758 matches
-
de mei. Mai umblată decât Rița, Amfilofia o puse imediat la curent cu evenimentele" Cică fata care păzea gâștele ar fi fost fata lui Roșu împărat și că nevastă-sa, decedând, se însurase cu o viperă de muiere care o prigonea pe fata făcută cu aia de murise. împăratul, prost de încrezător, ca toți bărbații din lume, pe care poți să-i duci de nas cum vrei" Și ce crezi, Rițo? Vipera i-a luat fetii și auzul, și vorbirea, nu
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
harfa. Oare pe struna cântă sufletul Poetului la moment aniversar? George Filip: Sufletul meu cântă pe o struna imaginara, Într-o catedrală fără auditoriu. Lira, ambrozia, Parnasul sunt noțiuni abstracte. Și mai cred că poeții sunt cei mai mari păcătoși prigoniți din rai, din EDEN, deci, să cânte suferind pasurile altora, să-i mintă pe oameni că ei respira Într-un Parnas, când de fapt poeții, alături de SISIF, urcă mereu pe o GOLGOTĂ, spre picioarele lui IISUS și El suferind etern
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Paul, un evreu care respecta cu strictețe legea, care fusese, așa după cum Însuși declară, un cumplit prigonitor al acestora, de acum devenise un răspânditor plin de zel al noilor Învățături: „ați auzit despre purtarea mea de altădată Întru iudaism, că prigoneam peste măsură Biserica lui Dumnezeu și o pustiam” (Gal 1,13). Paul a mai Întreprins Încă o Însemnată călătorie la Ierusalim după vreo paisprezece ani, către anul 51. „Apoi, după paisprezece ani, m-am suit iarăși la Ierusalim cu Barnaba
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Conștiința de a fi o entitate nouă, deosebită de matricea iudaică, se dezvoltă Încet Între ucenici; această nouă comunitate este numită În Faptele apostolilor Cale (ex 9,9; 19,9; 19,23; 22,4; 24,22). Paul spune: „Eu am prigonit până la moarte această cale, legând și dând la Închisoare și bărbați și femei” (Fp Ap 22,4; 24,22). Calea este o Învățătură trăită de o comunitate. Odată cu intrarea păgânilor pe această Cale, comunitatea creștină se deschide către o dimensiune
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
cf. P. Carrara, I pagani di fronte al cristianesimo. Testimonianze dei secoli I e II, Florența 1984) Îi deosebesc bine pe creștini de iudei, atât la Roma, cât și În orient. Pe bună dreptate remarcă Goodman că, „atunci când au fost prigoniți creștinii... de către funcționarii Statului, au fost prigoniți nu pentru faptul de a fi fost iudei, ci pentru că erau «atei», adică pentru că nu se Închinau altor zei. Dat fiind faptul că... exceptarea de la acest cult era un privilegiu special, aflat În
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
al cristianesimo. Testimonianze dei secoli I e II, Florența 1984) Îi deosebesc bine pe creștini de iudei, atât la Roma, cât și În orient. Pe bună dreptate remarcă Goodman că, „atunci când au fost prigoniți creștinii... de către funcționarii Statului, au fost prigoniți nu pentru faptul de a fi fost iudei, ci pentru că erau «atei», adică pentru că nu se Închinau altor zei. Dat fiind faptul că... exceptarea de la acest cult era un privilegiu special, aflat În continuare În vigoare, acordat iudeilor, Întemeiat pe
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
îndeamnă : „Frate, vremea războaielor e vreme de lucrare. Nu slăbi, ci lucrează, luptă-te. Când te înghesuie războiul, înghesuie-l și tu, strigând: <<Doamne Iisuse Hristoase, vezi neputința și necazul meu, ajută-mă și mă scapă de cei ce mă prigonesc, că la Tine am alergat! >> Și roagă-te să ai putere să slujești lui Dumnezeu întru inimă curată ! ”<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, „Scrisori duhovnicești”, răspunsul 543, în „Filocalia...”, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 505. footnote> Lupta duhovnicească
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
hărțuie din urmă”. Mucezeala resimțită la scara întregii câmpii ne readuce în spațiul de claustrare, unde orizontul poate fi doar o viclenie a decorului... Suntem, negreșit, pe lumea cealaltă! Singura speranță posibilă ar fi aceea că un vis rău ne prigonește, din care vom putea cândva ieși, trezindu-ne... Naratorul liric descrie oare o damnare de tip concentraționar? El și un alt personaj, numit sumar ,,omul”, poartă o ușă grea: Parcă ducem un mort printre valuri/ de grâu nemișcat”. Fără a
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
