156 matches
-
i-a mai doftoricit bolnavului rană, i-a adus mâncare și în scurt timp l-a pus pe picioare. A devenit iar vioi și prietenos și toată ziua se învârtea în jurul vulpii. Împreună se duceau pe la ospețe și chiolhanuri, unde primadona Dalila cântă frumos, iar unchiul Pândele juca până își făcea bășici în tălpi: Joacă tuțu' cu mutu', de tremura pământu', joacă și moșu' Martin c-a băut țuică și vin! Anii au trecut repede. Dalila s-a măritat cu Lache
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ursul_si_vul_george_r_roca_1366994275.html [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Opereta este fermecătoare! Glasul primadonei de la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” București, Mioara Manea Arvunescu îi păstrează frumusețea și i-o îmbogățește cu lumină și emoție! Mioara Manea Arvunescu trăiește minunat prin arta muzicii și pentru ea. Vocea ei brodează dantele din cele mai fragede
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mioara_manea_arvunescu_farmec_aurel_v_zgheran_1389738239.html [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
ei brodează dantele din cele mai fragede sunete, creează armonii înrudite cu armonia lampadarelor de pe cer care, arzând, răsună în nopți adânci, cu o timbralitate simțită numai de heruvimi. Am avut o încercare într-una reluată, de a vorbi cu primadona Mioara Manea Arvunescu, după ce am întâlnit-o, cândva la Adjud, unde venise să reprezinte la un eveniment, pe soprana care a despământenit cântecul și l-a imaculat, Angela Gheorghiu. Minunate sunt amândouă aceste stele ale cerului muzicii! Angela Gheorghiu și
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mioara_manea_arvunescu_farmec_aurel_v_zgheran_1389738239.html [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
Mioara Manea Arvunescu sunt două voci care topesc fiorduri de argint în feeria spectacolului muzical, două voci trecute din locul scenei, în spațialitatea pură a visului, din clipa finitului, dincolo de limitele temporale, în eternitatea spirituală. Asupra plăcerii clipelor convorbirii cu primadona Mioara Manea Arvunescu, atunci, la Adjud, începea să se aștearnă teama că amintirea se va adânci tot mai mult în urmă. Întâlnirea mea cu Mioara Manea Arvunescu, a semnificat întâlnirea cu un luceafăr al scenei lirice, iar convorbirea cu ea
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mioara_manea_arvunescu_farmec_aurel_v_zgheran_1389738239.html [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
ci și opera, liedul, romanța, canțoneta, muzica religioasă... frumusețea, atractivitatea, conversația cu ea, minunat de agreabilă, respiră puterea unei admirații și iubiri la prima vedere, din partea publicului, apoi glasul ei muzical înrobește pe loc, pentru toată viața, inimile lui! Este primadonă la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din București, cunoscută în țară și în lume. Dar, prima grădină în care a înmugurit harul melodic, râvnit și de zei, pentru Mioara Manea Arvunescu este Focșani, vatră de cetate istorică și culturală a
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mioara_manea_arvunescu_farmec_aurel_v_zgheran_1389738239.html [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
nimic, nimeni nu o cheamă pe Mioara Manea Arvunescu să cânte la Focșani, în aceste vremuri în care se servește românilor o sensibilitate nouă a unui alt spectacol de un absolut neinteligibil și fără nicio lumină! Ce mult își dorește primadona Teatrului de Operetă „Ion Dacian” să urce pe scena amintirilor iubirii, a Focșaniului, și să cânte! Într-o epopee artistică necunoscută, tocmai acasă la ea, Mioara Manea Arvunescu a fost înrobită de obsesia neîntreruptă a conștiinței de a se auzi
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mioara_manea_arvunescu_farmec_aurel_v_zgheran_1389738239.html [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
