107 matches
-
conspira înseamnă a fi un onest cetățean, a intra în rândul lumii. Conspiră, par a spune protagoniștii și vei binemerita de la patrie. Cațavencu -un onorabil conspirator, Ghiță Pristanda -un conspirator ce demască conspirația grupului advers în care se află popa Prichici, conspirator la rândul lui. Cine nu conspiră cu noi, par a spune personajele, este împotriva noastră. Iată ce se întâmplă, ca să mai stăruim puțin pe ideea conspirației, în Jertfe patriotice, una din povestirile autorului. 11 februarie 1866. Beți turtă, un
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
de pe vremea când tata adusese acasă primul televizor alb-negru: un Opera HS, cu un ecran imens. Tot aici, se asculta în mare taină Radio Europa Liberă. Dizidență, ce mai!... JOS DICTATORUL! JOS CEAUȘESCU! Ajuns acasă, îl văzui pe tata, pe prichiciul sobei de teracotă, strigând cât putea: URA! URA! A fugit Ceaușescu!. Era probabil febra libertății unui om, care timp de peste 40 de ani, fusese singurul întreținător al unei familii numeroase (cu treisprezece suflete). Un om, pentru care rația zilnică de
GHEORGHE A. STROIA – A FOST ODATĂ ... 22 DECEMBRIE, ZIUA SPERANŢEI FĂRĂ CHIP de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350944_a_352273]
-
cetățeam mai vîrstnic l-am rugat să mă bage și pe mine. Pe pasarelă era un afiș pe care scria: “Copii sub 8 ani însoțiți de părinți - intrarea gratuită”. - Nene, mă iei și pe mine? - Dar cu cine ești măi prichiciule aici? Mă luă el la întrebări pe un ton mai rățoit. - Cu tata dar a rămas la căruță. - Păi nu ai mai mult de 8 ani? Mă descusu el înainte. - Nu, sunt doar clasa întâi. Nu vedeți că sunt mărunt
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
cetățean mai vârstnic l-am rugat să mă bage și pe mine. Pe pasarelă era un afiș pe care scria: “Copii până în 7 ani însoțiți de părinți - intrarea gratuită”. - Nene, mă iei și pe mine? - Dar cu cine ești măi prichiciule aici? mă luă el la întrebări pe un ton mai rățoit. - Cu tata, dar a rămas la căruță. - Păi nu ai mai mult de 7 ani? mă descusu el înainte. - Nu, sunt doar clasa întâi. Nu vedeți, că sunt mărunt
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
cetățean mai vârstnic l-am rugat să mă bage și pe mine. Pe pasarelă era un afiș pe care scria: “Copii până în 7 ani însoțiți de părinți - intrarea gratuită”. - Nene, mă iei și pe mine? - Dar cu cine ești măi prichiciule aici? mă luă el la întrebări pe un ton mai rățoit. - Cu tata, dar a rămas la căruță. - Păi nu ai mai mult de 7 ani? mă descusu el înainte. - Nu, sunt doar clasa întâi. Nu vedeți, că sunt mărunt
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
de grâul copt de pe câmpie, Mi-e dor de munții cei înalți, Mi-e dor de bunica ce m-aștepta în prag! Mi-e dor de pâinea din țăstul bunicii, Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-e dor de prichiciul vetrei cel humuit, Mi-e dor de cântul mamei cel doinit! Mi-e dor de graiul românesc, Mi-e dor de portul oltenesc, Mi-e dor de oameni muncitori, Mi-e dor de frumos și de umor! Mi-e dor
MI-E DOR...DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378873_a_380202]
-
de grâul copt de pe câmpie, Mi-e dor de munții cei înalți, Mi-e dor de bunica ce m-aștepta în prag! Mi-e dor de pâinea din țăstul bunicii, Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-e dor de prichiciul vetrei cel humuit, Mi-e dor de cantul mamei cel doinit! Mi-e dor de graiul românesc, Mi-e dor de portul oltenesc, Mi-e dor de oameni muncitori, Mi-e dor de frumos și de umor! Mi-e dor
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
de grâul copt de pe câmpie, Mi-e dor de munții cei înalți,Mi-e dor de bunica ce m-aștepta în prag!Mi-e dor de pâinea din țăstul bunicii,Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-e dor de prichiciul vetrei cel humuit,Mi-e dor de cantul mamei cel doinit! Mi-e dor de graiul românesc,Mi-e dor de portul oltenesc,Mi-e dor de oameni muncitori,Mi-e dor de frumos și de umor! Mi-e dor
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