unor poezii de Eminescu. Sau poate tăierea limbii a fost propusă de un alt nebun, un anume Mihail Ilovici, poet căruia Rîpeanu i-a respins un manuscris. Profesorul latinist l-a atacat, cred, pe Ion Dodu Bălan, care l-a prigonit împiedicîndu-l să plece la nu știu ce congres, deși profesorul a fost distins la un concurs de compuneri în latinește, ținut în Franța. Un poet, pe nume Gh. Chivu, vorbind pe un ton vehement și patetic, dar foarte incoerent, a atacat Asociația
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
de dreptate, că aceia se vor satura. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, ca a lor este împărăția cerurilor. Chiar dacă înlăturați distilatul mistic din cele nouă Fericiri sau din Crezul niceno-constantinopolitan (un text post-evanghelic, dar la fel de vibrant), rămâneți cu unele dintre cele mai frumoase pagini de poezie din literatura universală: Cred
Puterea cuvintelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82502_a_83827]
-
trecătoare Sfârșește-ți ziua în exuberanță Când haite se adună să sfâșie Un veac și un pământ năpăstuit Îmbracă iar cămașa ta de ie Și-o sabie cu vârful ascuțit Cu versul tău lovește fără teamă Nevolnicii care te-au prigonit Nu suporta o viață de cazarmă Și nici destinul celui urgisit! Iubirea ce durează-n veșnicie N-acceptă plânsete și lamentări Nici marea-nvolburată, pe-o tipsie, Nu te va duce-n raiul din visări! Scrâșnind din dinți, cu sabia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
și Viața Părintelui Gheorghe Calciu după mărturisirile sale și ale altora, București, Editura Christiana, 2007, p. 311-312 („Mitropolitul locului nu era de acord cu înmormântarea Părintelui Calciu la Mănăstirea Petru Vodă [...] Dar nici măcar acest lucru nu-i era îngăduit. Era prigonit”) footnote>. Să ne amintim că nici părintele Justin Pârvu nu a avut un sfârșit pe măsura sfințeniei și suferinței sale. La slujba de înmormântare de la Mănăstirea Negru Vodă (locul susținerii celebrelor sale Șapte cuvinte pentru tineri) i s-a deschis
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
a lui Stalin, Woland săvârșește ceea ce tătucul a ezitat să săvârșească și anume îi întinde o mână de ajutor maestrului și totodată își aplică forța punitivă asupra culturnicilor aberanți, moștenitori ai Proletcultului și cultivatori ai realismului socialist, care l-au prigonit pe scriitor. Astfel, fantasma romanescă ilustrează un scenariu al dorințelor nesatisfăcute și, satisfăcându-le formal, alină o traumă gravă. E un soi de bandaj aplicat pe o rană deschisă: "E o revanșă imaginară pe care și-o ia conștiința frustrată
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
Privind viața prin ochelarii lui magici a descoperit lumea, a studiat, s-a autoinstruit, a trecut prin scoli pe specific și a urcat În carieră treaptă cu treaptă. Prietenia noastră În Țară nu a strălucit de carate. Eu am fost prigonit În negrul exil iar NICU a rămas pe scena tragediei poporului român. După mulți ani neam reîntâlnit la Montreal. Firește, după spectacol, pe el și pe Măgduța lui i-am invitat la mine acasă. Eram Încă burlac. Au venit cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cealaltă, se găseau compozițiile cu Sf. Petru, Sf. Ștefan, Sf. Gerard și Sf. Alois de Gonzaga. Viața și moartea sfântului martir Gerhard au fost strâns legate de istoria diecezei Cenad, prin jertfa lui ilustrându-se cuvântul Domnului: „Ferice de cei prigoniți din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăția cerurilor! Sf. Ștefan este prezentat în ipostaza suveranului bun, care dă de pomană săracilor, scoțând în evidență adevărul incontestabil rostit de Mântuitor: „Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă
Agenda2003-24-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281131_a_282460]
-
Ministerul Administrației și Internelor Florin Sandu, prefectul Horia Ciocârlie, primarul Gheorghe Ciuhandu, șefi de instituții, reprezentanți ai mediului de afaceri. Oficialitățile prezente au remarcat că România a devenit din furnizor de azilanți o țară capabilă să le ofere protecție celor prigoniți în țările lor. Pentru acest centru U.E. a alocat 600 000 euro, iar de la bugetul de stat s-au acordat 300 000 euro. Centrul are o capacitate de cazare de 250 de locuri, cabinet medical, cluburi, terenuri de sport, spații
Agenda2004-6-04-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/282035_a_283364]
-
urgia... pînă spre miezul nopții mult în casa noastră luminată se auzea cum tu lovești cu vrednicia ta de Tată ! ! Tu erai Tatăl meu și noi copiii îți spuneam Rusia... ne-ai îngrozit cu groază ta copiilor copilăria... m-ai prigonit, m-ai alungat din părinteasca noastră casă, de-aceea azi picioarele mi-s țări că fierul și frumoasă ! Tu erai Tatăl meu și noi copiii îți spuneam Rusia... genunchii azi mi-i plec și-ți plîng singurătatea, nebunia... mă poartă
