364 matches
-
fost primul lor gest, primul lor gînd, întîiul cuvînt? ... Veți crede, poate, că s-au repezit unul spre celălalt, strigînd de bucurie și vărsînd lacrimile regăsirii?! ... Că s-au așezat sub o coroană deasă de stejar bătrîn, feriți de potop, nemaiprididind să-și povestească unul celuilalt întîmplările vieților despărțite? Așa mi-aș fi imaginat și eu. Și totuși... Nefericit destin care-i separase atît de timpuriu și-i trimisese pe drumuri diferite... Se găseau acum, față în față, tată și fiu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
În mai puțin de o săptămână, ambasadele străine la București înregistrară un număr cu multe zerouri de cereri de emigrare, ceea ce avu ca urmare o grevă de o am ploare nemaiîntâlnită în rândul funcționarilor care pur și simplu nu mai pridideau cu munca, în condițiile în care salariile nu mai fuseseră indexate de pe vremea lui Dej. Ambasadorii și consulii înșiși se văzură nevoiți să se căciulească în fața propriilor angajați și să le dubleze, ba chiar tripleze sumele înscrise pe fluturașii de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
împreună. Nu a vrut. Camelia s-a ofilit cam repede. Era o fată de provincie, care a devenit bucureșteancă prin căsătoria cu mine. Era mereu nemulțumită, nervoasă și adevărul e că eu nu mai aveam răbdare cu ea. Nu mai pridideam cu lucrul. În vitrină trebuiau să apară bijuterii noi. Îmi făcusem un nume, magazinul meu devenise cunoscut în țară și în străinătate. Aveam cotație internațională. Ce puteam să fac mai mult și mai bine pentru familia mea? Informațiile venite pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cercel. Ea zâmbea, ochii îi străluceau de bucurie, se îmbujorase la față. Cameliei îi venea bine costumul albastru-marin, purta o garnitură de cercei și un colier de perle, iar pe deget un inel cu un safir superb. Alice nu mai prididea cu întrebările către Beatrice, iar Petre, care stătea lângă ea, se surprinse urmărindu-i mâinile albe. Mâini fine, cu degete lungi. Erau mereu în mișcare, băteau parcă un tact sau frământau ceva inexistent între ele. Erau degete neliniștite. Și orchestra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și băieții fuseseră după-amiază la săniuș și bătut cu zăpadă, acum erau cu toții flămânzi și curioși dacă vine sau nu Moș Crăciun. Înainte de Moș, a venit o mașină de la Irbis cu bucatele și cu cei doi ospătari, care nu mai pridideau să descarce platouri după platouri. Au fost imediat preluați de Camelia, Ana, Alice și prietenele lor pentru aranjarea mesei. Bărbații așteptau, la un "aperitiv", discutând despre vrute și nevrute, ca să-și omoare timpul. Beatrice încă nu apăruse, fiind prinsă în ultimele vise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
-i asta, bade Ioane? Păi ce să fie, domnule Petre? V-am invitat cândva la masă, ați plecat la București, acu' v-ați întors și, fiind vremea mesei, ne-am gândit c-o să ne onorați invitația. Lelea Maria nu mai prididea cu pregătirile: o oală mare de lut, cu capac, din care ieșeau aburi, alte două oale mai mici, un castron cu castraveți, roșii și pepene murați... Minunat, gândi Petre la vederea murăturilor, o să am cu ce mă drege după țuica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lui Toni, n-a mai rămas mare lucru. Și uite așa trecea timpul, cu amintiri, cu glume, cu plimbări în livadă și în pădure și, bineînțeles, cu mese-surpriză. După apropourile făcute lui Petre pentru "verdețurile" din prima zi, nu mai pridideau acum cu laudele. În ziua a treia, la prânz, Petre le puse pe masă păstrăvi la cuptor, cu mujdei și mămăligă și fiindcă tot aveau mămăligă, le mai aduse și ciulama de hribi cu smântână! Nu prea mai mâncaseră ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sunt invitați să le expedieze pe adresa redacției". Frumoase invitații, dar destul de riscante. Numărul celor care cred că au ceva de spus în spațiul literaturii române de azi sau de mâine fiind uriaș, nu vedem cum colegii de la Luceafărul vor prididi să le răspundă tuturor amatorilor la Poșta redacției. Chiar și depozitarea volumelor expediate redacției va pune serioase probleme acesteia, dacă echipa de critici nu va face o riguroasă selecție prealabilă. Altfel spus, dragostea și interesul recenzenților sunt întotdeauna mari în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
