40 matches
-
viu și să slujească demonilor pierzători, oferindu-le bunurile lor. Însă, aceștia din urmă erau convinși de faptul că nu li se dădea, pe cât li se lua și nu puteau fi păcăliți atât de lesne. De aceea urau darurile păgânilor, pricinuitoare de pierzanie, neprimind o cinste care este mama necinstei veșnice. Li se dădeau averi trecătoare și o slavă care iute se veștejește. Erau făcuți cunoscuți împăratului pământesc, ca să fie înstrăinați de adevăratul Împărat. De aceea ei doreau doar un singur
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
m-am născut eu, minciună s-ar fi socotit de mulți Dumnezeirea Lui. Acum însă, pentru asta se naște din Fecioară, iar prin naștere păstrează neschimbat pântecele Fecioarei, păstrează și fecioria nepăgubită, pentru ca felul străin al nașterii să mi fie pricinuitor de mare credință. De aceea, de mă va întreba cineva, fie elen, fie iudeu, cum Hristos, Dumnezeu fiind după fire, S-a făcut, mai presus de fire, om, voi spune: da, aducând ca mărturie a cuvintelor mele pecetea fără pată
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sfinți, p. 28) „Dar pentru ce Se naște din fecioară? Pentru ce păzește nevătămată fecioria? Pentru că altădată diavolul a înșelat pe Eva pe când era fecioară; de aceea, fiind fecioară Maria, Gavriil i-a binevestit. Înșelată fiind Eva, a născut cuvânt pricinuitor de moarte, iar Maria, binevestită fiind, a născut pe Cuvântul în trup, de viață veșnică pricinuitor nouă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
altădată diavolul a înșelat pe Eva pe când era fecioară; de aceea, fiind fecioară Maria, Gavriil i-a binevestit. Înșelată fiind Eva, a născut cuvânt pricinuitor de moarte, iar Maria, binevestită fiind, a născut pe Cuvântul în trup, de viață veșnică pricinuitor nouă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 31) „Și S-a aflat în iesle Cel ce ține universul și S-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
desăvârșire, pentru că nu-i lipsește nimic”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VI, 26.2., în PSB, vol. 4, p. 181) „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere sufletului, haină luminoasă, pecete neatacată, căruță către cer, pricinuitoare a împărăției cerurilor, harul înfierii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 493) „Prin botez ni se spală toate păcatele noastre și nu mai suntem păcătoși. Acesta este singurul har
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
suferi dureri... !” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, III, în PSB, vol. 17, p. 491) 109 „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere sufletului, haină luminoasă, pecete neatacată, căruță către cer, pricinuitoare a împărăției cerurilor, harul înfierii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 493) „După ce am fost luminați prin botez, ar fi trebuit să nu mai săvârșim ceea ce nu este drept
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Și osteneală în tot ce se făcea; Și nu era alt folos de pe urma tăierii împrejur decât că prin semnul acesta îi făcea cunoscuți Și-i despărțea de celelalte neamuri. Tăierea noastră împrejur, harul botezului adică, vindecă fără de durere, ne este pricinuitor a mii de bunătăți Și ne umple pe toți cu harul Duhului. Apoi, Sfântul Ioan face o mențiune prețioasă pentru tema dezbătută aici și spune că „nu este un timp anumit când îl putem primi (botezul adică - n. n.), ca dincolo
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
înainte, ci și după deprinderea viețuirii și după destoinicia, ba și după credința noastră în cele ce ne stau în față...”. (Calist și Ignatie Xanthopol, Metoda sau Cele 100 capete, cap. 40, în Filocalia..., vol. VIII, p. 93) „Credința este pricinuitoarea celor nădăjduite. Și aceasta a arătat-o tâlharul. Maica credinței este osteneala și inima dreaptă. Cea dintâi o face neîndoielnică, a doua o pricinuiește. Credința este maica celor ce se liniștesc (a sihaștrilor = isihaștrilor). Căci de nu vei crede, cum