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
tot rîsul. Omul insista, cu palma întinsă, mișcîndu-și nervos degetele, în semn de nerăbdare. Pe loc, judecați situația. Cum, adică, și-o fi zis negrul, cum să nu-i dau eu, un alb, un dolar, lui, care fusese atît de prigonit în istorie? Chit cu eliberarea aia, de formă. Auzisem că, în cartierele rău famate, seara, se îmtîmplă să vie unul cu cuțitul, să ți-l proptească în burtă: Give me money! Dar nu era asta. Negrul voia să-i fiu
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
privitor la această schimbare la față: "Dar pe când călătorea el și se apropia de Damasc, o lumină din cer, ca de fulger, l-a învăluit deodată./ Și, căzând la pământ, a auzit un glas, zicându-i: Saule, Saule, de ce Mă prigonești?(...)/ Și el, tremurând înspăimântat fiind, a zis: Doamne, ce voiești să fac?(...)/ Și s-a ridicat Saul de la pământ, dar, deși avea ochii deschiși, nu vedea nimic. Și luându-l de mână, l-au dus în Damasc./ Și trei zile
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
mai puțin fanatic, dovedind și dovedindu-si că are o inimă predestinata bunătății omenești, ferecata pentru orice manifestare de intoleranță spirituală. Forță dragostei se cuvine a înfrînge forță urii! Umanismul este și trebuie să fie liantul care înlătura dezbinarea și prigonește războiul, excesele, iraționalitatea. Erasm declară în spirit creștinesc: "Chintesența religiei noastre este pacea și bună înțelegere între oameni." Iar în anul 1515 avea să publice studiul cu titlu atît de actual: Dulce bellum inexpertis (Războiul le pare frumos numai acelora
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
ce a avut un succes, în televiziune, similar cu cel din deputăție: CNA a retras licența postului România ta. Nu-i nimic, face alta, cu un nume ușor schimbat, care ar merge de minune și ca slogan pentru întreg partidul prigonesc: România, pa. Brancu a anunțat în propria emisiune că Mihai Constantinescu s-a căsătorit în secret. O fi fost tot un aranjament al lui Maior, de la SRI, ca vizita în SUA. Ce mă miră e că, ieri, Can Can îi
Cum se va numi noul post de televiziune al lui Prigoană () [Corola-journal/Journalistic/25217_a_26542]
-
aromână a fost deschisă, la Tîrnovo (în Grecia) de Bolintineanu (el însuși aromân ca origine), pe vremea cînd era ministru al școlilor în timpul domniei lui Al.I. Cuza. Apoi au apărut și altele (vreo 100), toate subvenționate de guvernul român, prigonite de autoritățile grecești, care refuzau să admită slujirea în idiomul aromân în biserici. Ostilitatea grecilor a crescut mult cînd, în mai 1905, Sublima Poartă a emis un decret (iradea) prin care îi recunoștea pe aromâni ca millet, adică entitate etnică distinctă
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
izbitor al injustiției îl reprezintă probabil Ion D. Sîrbu, căruia universitara ieșeană Elvira Sorohan i-a dedicat o carte, expresiv intitulată Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Captiv atît în sensul trimiterii sale de către regimul comunist, care l-a prigonit în Gulag și-n adîncurile de mină (aidoma lui Ion Caraion, și el un sclav modern), apoi cenzurîndu-i pana și amînîndu-i apariția scrierilor, cît și în sensul legării de un topos nepotrivit, de unde, precum un veritabil iobag ideologic, n-a
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
ceilalți demoni? Înainte de a-i căuta un răspuns, care depinde, evident, de felul în care citim cartea, merită constatată legătura implicită dintre dragoste și acești "alți demoni". În virtutea acestei legături dezvăluie Marquez, cred eu, o lume romanescă populată de făpturi prigonite de dorințe mai puternice atît decît putința lor de a le rezista, cît și de a le înțelege. Inși însingurați de vreo nefericire petrecută cîndva în existența lor, răvășiți de vreo boală trupească ivită ca pedeapsă pentru o "fărădelege" pe
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
național legionar), profesorul a avut parte de multe neplăceri. Firește că Ion Antonescu nu a sprijinit școala monografică și, după război, deși Gusti a imaginat proiecte mari de continuare a Școlii sale și fusese invitat în SUA, comuniștii l-au prigonit. A fost ultimul președinte al Academiei Române de după război. Dar, la reînființarea Academiei, în 1948, nu s-a mai regăsit printre membrii săi și, apoi, dat afară din casă (pierzîndu-și și imensa bibliotecă), a trăit din mila foștilor săi studenți, o
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]