175 matches
-
cam ce maestru bucătar lucrează în acest restaurant. Ceilalți cinci convivi, unii dintre ei având figurile simpatice ale jefuitori de morminte, nu l-au stâlcit în bătaie doar pentru că era dimineață și își rezervară plăcerea pentru seară când urma împărțirea priciului. Peste două ore fu chemat din nou în fața căpitanului. Acesta primise raportul primului agent, cel care verificase domiciliul. Se dovedea cu martori că nu locuiește acolo, Al doilea, cel care verificase locul de muncă, confirma că da, muncește la școală
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > BASTARDUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 172 din 21 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Bastardul Moto: „Nu te învinovăți pentru ce s-a întâmplat în trecut!”. Se chircea pe priciul de lângă soba încinsă și văruită cu grijă în alb și-și domolea imaginația debordantă înlocuind învălmășeala din clișee cu emulsia suturată, când și când iconică a gândului întrerupt, altminteri frustrat de pustiul patern, paradoxal resimțit nu ca pe o sleire
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
cu o viață înlesnită. Au ieșit din bordeiele săpate în pământ și au învățat să-și facă din chirpici case acoperite cu paie sau cu trestie, cu tindă către miazăzi și cu două încăperi, una cu vatră și alta cu priciuri pentru dormit vara. Au învățat vacile să are pământul în vederea însămînțării, trăgând după ele o creangă groasă cu un ciot, de care se leagă unealta de scormonit, care putea fi chiar cornul de cerb; o unealtă de-i spuneau rîmoc
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
baie, să nu-ți speli lenjeria, să nu ți-o poți repara... Mizerie fiziologică de nedescris - dar și aceasta făcea parte din procesul de degradare și distrugere a noastră. Condițiile de detenție erau sub orice critică. Dormeam pe jos, pe priciuri de lemn sau pe paturi de fier fără saltele, iar când am primit pături, toate erau pline de păduchi. Masa era sub orice critică. Dimineața un polonic de terci, la prânz și seara același polonic de zeamă fiartă în care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
condamnare am mai stat două luni la Suceava, apoi am fost transferat la Jilava. Aici am trăit o experiență înfricoșătoare. Am fost încarcerat la Reduit, o închisoare sub pământ. Spațiu de cazare - niște hrube de peste 30 de metri lungime, cu priciuri de lemn suprapuse pe trei rânduri. A.N.: Celulele erau mari... N.I.: Mari, foarte mari. Pereții din cărămidă măcinată, igrasioși, cu o singură fereastră bătută în cuie și oblonită pe dinafară. Când am intrat în acea hrubă, nimeni nu m-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scoate la iveală toată hidoșenia din om. Mi-am revenit imediat. Revederea unor prieteni și colegi m-a bucurat. Îndată am fost luat în primire de doi colegi din Iași care mi-au făcut loc între ei, pe unul dintre priciuri. Abia mai târziu, după începerea experimentului în această cameră, mi-am dat seama că, de fapt, eram așteptat aici și că cei doi colegi aveau instrucțiuni precise în privința mea. Ei făceau parte din echipa lui Țurcanu: erau informatori plasați printre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
plecat, privirea asupra genunchilor. Eu am denumit această poziție „Gânditorul de la Hamangia”. Orice mișcare, fără ordin sau aprobare, orice privire aruncată în cameră era sancționată prompt cu o lovitură de ciomag, aplicată de colegii noștri torționari, care se plimbau printre priciuri cu ciomegele în mână. Timp de șase luni ne-am mișcat numai la ordin, iar de vorbit cred că n-am depășit o jumătate de pagină. Pentru rezolvarea necesităților fiziologice, trebuia să ridici mâna și, dacă ți se dădea voie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
probleme. După instructajul făcut a urmat o nouă bătaie cumplită. Ne băteau până oboseau ei, până ce-și consumau rata de adrenalină, după care noi trebuia să ne reluăm poziția aceea fixă - și din nou bătaie. Cum noi stăteam ghemuiți pe priciuri, începeau să ne lovească cu bâtele exact cum fac cosașii, culcând grâul la pământ, apoi ne aruncau jos și ne călcau în picioare, fiecare lovitură însoțită de o agresiune verbală imposibil de redat. Erau intelectuali, proveneau din familii onorabile și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost că cel ce rămăsese cu mine era una dintre victimele abominabilului experiment. Abia atunci, după mai bine de șase luni de zile, ne-am putut mișca liberi prin celulă. Fără să vorbim, ne-am întins pe unul dintre priciuri, în așteptarea evenimentelor. A fost o eliberare, o adevărată binecuvântare după un astfel de coșmar. Să te poți mișca liber, și nu numai la ordin, să poți comunica cu cel de lângă tine... După două zile am fost transferați la Canal