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fără Dumnezeu, acela merită pedeapsă și nu merită să te contrazici cu el. În fața noastră stă altă sarcină: ce să facem și în ce chip să trăim ca să ajungem la cunoașterea atotputernicului Dumnezeu, și cum să cinstim Dumnezeirea, ca să fim pricinuitorii propriei noastre mântuiri. Știm, apoi, că nu de la sofiști, ci de la Dumnezeu cunoaștem și învățăm ce-I este bineplăcut lui Dumnezeu; de aceea căutăm să lucrăm cu dreptate și cu sfințenie”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VI-a, cap. XV
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ca ei să slujească demoni‑ lor pierzători, oferindu‑le bunurile lor. Însă, fericiții creștini erau convinși de faptul că nu li se dădea, pe cât li se lua și nu puteau fi păcăliți atât de lesne. De aceea urau darurile păgânilor, pricinuitoare de pierzanie, neprimind o cinste care este mama necinstei veșnice. Li se dădeau averi trecă‑ toare și o slavă care iute se veștejește. Erau făcuți cunoscuți Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 131 Împăratului pământesc, ca să fie Înstrăinați
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
unde domnea totala dezordine, de-a fi stabilit unele criterii ale adevărului pentru teologii noștri... Iată de ce nevoitorii spre reînvierea trecutului de mândrie al credinței românești drept-credincioase, clerici sau mireni, își îndreaptă, cu recunoștință și cu dragoste nefățarnică gândul spre pricinuitor, spre marele teolog al Bisericii Ortodoxe Române: Nae Ionescu". 1 Jean-Claude Eslin, Dieu et le pouvoir. Théologie et politique en Occident, Paris, Seuil, 1999, p. 100. 2 Carl Schmitt, Théologie politique, Paris, Gallimard, 1988, p. 137. Asupra acestei chestiuni esențiale
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
unde domnea totala dezordine, de-a fi stabilit unele criterii ale adevărului pentru teologii noștri... Iată de ce nevoitorii spre reînvierea trecutului de mândrie al credinței românești drept-credincioase, clerici sau mireni, își îndreaptă, cu recunoștință și cu dragoste nefățarnică gândul spre pricinuitor, spre marele teolog al Bisericii Ortodoxe Române: Nae Ionescu". 1 Jean-Claude Eslin, Dieu et le pouvoir. Théologie et politique en Occident, Paris, Seuil, 1999, p. 100. 2 Carl Schmitt, Théologie politique, Paris, Gallimard, 1988, p. 137. Asupra acestei chestiuni esențiale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rugăciune. Păcatele, dacă se pun În valoare orientându-le către smerenie, sunt ca și ,,gunoiul ce Îl punem la răsaduri”. Din punct de vedere teologic, numai prin pocăință omul Își poate recâștiga strălucirea sa. Dacă cel ce se pocăiește este pricinuitorul pedepselor sale, atunci cel ce nu se gândește la pocăință, păcătuiește necontenit. Pocăința este a doua naștere din Dumnezeu care s-a dat oamenilor după botez, ca un har peste har. Ea naște păzirea poruncilor, iar aceasta aduce curăția sufletului
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
i mentalit??ilor rom�ne?ți de la sf�r?ițul aceluia?i secol. C�te un �incomod� era �redus la ț?cere� doar dac? ie?ea �n pia?a public? s?-?i strige suferin?ele ?i s?-i numeasc? pe pricinuitorii lor� Cei care s-au ocupat de �purt?torii de condei� de la noi arăt? c? ace?tia au avut influen?? �n societatea rom�neasc? a secolului al XIX-lea, chiar dac? ideile lor circulau greu, sau poate tocmai de aceea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
să se distingă prin meșteșug și fire". "La prescrierea de leacuri, am ales calea de mijloc, călăuzit fiind de starea fizică a pacientului. Nu am divulgat niciodată secrete ce mi s-au încredințat cu încredere". Niciodată nu am oferit doze pricinuitoare de moarte". "Niciodată vreo femeie nu a avortat cu ajutorul meu." "Pe scurt, nu am făcut niciodată ceva ce nu se cuvine unui medic cinstit și onorabil". Am avut mereu in fața ochilor pe Hipocrate și Galen, ca pilde demne de
Amato Lusitano () [Corola-website/Science/313002_a_314331]