56 matches
-
o fi fost mai bine și o fi fost mai liniștită sau și-o fi făcând și ea de cap cu altul, în timp ce bărbatu-său se ducea cu Mirela pe la vreun chef pricopsit al unor prieteni apucați pe calea adevăratei pricopseli, cu firme și marketuri, și-i dădeau și lui un os de ros ca șofer și distribuitor de marfă... Împușca francul slugărind la câte un prieten din tinerețe, cum era bunăoară Costică Cremenaru, colonelu’, coleg cândva cu Velicu la IMGB
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
acasă, după care conducerea și-a luat seama și a început să se organizeze. Jupân Foloștină cu trei profesori din consiliu, pe care toată școala-i știa ca tovarăși de-ai lui de mânării și furăciuni, puși pe jaf și pricopseală, de n-ar mai fi avut loc nimeni de ei, își luau grosul ce le-a fost de mare folos mai apoi, ca să-și pună pe picioare afaceri cu firme și buticuri și sereleuri familiale, iar firimiturile de la masa lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și care o simțeau înghesuită de lipsuri și profitau. O șmechereau și-i tăiau din salariul ăla de nimic, și ea n-avea decât să nu arate că știe... Așa o fi și dom’ doctor, pus pe jecmăneală și pe pricopseală, și se gândi că, dacă i-ar fi oferit din capul locului mai mult peste tarif, de bună seamă că ar fi acceptat... Mergea pe stradă ca și cum ar fi plutit pe adierile umede, răcoroase, însorite. Era pe la începutul unui iunie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pe o casă care o împarți cu ăla de sus, tavanu’, și pereții ăștia subțiri, cu vecinii de-alături... — Ba mai bine, face madam Belciu. În loc să zici mersi că te-a făcut Revoluția cu casă la bloc. — Și ce mare pricopseală? face Vasilica. Degeaba dacă n-are lumea bani de întreținere și vinde apartamentele și se duce la țară să muncească pământu’ și tot nu s-ajunge. Nici cu pământu’ nu-i o pricopseală. N-are lumea posibilități să-l muncească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu casă la bloc. — Și ce mare pricopseală? face Vasilica. Degeaba dacă n-are lumea bani de întreținere și vinde apartamentele și se duce la țară să muncească pământu’ și tot nu s-ajunge. Nici cu pământu’ nu-i o pricopseală. N-are lumea posibilități să-l muncească. Nu s-ajunge lumea deloc-deloc și nu se mai descurcă nici la țară și nici la oraș, că n-are unde să se ducă să muncească. Ie mai rău ca pe vremea lu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de îndată la Prundeni cu bărbatul ei și cu Mika-Le, de care avea nevoie pentru secretariatul doliului. In schimb, Mika-Le căpătase o întreagă zestre de pe urma acelei mătuși, care totuși, în viață, nu putuse suferi pe fata din flori. Față de acea pricopseală, domnișoara Norica, cu sufletul ei de mică cerșetoare, își amânase fără termen ura împotriva Elenei. Locuința Gramatulei nu era la conacul frumos din Prundeni, unde copilărise Elena, ci era așezată între coșuri de fabrici, în miez de uzine. Cu sânge
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
sau albe, varra. — Și n-aveau nici bumb, nici șiret, nici copci, parcă erau lipite pe picior. Când mă uit mai sus, văd niște pantaloni urâți, negri, fără dungă, și-apoi un palton obișnuit, ca de la haine vechi, ca de pricopseală, nu se brodea cu restul. Și... a, da, da, să vezi și să nu crezi: era în capul gol! — Nu ți-a fost frrică? Eu aș fi rrupt-o la fugă, adică ... spuse gazda și se înroși puțin. Nicu se grăbi
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
străinul care stătea în picioare lângă sfânta icoană a Maicii Domnului, adusă aici încă din vremea Brâncoveanului, ca să fie binecuvântare pentru toți cei care trec pragul lăcașului. Oamenii vin s-o roage, care de necazuri, care pentru sănătate, care pentru pricopseală sau pentru copii și stau îngenuncheați, cu privirile plecate, abia de-și apropie buzele cu sfială de poala ei argintie, dar uite că bărbatul stă drept și-o privește ochi în ochi, și nu o clipă, două, ci minute întregi