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
3. A fost torturat la Gherla în camera 104, prin noiembrie 1950, unul dintre agresorii săi, Cornel Popovici, descriind în anchetă supliciile la care a fost supus: lovituri cu coada de mătură la palmă, palme peste față, lovituri cu piciorul priciului la fund și la tălpi, timp de patru, cinci zile. A fost ținut în picioare, nedormit, trei, patru zile. Livinschi, șeful camerei 104, a fost cel care l-a bătut cel mai mult. Popovici spune că, în urma torturilor, a rămas
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
-l cu pumnii până și-a pierdut cunoștința. După ce l-au lăsat puțin să-și mai revină, timp în care Țurcanu se gândea la noi metode de tortură, Pușcașu i-a legat mâinile la spate, s-a urcat pe marginea priciului și l-a suspendat în aer, luxându-i brațele. Deși Niță făcea eforturi mari să tragă aer în piept, vreo cinci agresori îl loveau cu ciomegele peste cap și picioare, unii împungându-l cu vârful parului în stomac și piept
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
îl practicase în libertate, Plapșa și-a fixat bătăușii cu privirea pentru a le observa reacțiile: unii plecau capul, alții erau întărâtați și îl loveau mai cu sete. Dintre torturile la care a fost supus amintește: statul în picioare în fața priciului zile și nopți la rând (erau ridicați cu lovituri de ciomag dacă se prăbușeau), statul în poziția de „demascare” (statul în șezut, cu privirea îndreptată către degetele de la mâini), stivuirea (așezarea unul peste altul a 6-8 oameni, pe rânduri), lovirea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
într-un banc de noroi, zise Gaskell. Jos, în cabină, Eva se agita de zor. N-avea ea prea mult spațiu să se agite în voie, dar acolo unde îl găsea, femeia îl folosea din plin. Făcu paturile - cele două priciuri micuțe - și puse așternuturile frumos în sertarele de sub ele, după care bătu pernele și goli scrumierele. Mătură podeaua, lustrui masa, spălă ferestrele, curăță rafturile de praf și, în general, făcu peste tot ordine și curățenie, atâta cât era omenește posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Așa și e. Trebuie să rezolvi cumva problema până nu e prea târziu. Trebuie să te eliberezi de Henry. Te scuturi de nătăfleață și duci viață fără greață. Altfel ești condamnată să rămâi în sclavia masculină. Eva se așeză pe priciul din cabină și se gândi la viitor. Nu părea că o așteaptă cine știe ce. Ea și Henry n-or să aibă niciodată copii și nici n-or să aibă niciodată prea mulți bani. Vor continua să trăiască pe Parkview Avenue și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
tout à la fois. Reprezentațiunea cuprinde mai multe arii și cântece și se va încheia cu un danț egiptean, Fermecarea șerpilor, cu costum național de Harem executat de domnișoara Nanone pentru prima oară înaintea E.s. Mehmet Ali, pașă din Egipt. Priciurile locuriloru. Fauteluri, trei taleri. Chaizuri, doi taleri. Bănci, un taler. FINAL PASAJ RETRAS Poate că feciorul terminase, poate că ieșise deja. Iancu nu mai știa. Nici trosnetele buturugilor sau vuietul tirajului din sobă nu le mai auzea. Era instalat într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
în discuție, Bogdănelu'-Nebunu', reținut încă de pe la micul dejun, pentru beție și vagabondaj (ca de obicei!), cu mâinile legate fedeleș, împiedicat astfel să se automutileze, tocmai ce se descolăcea și se întorcea somnolent, de pe un umăr, pe celălalt, pe îngustimea priciului, absolut dezinteresat de cele ce se petreceau, în vecinătatea lui. Deci, numele, prenumele, data nașterii... Agentul Mânecuță ridicase arogant tonul, vizibil enervat. Pe pieptul epilat, imberb, între omoplați și pe la subsori, insul era fleașcă de transpirație. Ăsta sigur are diabet
