr-o anumită zonă sunt conduse de prezbiteriu (Biserica prezbiteriană) sau classis (Biserica reformată), care este alcătuit dintr-un prezbiter laic din fiecare sesiune și toți slujitorii din zona respectivă (Biserica prezbiteriană) sau un prezbiter laic și un slujitor din fiecare consistoriu (Biserica reformată). Următorul organ este sinodul, iar la nivelul cel mai înalt se află o adunare generală. Prezbiteriile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sau consistoriul (Biserica reformată). Toate bisericile dintr-o anumită zonă sunt conduse de prezbiteriu (Biserica prezbiteriană) sau classis (Biserica reformată), care este alcătuit dintr-un prezbiter laic din fiecare sesiune și toți slujitorii din zona respectivă (Biserica prezbiteriană) sau un prezbiter laic și un slujitor din fiecare consistoriu (Biserica reformată). Următorul organ este sinodul, iar la nivelul cel mai înalt se află o adunare generală. Prezbiteriile aleg atât reprezentanții pentru sinoduri, cât și pentru adunarea generală. Deciziile sunt luate de organul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sinoduri, cât și pentru adunarea generală. Deciziile sunt luate de organul de conducere al fiecărui nivel, apoi sunt analizate și revizuite de nivelul imediat superior. Prerogativele fiecărui organ de conducere sunt descrise în statutul denominațiunii. Persoana-cheie a structurii prezbiteriene este prezbiterul. Există o deosebire între prezbiterii conducători (dintre cei laici) și cei învățători (preoțimea). Criticile acestui sistem vin din partea celor care pledează în favoarea unui tip mai individualist de conducere sau în favoarea sistemului congregațional. I se reproșează că își are rădăcinile într-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
una dintre acestea. În cadrul formei de conducere congregațională există un singur nivel al preoției. Obiecțiile la adresa acestui sistem sunt: nu ține seamă de dovezile biblice în favoarea autorității apostolice (și, prin urmare, episcopale), nu respectă separarea tradițională între oficiile de episcop, prezbiter și diacon. Modelul absenței conducerii este promovat de grupuri care au eliminat toate structurile de conducere, punând accentul pe ideea unei conduceri spirituale, în plan lăuntric. Pentru aceste grupuri (quakerii și unii dintre creștini după Evanghelie), calitatea de membru al
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la o biserică. Întrunirile se țin pentru determinarea cursului unor acțiuni. Nu se votează nimic. Se consideră că nu este nevoie de vreo organizație care să implice deținători specificiali unor funcții. Totuși, este posibil ca în grupurile locale să existe prezbiteri sau supraveghetori care au anumite responsabilități (Erickson, 1998, pp. 249-265). Una dintre marile provocări ale conducerii bisericești constă în dubla dificultate în dezvoltarea unei structuri de conducere care să fie în concordanță cu autoritatea Bibliei. Pe de o parte, textele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a murit la puțin timp după aceea nu fără a fi lansat un apel către Leon, și i-a depus și pe principalii reprezentanți ai teologiei antiohiene, Teodoret din Cyr și Iba din Edessa ca și pe patriarhul Domnos. Un prezbiter din Alexandria, fidel lui Dioscor, Anatolie, a fost numit patriarh al Constantinopolului. Însă tocmai acesta l-a trădat pe Dioscor pentru că și-a dat seama că prestigiul patriarhatului de Constantinopol putea fi consolidat printr-o alianță cu Leon și sora
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
siguranță cunoscut pentru asceza și studiile sale, și a acționat astfel încît acesta să se stabilească acolo definitiv. Episcopul s-a adresat adunării de credincioși în prezența lui Augustin și a vorbit despre necesitatea de a fi ajutat de un prezbiter, iar credincioșii, în unanimitate, cu aclamații, l-au condus pe Augustin în fața lui Valeriu ca să fie hirotonisit. Astfel a început, în 391, lunga și trudnica activitate ecleziastică a lui Augustin, constrîns mereu de necesitatea de a interveni pentru rezolvarea problemelor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din Spania devastată de vizigoți și agitată de erezia priscilienilor; acesta i-a adus, în vederea unei analize, un Memoriu privitor la eroarea priscilienilor și a origeniștilor (Commonitorium de errore Priscillianistarum et Origenistarum), căruia Augustin îi răspunde prin micul tratat adresat Prezbiterului Orosius, împotriva priscilienilor și a origeniștilor, unde începe că examineze problema originii sufletului, pe care o va aborda apoi mult mai aprofundat în Epistola 166, trimisă lui Ieronim, un adevărat tratat Despre originea sufletului omenesc. Augustin a încredințat această epistolă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