fi aflat și se repezea la el. Ii smulgea ciorpacul cu chitici din mână și începea să dea cu el de pământ. „Na! Na! Satură-te de pește! Uite pentru ce stă el o zi întreagă pe baltă. Lumea nu prididește cu treburile și el stă hojma la umbră pe malul iazului...” Si ce se întâmpla până la urmă cu chiticii? a întrebat Alecu Slobodă. Pâcu s-a prefăcut că nu aude. Si-a aprins luleaua alene și, când nu s-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
altul păpușile primele cuvinte pe care le-am scris au fost cele din registrul de consultații: babadag, ciucurova, 6 luni, rahitism, convulsii febrile, infecție acută de căi respiratorii superioare în nopțile de iarnă era foarte frig focul din sobă nu prididea, mama așeza câte zece cearceafuri albe imaculate peste mine, din tălpi până în vârful nasului dar nu îmi erau de ajuns, tremuram prin visele mele, pe unde vedeam uneori un prinț urcând o cărare, pe atunci nu știam că ești tu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
plin de lumină aurie stăpânea întreaga fire. Măriucă, vezi de silește să fiți gata la timp, ca să nu întârziem la școală, că ar fi mai mare rușinea. Ce ar zice lumea? „Ia uite dumneata cine întârzie. Tocmai primarele!” Măriuca nu prididea cu aranjatul hăinuțelor pe Costăchel cel mic - Tăchel - cum îi spuneau ei. „Să arate așa ca un fecior de om gospodar, că odată-i începutul anului școlar.” Eu am să plec înainte, Măriucă, să-l iau pe nașul, că tare
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
vino aici în pat, să mă încălzești așa, ca pe vremuri, pentru că atâția ani n-am știut ce-i un suflet de femeie... Soarele toamnei târzii s-a oprit deasupra Ponoarelor ca un bătrân obosit. Ajutată de Costăchel, Măriuca nu prididea cu pregătirile pentru primirea musafirilor. Cuptorul din bucătărie duduia. Plăcintele poale-n brâu așteptau rândul - ca la moară - să intre la copt... Gospodarule! - i-a șoptit Măriuca. Eu am să dau plăcintele în cuptor, iar tu - ca să-ți aduci aminte
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
o mamă poate fi în stare să trăiască acest sentiment, cu toată intensitatea. * Sosi și ziua verdictului: hotărârea privind paternitatea celor doi copii. Alex și Ina se înfățișară în sala de ședință a Judecătoriei, avocatul Jan Mocanu fiind alături de ei, nemaiprididind cu încurajările. Rromii nu se arătară. Avocatul Diaconescu, prezent în sala de ședință, își asumase probabil rolul să-i reprezinte până la faza când urma să se pună punct unui proces ce se dovedise a fi plin de situații neprevăzute. Așa cum
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de palid încât, după o iarnă cu geruri și zăpezi înalte, îți vine să-i mângâi fața ca unei ființe dragi aflate încă în convalescență. În sufrageria mare a locuinței inginerului Alexandru Georgescu, Ina și cu o vecină nu mai prididesc aranjarea fastuoasă a unei mese sărbătorești. E ziua când Mihăiță și Vișinel trec peste pragul copilăriei și fac primul pas spre maturitate. În curând, casa va fi plină de oaspeți, iar în capul mesei vor sta cei doi brazi. Este
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ape aurifere, nu-i erau, oare, destule? Iar, dacă a făcut ceea ce a făcut, cu acea cameristă, nu și-a putut rupe, din cât avea, atâta, cât, femeia să fie mulțumită, și să nu-l mai reclame, ulterior? Lumea nu prididea să-i comenteze fapta, socotită a fi oribilă, și să-l țintuiască la stâlpul infamiei. Acuzațiile de viol, aduse lui Sarco, au răscolit inimile și mințile celor mai diferite categorii de oameni. În opinia lui Putin, acolo trebuie să fie
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
depărtează, lăsînd-o pe femeie cu privirea pierdută în gol, în timp ce-și frînge nervoasă degetele. Chelnerul vine dinspre bucătărie cu farfurii pline și-i strigă lui Pavel, care ia comenzi, să se oprească. Ce, întreabă acesta mirat nu mai prididesc soțiile noastre să pregătească? Le-am lăsat să se odihnească astă noapte doar adaugă în șoaptă, rîzînd. Nu mai au ce pregăti spune Ovidiu. Bănuie ceva Mihaela? întreabă mai mult din priviri. Nu, nici vorbă. De ce? se interesează Pavel. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și stupizenii, puzderia de oh!-uri și ah!