37 matches
-
din copilărie și amorul cel frățesc. Și rărită a fost ceata vrednicilor lucrători Ce adună-n stup de miere hrana suptă de pe flori. .............................................................................. Apoi iarăși, altă dată, am văzut, și mai mâhniți, Drepți tovarăși de ai noștri, cum la dușmani pribegiți, Pusu-s-au în văzul lumii să ne-mproaște cu ocări, Uitând dintr-o zi la alta ale noastre-mbrățoșări Și cercând să nimicească roiul harnic de albine, Pentru că, invidioșii, nu puteau face mai bine. Astfel fost-am de ocară în tot chipul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pas cu lumea... modernă (?) și... rafinată (?). Eminescu între timp a rămas cu un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul Pe lângă plopii fără soț și a romanțelor îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Argumentul irelevanței este greu de acceptat altfel decât prin contaminare emoțională. ICR-ul are menirea constitutivă să reprezinte cultura română, în ansamblul ei, cu ceea ce a avut și
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
în aer. Apoi o nevăstuică își iese din gaura pusă-n margine de drum, se pune-n două labe, se uită ca o păpușă isteață împregiur și iar - vîșc! intră la adăpost. în vîrful cumpenei de la puț șade o cioară pribegită și cîrîie din cînd în cînd a pustiu. (Pădureanca). Astfel continuă desfășurarea acestei capodopere a lui Slavici, nuvelă cu morți violente cu încleștări, cu suferințe umane nesfîrșite, dar cu un ritm lent și grav. în Pădureanca nimeni nu se grăbește
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
lovitura dată studentului C. Stere: "Ziarele polițienești Lupta și Timpul se năpustesc cu furie asupra noastră, tratîndu-ne de spioni și delatori, pentru faptul că am arătat rolul ce l-a jucat în faimosul contra-manifest al studenților ieșeni un domn Sterea, pribegit aici la noi. Lucrul este, desigur, firesc și reptilele n-au făcut decît a-și îndeplini datoria luînd apărarea unui agent al lor. Dar am dori să știm unde au văzut reptilele un denunț din partea noastră, care să expuie pe
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
pas cu lumea... modernă (?) și... rafinată (?). Eminescu Între timp a rămas cu un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul „Pe lângă plopii fără soț” și a romanțelor Îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Reflecții de traducător Argumentul irelevanței este greu de acceptat altfel decât prin contaminare emoțională. ICR-ul are menirea constitutivă să reprezinte cultura română, În ansamblul ei, cu ceea ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pas cu lumea... modernă (?) și... rafinată (?). Eminescu Între timp a rămas cu un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul „Pe lângă plopii fără soț” și a romanțelor Îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Reflecții de traducător Argumentul irelevanței este greu de acceptat altfel decât prin contaminare emoțională. ICR-ul are menirea constitutivă să reprezinte cultura română, În ansamblul ei, cu ceea ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
viața de simplă legumă ca ceilalți, ei ar fi murit spiritual și poate chiar fizic. La ei, spiritualitatea domina existența lor biologică. Ei trăiau aici în exil, dar rădăcinile lor erau acolo în țară și prin ele își hrăneau ființa pribegită. Dintre activitățile românești din exil ne-am referi, mai întâi, la publicații (foi, periodice etc.). Cea mai mare parte au mers pe linia dezrobirii țării și unității românești. Din nefericire, au existat și unele publicații care, prin caracter calomniator, al
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
însăși în rândul celorlalte arți. Aceeași lipsă de cultură preliminară, de adâncime, de inspiciune în legile speciale a artei reprezintative au degradat și critica teatrală la asemenea sărăcăcioșie (Armseligkeit). Dar critica teatrală nu e arareori ultimul refugiu a unui talent pribegit (verkommen) a unui om scrântit moralminte și spiritualminte, care-și vede închise toate celelalte activități literarii la cari trebuie câștigarea și manipularea (Bewaeltigung) unui material avut. Aci colportează el cu unele figuri retorice stătut[e], amestecate într-un jargon cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
descoperinduși urechile de sub pelerina ipotetică. Vântul mă ia de subsuori și-mi îndeasă fața sub umbra violetă... Umbra își desenează valurile mării pe chip și-mi șoptește stins, ca pe o taină mereu păzită: -Și tu poți fi marea !... Corăbii pribegite își înfing ancora în umerii mei. Privesc în zare. Frunzele albastre se ngrămădesc neliniștite sub mătura aspră a groparului de suflete... În inimă vibrează neobosit diapazonul.Îmi ung sufletul cu flori de lavandă. Îndemn căpriorul să mă adulmece ca să-i
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
alunecat, într-o zi sfântă, Iona în burta nesătulă a Balenei flămânzite de rugăciune. Acum, mistreții mei, sătui de povești erodate de timp, se odihnesc la umbra salciei înlăcrimate, rumegând, plictisiți, cuvinte pierdute, vorbe mincinoase, răvașele de dragoste netrimise vreodată, pribegite clipe, ostatice în burți nedemne. Stanca Iubirea pentru el o durea mult. Se lăsa o clipă spre ea, ca o pâlpâire ușoară deasupra sufletului, doar atât încât să îi vadă cutele acelea, adânc săpate de o cuminte așteptare. Apoi, vanitos
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
a murit iubirea noastră Floare-albastră! floare-albastră! Totuși este trist în lume! {EminescuOpI 56} ÎMPĂRAT ȘI PROLETAR Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă, Unde pătrunde ziua printre ferești murdare, Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă, Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită, Copii săraci și sceptici ai plebei proletare. Ah! - zise unul - spuneți că-i omul o lumină Pe lumea asta plină de-amaruri și de chin? Nici o scînteie-ntrînsul nu-i candidă și plină, Murdară este raza-i ca globul cel de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
la Freiburg im Breisgau, unde, până în 1949, va fi lector onorific de limba română la Universitate și președinte al Comitetului Român din zona franceză a Germaniei. Un an și ceva mai târziu P. trece prin Paris, se întâlnește cu scriitorii pribegiți acolo, frecventează scurtă vreme cenaclul literar organizat la cafeneaua Corona de Mircea Eliade și începe să publice versuri, note critice, prezentări literare și eseuri în primele reviste ale exilului românesc anticomunist, precum „Luceafărul” și „Caete de dor”. În iunie 1950
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]