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pâine în panere adânci, grămezi de felii albe, crescute, din grâu copt, cu coaja rumenită și trandafirie. Ucenicului îi lăsa gura apă. Picară și Mînă-mică cu Nicu și cu Ciupitu, veseli că umflaseră câteva portofeie. Tăinuitorul sosise cu hîțele de pricopseală și se oprise într-o parte, lângă țarcul de vite, așteptîndu-și rândul. Mai era vreme. Florea trăgea dintr-o țigară. Îl cuprinsese lenea. Privi prin umbrarul de frunze uscate prin care cădea soarele, la cerul învăluit într-o lumină de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dacă o să-i spună pentru ce venise? Auzi pendula din perete bătând rar orele. Jupânul își aprinsese încă o țigară și spusese: - §i ce vrei să faci acum? Ți-ai ridicat casă, ai mărit prăvălia... Mă, tu ești pus pe pricopseală... -De... - E bine, mă... Stere se gândea aproape cu pizmă că nu va avea poate niciodată atâția bani să-și facă o prăvălie ca a lui Pandele, să țină servitori și să cheme musafiri, să bea vin scump cu ei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
apucat să joace ca să se încălzească. Până seara, Aglaia a fost înapoi, beată, cu Grigore cu tot. Pentru că tot cădea în sărbători, au întins masa, au poftit rudele -și țin'te petrecere! Socrul a chemat neamurile, să vadă în ce pricopseală stă fata lui. Veniră, cu mic, cu mare: finul Tache, ăl de jucase primul mireasa la nuntă, cuscrul Vasile, nea Ghiță Bîlcu, tot posomorit și însetat, fina Smaranda, Cristea și nașul cu nașa, veseli, comandând lăutarii, încărcați cu daruri pentru
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
p-aia! Fiecare cu cinstea lui! Trebuie să fii prost să te duci să-ți dai libertatea pentru un pumn de biștari. Nu te uiți la pârliții 161 ăia din mahalale?! îi stoarce până le iese și sufletu și ce pricopseală mare dă pe capul lor?... Abia au ce număra! Noi sîntem boieri, mă Floreo. Că mai iei câte o mardeală și-un an, doi, de pușcărie, fleac! Nu tu stăpân, nu tu nimic... - Da pe Bozoncea-l uiți? cârâi cu glasul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dragostea cu politica. Dar ideea lui Gherea pornește de la o latură a operei lui Caragiale. Trinitatea Spiridon, Chiriac, Dumitrache subliniază procesul de parvenire a unui cherestegiu, proprietar și căpitan în garda civică. Crescut cu „sfântul Niculai“ din cui, băiatul de pricopseală e un posibil tejghetar și om de încredere al patronului. Mai evidente sunt tendințele și șansele de parvenire ale lui Chiriac. El adoptă o tactică complicată pentru a-și asigura postura avantajoasă de om de încredere al patronului și de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
poartă istoria în spate ca pe o povară și atunci când le vine la îndemână râd de ea. Râsul fiind, pare-se, arma redutabilă împotriva intemperiilor, care în ,,epoca de aur" 1-au creat pe Bulă. Dacă țăranii lui Preda urmăreau pricopseala, țăranii lui Ariton se adaptează sistemului, afișează cea mai fidelă supunere dispozițiilor de la centru, și chiar cei care aduc dispozițiile se disculpă jenați, arătând cu degetul în sus. În această atmosferă de pace socială ordonată, cu un mecanism bine pus
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
O bună parte din câștig și-l scotea făcând pe hamalul lor, și se mai Încurca cu cel mult trei tuburi mici pe zi, scoțându-și și de la moș Victor trei-patru poli. Bineînțeles că nu era o afacere ori vreo pricopseală nici pentru el, după cum nici pentru mine și Andrei, deși om fi avut și noi o treabă aparte, de vreme ce moșu’ ne cam lăsa de capul nostru să facem pe sudorii și să-i amețim grilajele prin hangar. Toată treaba asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
da, n-avea cu ce să-l Îmbrace În afara celor trei perechi de chiloți tetra pe care În sfârșit a apucat să-i spele În seara asta. — Și dacă ne-ar prinde iarna aici, vere, n-ar mai fi nici o pricopseală. Îți spun io că ar fi rău de noi dacă ne-ar prinde. Uite-l pe văru' Laur că a Început să nu-i mai priiască, deși chiar n-ar mai avea Încotro s-o ia până nu s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe văru' Laur că a Început să nu-i mai priiască, deși chiar n-ar mai avea Încotro s-o ia până nu s-o deschide din nou sezonul pe litoral. Iar i s-a făcut de ducă și de pricopseală, dar pe banii cui? Și ce-ar fi fost dacă l-aș