cetățean mai vârstnic l-am rugat să mă bage și pe mine. Pe pasarelă era un afiș pe care scria: “Copii până în 7 ani însoțiți de părinți - intrarea gratuită”. - Nene, mă iei și pe mine? - Dar cu cine ești măi prichiciule aici? mă luă el la întrebări pe un ton mai rățoit. - Cu tata dar a rămas la căruță. - Păi nu ai mai mult de 7 ani? mă descusu el înainte. - Nu, sunt doar clasa întâi. Nu vedeți că sunt mărunt
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
și descalificante neputinți. Doar indolență? Doar resemnare? Să stăm, oare, predestinat ca în povestea tragicomicului drob de sare humuleștean, gata oricînd să cadă peste plodul din covată să stăm deci cu mîna la gură, nici măcar încercînd a-l urni de pe prichici? Asta să rămînă în veci vocația noastră: mioritica împăcare cu soarta, fabulosul har de a converti resemnarea în rezistență? Pentru că, iată mai "îngropînd via", mai "stai, că nu dau turcii", mai "întorcînd armele", mai uitînd de viitură, mai votînd iar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
numai și rămân singurică, Tare mi-i dor, o Doamne, și tare mi-este frică... Am să mă duc și astăzi să m-ascund după horn Și iar s-ascult din codri duiosul glas de corn; Prin blândul acel sunet Prichici încet să toarcă, Prichici, mâțul cel harnic și dragu mamei... Parcă Aud că în fereastră se bate ceva. Nu e. O, luna dintre dealuri cât de frumos se suie Și sufletul mi-l împle cu un dor mare... mare... O
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Tare mi-i dor, o Doamne, și tare mi-este frică... Am să mă duc și astăzi să m-ascund după horn Și iar s-ascult din codri duiosul glas de corn; Prin blândul acel sunet Prichici încet să toarcă, Prichici, mâțul cel harnic și dragu mamei... Parcă Aud că în fereastră se bate ceva. Nu e. O, luna dintre dealuri cât de frumos se suie Și sufletul mi-l împle cu un dor mare... mare... O, cum aș vrea acuma
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să nu mă mai întorn... Să sune peste vârfuri duiosul glas de corn; Pierdută-n codru vecinic, în peșteri cu-adîncime, Singură în pădure, să nu mă știe nime, În părul despletit cu dulci flori de liliac. Să toarcă lângă mine Prichici - copil sărac Și dragu mamei. Unde *** de izvoară Să văd că la picioare-mi în rotogoluri zboară Și să gândesc atuncea la frate-meu, la el, Cu fața lui cea dulce, cu ochi mari - Floribel. O Floribel, adesea din codri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
m-oi uita la el Să aibă ochii mândri ș-un glas ca Floribel. Să-l despletesc, ce lung e așa, când îl desfac, Și peste tot mi-l împlu cu flori de liliac, Cu pieptene de aur și pe Prichici să-l țesel Să văd cum dinainte-mi se zvârcolește vesel... (ea se despletește ) Ciudat... de-o vreme-ncoace nimic nu mai îmi place, Mă supără tot lucrul și voi să-mi deie pace Cu toate... vreau ca noapte și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-mi arăt singur * limba și-n brațe să mă strâng Și să-mi dau o guriță... să strig... [așa, în șagă] " Verena, ești frumoasă, Verena, îi ești dragă" Ș-apoi s-alerg prin casă cu mine în hârjoană, Iar pe Prichici atuncea să-l iau *** la goană. (răsună cornul; ea stinge lumina). O, tu! răsună numai și sufletu-mi răpește Simt inima în pieptu-mi cum tremură și crește O, cine ești, pierdute, tu, glas prea mângâios De ce nu suni tu vecinic
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
VER [ENA] Stăi (el se-ntoarce), Vino-ncoace-aproape... să ți-o spun la ureche Mi-ești drag! Destulu-i? BOG[DAN] Destul. Acum însă, că am ajuns aici, Voi tu să-mi spui [anume] ca cine îți sânt drag? VER[ENA] Ca Prichici. BOG[DAN] Cine-i Prichici? VER[ENA] Prichici-i... {EminescuOpVIII 99} BOGD[AN] Dar cine este? VER[ENA] Mâț. BOG[DAN] Verena! Numa-atîta iubire să-mi arăți! VER[ENA] Atâta. BOG[DAN] De ce, scumpă? VER[ENA] Pe Prichici îl bat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ntoarce), Vino-ncoace-aproape... să ți-o spun la ureche Mi-ești drag! Destulu-i? BOG[DAN] Destul. Acum însă, că am ajuns aici, Voi tu să-mi spui [anume] ca cine îți sânt drag? VER[ENA] Ca Prichici. BOG[DAN] Cine-i