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se termine odată tot bâlciul! Mă las în voia Domnului, ca să mă credeți... Dănuț și cu Boss se așează ei, cei dintâi, urmați fără nici o vorbă de Sandu Kojak și de Bogdănel, acesta din urmă ghemuindu-se în gherlă, pe priciul său, mulțumit și el, săracul, că lucrurile nu luaseră o întorsătură și mai urâtă. Ultimul, se prăbușește pe taburet Mânecuță, păstrându-și la îndemână arma încărcată, pe birou, pentru negocieri. Zii ce-ai de zis! îi aruncă el țâfnos, Avocatului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a întins pe laița improvizată cu speranța că va ațipi. Dar gândurile l-au năpădit ca un stol de vrăbii certărețe. „Uite ce zile am ajuns! Să dorm pe o 136 laiță străină, parcă nu mi-ar fi fost deajuns priciul de la pușcărie. Om gospodar și am ajuns să plec de acasă ca cel din urmă calic...” „ Să bei peste măsură și să umbli împleticindu-te pe ulițele satului îi de râsul lumii Toadere, omule! Asta m-a făcut să te
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
un plin de inițiativă și curajos continuator și centru polarizator, Ovidiu Papadima publicase două texte despre temuta închisoare Jilava în care a stat până la procesul din 1954, deci peste 2 ani de la arestare. Aici, în Jilava, a aflat el „vechile priciuri, pe care dormeau întinși, înghesuiți ca sardelele, câte 20-30 de inși pe fiecare, în zilele de mare aglomerație, nu ne puteam întoarce de pe o parte pe alta decât la comandă”. Și venitul din anchete, Ovidiu Papadima, vede că fereastra era
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
vremea burgheziei”, rece și iarna, becul ”chior”, camerele vechiului Reduit (centru strategic al fortului 13) “erau croite cam pentru 60 de oameni fiecare”. La sosirea scriitorului, erau ”cam câte 160 de oameni”; peste ”șerpărie” se înălțau cele două rânduri de priciuri pe care totă lumea stătea întinsă pe o coastă. Papadima s- a învelit și iarna cu un pardesiu salvat ca prin minune și- n momentele de liniște din aceste beciuri, a scris și Litanie în vers folcloric, din care reproducem
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
mari, mici, incipiente, făcute cu inițiativă, trudă și respectul legii, colectivizarea prin atâtea jertfe, schingiuiri, asasinate, condamnări... (vezi Caietele: Arhiva Asociației foștilor deținuți politic din România), Canalul Morții, lagăre de muncă silnică, penitenciare cu ferestre oblonite, paturi de fier sau priciuri de lemn cu rogojini pe ele sau cu pături-deșeu, încăperi fără încălzire iarna, cu WC-uri în hârdaie, cu tinete în celule, supraaglomerare, inacces la corespondență și medicamente, mâncare scârboasă, bătăi, înjurături, toate pe spatele foștilor prim-miniștri, miniștri, intelectuali
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
chircesc în mine și aștept. Cheia cu trei dinți și-a făcut repede datoria, așa încât am intrat. Era beznă deplină, am așteptat să mi se obișnuiască ochii. Apoi, mai pe ghicite, mai pe pipăite, am cercetat locul. Patul semăna cu priciul din cabane: o platformă lungă, unde cred că puteau dormi, la înghesuială, peste zece oameni. Mi-ar fi prins bine cei zece oameni, acum. Încăperea era plină de lucruri de tot soiul, ca o magazie, mă loveam de ele, fără
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
miros de vopsea, înecăcios și scârbos, dar a ars bine. Am făcut un foc bunicel și aerul s-a dezghețat puțin, iar fumul a năvălit afară prin spărtura ferestrei. Am adunat zdrențele de pe jos și le-am pus pe scândura priciului, apoi, în paltonul primit de la Petre și în pătura primită de la Epiharia, m-am culcat. Am lăsat candela să ardă. În urma mea, neînțeleasă, se stingea cea mai lungă zi a vieții mele. N-am adormit imediat, în ciuda epuizării, probabil fiindcă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
scânduri, sprijinit pe niște cărămizi, Zsolt a adunat de pe el rufăria de pat și pătura jegoasă, a luat și una din scânduri, cărându-le pe toate la ușă, eu m-am întors să iau și cealaltă scândură, și atunci, deasupra priciului, am observat o pagină de ziar lipită de tavan, la care trebuie să se fi uitat nea Vasile când stătea întins în patul său, am întins mâna și am rupt-o de-acolo, cu gândul s-o citesc, era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Grele păcate ți-ai mai luat și tu pe inimă, frate Ulpiule!... Mult mai târziu, pe la orele două din noapte, băiatul, care la-nceput nu-i crâcnise, se trăsese lângă el și-l trezise, se pusese în fund pe marginea priciului lui Gărgăriță, îl scuturase cu ambele mâini de umărul de luptător de circ și-l interpelase spumegos și răstit: - Dar ce, n-are voie omul să se căsătorească? Nu-i dați voi permisiune omului să se căsătorească?... N-are el
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]