fi lăsat În tren? N-aș mai avea mult până să mă căiesc pentru ce am făcut. Ar fi trebuit să-l ascult pe Andrei, dar și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nițel, oh... Steluța Își lăsă brotacul adormit și se Întinse și ea, cu capul Între picioarele mele. Zi și noapte trag din greu, sărmanele mele oase, iar Între timp n-am decât să observ că este totuși o brumă de pricopseală atâta vreme cât doi bărbați, o femeie și un copil pot sta aicea goi și proaspăt Îmbăiați, fără să le fie frig și cu burțile puse la cale cu minunea aia de fiertură, În contul căreia nu trage nimeni de noi nici măcar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Metalice a Cooperativei Glina. Oh, sfinte Dumnezeule, dacă n-ar fi fost părințelu’ cine știe cât mi-aș mai fi rupt oasele pe-acolo, și uite-mi-l acum pe prințișorul ăsta mulatru stimulându-și de zor dorul de ducă și de pricopseală. Se plimbă În sus și-n jos de la ușă la fereastră, cu capul În piept și aruncându-și privirea În stânga și-n dreapta, contemplându-și parcă Într-o oglindă umblătoare bicepșii și pectoralii Încordați, În timp ce ștremeleagul ăla de neam prost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ca mâine Îl vezi prinzând de pe urmă pe huiduma aia de țigan căruia i-a luat numele. Numai de Laur nu le-ar mai arde acolo-n sereleul lor, se se-nfigă ca o căpușă nesătulă În belșug și-n pricopseală. Oriunde apare, ăsta-i o mare pagubă. Am dat În el până n-am mai putut, până am zis că mor, și tot n-am scăpat de moarte. Azi știu bine că am să mor dracului de atâta urât și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
parcă ar vrea să spună că treacă de la ea și de astă dată, din nou l-a iertat, eh, oare am să-l pot ierta vreodată? - Câți sunteți la Zlate? Întreb. - Numai eu cu Neli. Ceilalți sunt duși pe la alte pricopseli prin Turcia, Germania, Austria... Dacă n-aș fi văzut cu ochii mei ce-i și pe-acolo, eh, aș mai zice. Am fost și io dincolo, vere, da’ ascultă la mine c-aicea-i mai bine ca orinde. Aicea-i de noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
lor de a-și arăta „talentul”. La ajutoarele evocate mai sus, trebuie adăugat calul, Înzestrat cu virtuți supranaturale. Gerilă este „o dihanie de om care se perpelea pe lângă foc”; Flămânzilă este „foametea, sac fără fund sau cine mai știe ce pricopseală a fi, de nul mai poate sătura nici pământul”; Setilă este „fiul secetei, născut În zodia rațelor și Împodobit cu darul suptului”; Ochilă „vede toate și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de pe vremuri, și ea, compactă, dar cu desăvârșire tăcută. Ideea este că nimic bun nu avem de așteptat de la politicieni, care nu se pricep, nu îi interesează, nu fac nimic, nu vor nimic și nu-i mână decât dorința de pricopseală. Nu vreau să spun aici că politicienii români, și politicienii în general, sunt de la primul la ultimul, modele de devotament pentru comunitate, că scopul ultim al tuturor este binele colectiv, că sunt cu desăvârșire scutiți de cusururile omenești. Nu vreau
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de cai uriași de povară aduși din Pomerania, că rora vizitiii noștri le vorbeau Într-o nemțească de nuanță valahă: „țuri“ În loc de zurück. Oameni Într-adevăr de treabă, fiindcă nu știau Încă ce Înseamnă goana nebună după afaceri rapide și pricopseli de la o zi la alta și nici nu cunoșteau dis tracțiile noastre mecanice, atroce, trăind, amuzându-se și mu rind În liniștea unei existențe patriarhale, Îndreptându-se apoi cu toții spre Cimitirul Bellu, Pătrunjel sau Trei Coceni, cu taraful de lăutari
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toată viața mea un diletant cu inimă iubeață de licean, scoțând din minți fetele tinere și proaste, care și-au legat apoi viața de a mea (alt prost!) În amoruri romantice și desuete, pure de orișice socoteli și calcule de pricopseală. Ei, dar, vorba lui Kipling, asta este cu totul altă poveste. ...Prin 1935, adică după treizeci de ani, am vrut să revăd acele locuri de munte călcate În anii tinereții - anii uceniciei, cum le spune Goethe - și am urcat, mână
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]