manual, sînt clare și pline de date cronologice, de trimiteri și de sincronii, înlocuind, se poate spune, istoriile celor mai vestiți autori păgîni, precum Tit Liviu. Originar probabil din Bracara, Gallaecia, în Portugalia de azi, iar după alții din Bretania, prezbiterul Orosius (prenumele Paulus nu e deloc sigur) s-a dus în Africa la vîrsta de treizeci de ani, poate pentru a evita violențele barbarilor, poate pentru a-l cunoaște personal pe Augustin, căruia i-a trimis în 414, așa cum am
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să scrie o Carte de dezvinovățire (Liber apologeticus) unde a expus ideile sale despre har și despre liberul arbitru, a susținut ideile lui Augustin și l-a atacat violent pe Pelagius; această carte a fost trimisă la sfîrșitul anului 415 prezbiterilor care participaseră împreună cu el la conciliul din Ierusalim. Dar rezultatele au fost încă o dată decepționante; Pelagius s-a justificat pe deplin la conciliul de la Diospolis, în 416, astfel că lui Orosius nu i-a rămas altceva de făcut decît să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Marsilia, (Pro Augustino responsiones ad capitula obiectionum Gallorum calumniantium și Pro Augustino responsiones ad capitula obiectionum Vincentianarum), Răspunsuri referitoare la fragmente alese din Augustin de către genovezi (Pro Augustino responsiones ad excerpta Genuensium), adică răspunsuri privind unele pasaje extrase de doi prezbiteri din Genova din Predestinarea sfinților și din Darul perseverenței. Apărîndu-l pe Augustin, Prosper susținea că Dumnezeu și-ar fi schimbat hotărîrile în privința mîntuirii omenirii și ar fi făcut unele selecții ale căror motivații rămîn de neînțeles pentru oameni și nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și scriitorul afirmă că darurile naturii (aproape) coincid cu darurile harului, în timp ce pentru Augustin voința umană de a face bine este o consecință a harului. Cu un conținut analog, adică dedicată problemei predestinării, este epistola (nr. 1), adresată de Faustus prezbiterului Lucidus, în care scriitorul respinge din nou doctrinele potrivit cărora păcatul originar ar fi dus la anularea liberului arbitru, iar Dumnezeu ar fi hotărît dinainte ca omul să fie condamnat. c) Despre materialitatea sufletului O altă operă ar fi fost
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Texte: CSEL 21, 1891 (A. Engelbrecht); CChr.Lat 64, 1985 (R. Demeulenaere). 9. Claudian Mamertus în chestiunea materialității sufletului, așa cum am văzut mai sus, Claudian Mamertus a polemizat cu Faustus de Riez. Născut probabil la Lyon, a fost multă vreme prezbiter în orașul învecinat, Vienne, unde fratele său era episcop, și este amintit cu cuvinte de laudă de Sidonius Apollinaris. în ce privește opera care l-a făcut cunoscut, Condiția sufletului (De statu animae), într-un prim moment Claudian susținuse, într-o scriere
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
după Ieronim, cu al cărui catalog - Despre bărbații iluștri - el vrea să facă legătura, scriind o operă cu același titlu: De viris illustribus. Știm puține lucruri despre el, de la un continuator necunoscut al operei sale: se pare că a fost prezbiter la Marsilia, a trăit pînă în vremea papei Gelasie (492-496) și a scris și diverse opere, pe lîngă aceea Despre bărbații iluștri. Ghenadie e interesat mai ales de scriitorii din Gallia și, în ciuda schematismului manualului său, acesta este totuși prețios
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a Gennadio, Facoltà di Lettere e Filosofia, Catania, 1979; Idem, „Storia ecclesiastica e storia monastica nel De viris illustribus di Gennadio”, în ***, La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, cit., pp. 241-273. Iulian Pomerius era originar din Mauritania și a fost prezbiter în Gallia. Din unele izvoare reiese că ar fi predat la școala de la Arles; printre discipolii săi s-a numărat Cezar, viitor episcop de Arles (pp. 000 și urm.). Ar fi dus o viață ascetică, în calitate de conducător al unei comunități
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]