-uri, aerul de „lunatic”, de „înger” obez, toate acestea erau menite să imprime în capetele celor ușor de prostit ideea că poezia dă năvală din toate părțile peste Stănescu, care nu mai prididește să o recepționeze și să o distribuie publicului însetat de „versuri” ininteligibile. Strategia aceasta, asemănătoare cu a lui Nicolae Breban, urmărea împământenirea ideii că Nichita Stănescu e un geniu. După ce manipularea asta a reușit, când numitul Stănescu rostește sepulcral, cosind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ca pe camarazii lui, omuleți cu firi, cu reacții, cu sentimente diferite. În privința revistelor cu Rahan, cum n-avea habar de orientarea socialistă a editorului, frati-miu era căzut în cap după ele. Îl adula pe sălbaticul blond, care nu prididea să fie curajos, justițiar, viteaz, proaspăt bărbierit, agil, iscusit în mânuirea armelor și curtenitor cu femeile de grotă. A suferit nespus când acel homo sapiens exemplar, revoltat de apucăturile exploatatorilor rupeștri, a fost atins de-o săgeată otrăvită și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a semaforului, să fie mici gospodari, să planteze flori în grădină, să ude florile din ghiveci, să nu rupă flori, să șteargă praful, să ajute la cozonaci, la reparatul prizelor și, în general, pe mama și tata care nu mai prididesc de treabă, și cu construitul socialismului, să se păstreze curați și să nu facă precum Murdărici (un jegos care nu a aflat ce înseamnă un săpun, o periuță, pasta de dinți și o batistuță, un leneș veșnic murdar sub unghii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de gaze și luptam cu rima contra "imperialiștilor și lacheilor lor". America era criminala cotropitoare, în timp ce URSS era "bastionul păcii". Mir i sciasti. Pace și fericire. Numai pace și fericire a instalat soldatul sovietic. Cîți scriitori bine răsplătiți n-au prididit să-i aducă prinos de recunoștință, ca magistrul Ț și alcoolitul lui? "Și te-ai dus pe drum tot înainte Cu plutonul tău către apus; Mi-ai vorbit în calda limbă rusă, Știu acum, tovarășe, ce-ai spus". Tano e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
reactivul Weichselbaum: NaOH, 10% sodiu și potasiu 45 grame, hidroxid de sodiu, 30 grame, iodura de potasiu, 15 grame, apă distilată, 100 mililitri. Linia melodică era răgușită. Rezultatul: protrombina reziduală în mari cantități pe care femeile de serviciu nu mai pridideau să o care cu roaba pe drum către crematoriu, neuitând să își ascundă câteva kilograme în săculețele de celuloid legate în jurul burților și-așa suprasaturate cu glucidele îngurgitate de-a lungul zilei, fără să știe că din fecalele lor răsărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
asistau la momentul rapace al gunoierilor care, cu urlete și fluiere, dirijau cuirasatul cu tocător, printre tarabe, culegând bătrânii morți atârnați în cârligele inoxidabile pe care fuseseră pălăriile de paie pentru damele sensibile la soare, pentru domni eleganți care nu pridideau să-și gâtuie nevestele cu cravatele și să le predea gunoierilor. Grăbiți, aceștia ecologizau piața, mai apăreau și curierii de mărfuri și trepădușii fiscali, care încingeau ruguri din ambalaje și chitanțierele cu regim special ale Trezoreriei. Pe țepușele smulse de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
au atins și s-au învelit, au bolit, au transpirat, au zvârcolit acele rufe. Eram tobă de istorie la vârsta de o lună. Ce e aceasta, prin podele au scos capul spice de grâu și iarbă, multă iarbă, nu mai prididesc acum să o smulg, spicele se clătinau fără vânt, le sărutam Doamne, va trebui să le cosesc! cu foarfeca am tuns iarba, cu foarfeca am retezat spicele, iarba creștea din nou, iartă-mă Mioara, e grâul meu, dintr-un capitol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dus, numai clipele acelea! Șapte viori albastre, sălbatic de frumos înfățișând prin sunete sfârșirea tinereții, timpanul aprobând rar granița dintre vârste, iar la unison, două piane cu coadă la care cânta când dirijorul tânăr, când același dirijor, bătrân, păsările abia prididind să strângă în gâtlejurile lor divinele acorduri pe care urmau să le ofere puilor odată cu gândacii și musculițele. Seara, când trenurile vor fi trecut și orchestra se va fi destrămat, singurul rămas la unul dintre piane, dirijorul tânăr pe scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fără Întreruperi și fără să privească spre nici unul dintre ei, În fața ochilor Îl avea numai pe Victor care vorbea „orășănești” și din această cauză s-a bucurat de efectul produs În cei ce formau auditoriul, care În final nu mai pridideau cu laudele: Brava, puiule! Unde-i măta să te vadă?! Și, În timp ce o lacrimă Înflorise a pioasă aducere aminte, bunica Ileana s-a apropiat de Va, l-a sărutat pe obraz și și-a dus colțul pestelcii la ochiul drept
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]