Prichici? VER[ENA] Prichici-i... {EminescuOpVIII 99} BOGD[AN] Dar cine este? VER[ENA] Mâț. BOG[DAN] Verena! Numa-atîta iubire să-mi arăți! VER[ENA] Atâta. BOG[DAN] De ce, scumpă? VER[ENA] Pe Prichici îl bat bine, De-aș putea, ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ți-o spun la ureche Mi-ești drag! Destulu-i? BOG[DAN] Destul. Acum însă, că am ajuns aici, Voi tu să-mi spui [anume] ca cine îți sânt drag? VER[ENA] Ca Prichici. BOG[DAN] Cine-i Prichici? VER[ENA] Prichici-i... {EminescuOpVIII 99} BOGD[AN] Dar cine este? VER[ENA] Mâț. BOG[DAN] Verena! Numa-atîta iubire să-mi arăți! VER[ENA] Atâta. BOG[DAN] De ce, scumpă? VER[ENA] Pe Prichici îl bat bine, De-aș putea, ca pe dânsul te-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ENA] Ca Prichici. BOG[DAN] Cine-i Prichici? VER[ENA] Prichici-i... {EminescuOpVIII 99} BOGD[AN] Dar cine este? VER[ENA] Mâț. BOG[DAN] Verena! Numa-atîta iubire să-mi arăți! VER[ENA] Atâta. BOG[DAN] De ce, scumpă? VER[ENA] Pe Prichici îl bat bine, De-aș putea, ca pe dânsul te-aș bate și pe tine Așa, că tu mă sparii... să vii noaptea aici! BOGD[AN] Ai drept! Ai drept ca astfel, iubito, să mă cerți, Vezi, te rog în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu îți fac eu silă? Și de mă duc nu ai tu vrun dor ca să mi-l spui, Căci dorul tău poruncă *. VER[ENA] (încet ) Nu spune nimărui! BOGD[AN] Ce să nu spun drăguță? Că ți-s drag ca Prichici? VER[ENA] A fi?... Că astă noapte tu te-ai suit aici. BOGD[AN] Mă duc... Ce dragă mi-ești tu! Dar eu, eu ție oare? VER[ENA] Și tu mie. BOG[DAN] (Și-ntinde brațele) Verena, cât, cît? VER
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a dus. (Ascultă la ușă) O clipă numai... apoi... iar singurică. Mi-e dor... așa îmi este de dor încît mi-e frică. Ah! iarăși toată [noaptea], ochind de după horn, Am să ascult din codri duiosul glas de corn; Atunci Prichici, motanul, încet are să toarcă, {EminescuOpVIII 101} Prichici, motanul harnic și dragu' mamei... (sperioasă) Parcă S-aude în fereastră că bate ceva... (se uită) Nu e... O, luna dintre dealuri cât de frumos se suie Și sufletul mi-l împle de-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
numai... apoi... iar singurică. Mi-e dor... așa îmi este de dor încît mi-e frică. Ah! iarăși toată [noaptea], ochind de după horn, Am să ascult din codri duiosul glas de corn; Atunci Prichici, motanul, încet are să toarcă, {EminescuOpVIII 101} Prichici, motanul harnic și dragu' mamei... (sperioasă) Parcă S-aude în fereastră că bate ceva... (se uită) Nu e... O, luna dintre dealuri cât de frumos se suie Și sufletul mi-l împle de-o jale mare... mare. Aș vrea acum
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
BOGDAN Atunci m-arunc! ANNA Stăi! Stăi! Ci vino-ncoaci... aproape... ți-oi spune-o la ureche: Mi-ești drag. Destul e? BOGDAN Nu e destul. Ci să-mi mai zici Ca cine îți sânt drag eu? Ca mama? ANNA Ca... Prichici. BOGDAN Cine-i Prichici? ANNA Motanul de colo. BOGDAN Num-atît? ANNA Atâta. BOGDAN Dar atîta-i puțin... îți sânt urît? ANNA Ca mama? Nu. Căci mama și tata îs bătrânii, Ce vor ei pot să facă, cu mine... nu mă mânii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ANNA Stăi! Stăi! Ci vino-ncoaci... aproape... ți-oi spune-o la ureche: Mi-ești drag. Destul e? BOGDAN Nu e destul. Ci să-mi mai zici Ca cine îți sânt drag eu? Ca mama? ANNA Ca... Prichici. BOGDAN Cine-i Prichici? ANNA Motanul de colo. BOGDAN Num-atît? ANNA Atâta. BOGDAN Dar atîta-i puțin... îți sânt urît? ANNA Ca mama? Nu. Căci mama și tata îs bătrânii, Ce vor ei pot să facă, cu mine... nu mă mânii... Dar pe Prichici... mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i Prichici? ANNA Motanul de colo. BOGDAN Num-atît? ANNA Atâta. BOGDAN Dar atîta-i puțin... îți sânt urît? ANNA Ca mama? Nu. Căci mama și tata îs bătrânii, Ce vor ei pot să facă, cu mine... nu mă mânii... Dar pe Prichici... mă supăr, deși mi-e drag... Eu pot... Nu voi... dar de mi-e voia pot să-l omor de tot... El trebui să asculte... să fie blând... Vezi tu, Îl mângâi cum îmi trece prin cap. Pe mama nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]