cel mai drag loc, Focșani, orașul vrâncean al zorilor mijiți într-un întâi august, spre a săruta obrazul unui prunc sorocit a fi răpit pretimpuriu casei părintești și dăruit lumii muzicii?! Dacă au fost așteptate momentele mai multor convorbiri cu primadona Mioara Manea Arvunescu, spre a pune cuvânt lângă cuvânt, așteptăm acum, ca ele să ajungă mai întâi la Focșani! Poate că, cine știe, și Focșaniul, într-o zi, se va umple de afișele unui spectacol magnific de operetă, în interpretarea
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mioara_manea_arvunescu_farmec_aurel_v_zgheran_1389738239.html [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
Mioara Manea Arvunescu, spre a pune cuvânt lângă cuvânt, așteptăm acum, ca ele să ajungă mai întâi la Focșani! Poate că, cine știe, și Focșaniul, într-o zi, se va umple de afișele unui spectacol magnific de operetă, în interpretarea primadonei Teatrului de Operetă „Ion Dacian”, Mioara Manea Arvunescu! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Mioara Manea Arvunescu. Farmecul operetei / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV, 15 ianuarie 2014. Drepturi de Autor
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mioara_manea_arvunescu_farmec_aurel_v_zgheran_1389738239.html [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
succes "Bird of Paradise" și "Flying Down to Rio". În ciuda accentului străin ea mai jucat în filmul "Flying Down to Rio" în regia lui Orson Welles. Nemulțumită de rolurile oferite se reîntoace în Mexic unde are un suces răsunător ca primadonă în filmele lui Emilio Fernández.
Dolores del Río () [Corola-website/Science/322799_a_324128]
-
iubirile lui reale sau presupuse, printre altele față de o mezzo-soprană pe nume Anna Girò, fiică a unui peruchier francez numit Giraud și pentru care a scris un mare număr de pagini vocale; după ce s-au cunoscut, Anna Girò a fost primadonă în aproape toate operele lui Vivaldi). Consacrarea în toate genurile muzicale avea să-i confere compozitorului o glorie internațională incontestabilă fără precedent în istoria muzicii. Mulți călători care treceau prin Veneția căutau să-l vadă și să-l asculte pe
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
curentul de aer care s-a iscat din senin. Zgomotul se divide, curge mai departe, cade Înapoi, trece prin tuburile de alama. Orgă străveche se Încăpățânează, nu vrea să priceapă și pace că vremea ei a trecut. Cântă că o primadona cu perucă și fără dantură. Un organist!!? șoptesc buzele Mărținei, și femeia se miră că paznicul i-a auzit gândurile și Îi răspunde prompt, distrugându-i bulă, mirajul. Îi sasu’ al bătrân. Doarme În turn. Când are chef, de e
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
Compania Fanny Tardini - Vlădicescu a fost cea mai mare și mai bine organizată trupă teatrală din provincie, în rândurile căreia se numărau: renumita primadonă Fanny Tardini, marii actori ai secolului al XIX-lea, frații Ion și Alexandru Vlădicescu, Raluca Stavrescu, Maria și Ion Anestin. Influența pe care a avut-o această companie teatrală asupra poetului Mihai Eminescu este ilustrată cu multă măestrie de către Zoe
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
cunoștință cu tânărul regizor Eugen Platon (deși spectacolul a fost montat de G. Ghelovani). Acesta a fost unul dintre primii care intuiseră o carieră artistică neobișnuită a "sopranei de categoria a doua". Tânărul director de scenă a lucrat cu viitoarea primadonă în spectacolul "Evgheni Oneghin" de Ceaikovski, care a confirmat talentul sopranei. În 1965, tânăra solistă, împreună cu un grup de soliști de operă, face un stagiu la teatrul "La Scala" din Milano, Italia. Aici, sub îndrumarea maestrului "Enrico Piazza", asistentul de
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
potentații timpului i-au amintit: "„Nu uita că ești deputat, că ai obligațiuni morale față de alegători”". Cu gândul la mama și surorile sale, Maria Bieșu n-a mai plecat la Metropolitat Opera, ci a rămas acasă. Timp de câțiva ani primadona și-a transferat salariul în "Fondul Păcii". Maria Bieșu este membru PCUS din anul 1979. După marele succes de la Tokio, urmează o fructuoasă activitate concertistică. Maria Bieșu evoluează pe scena Teatrului Bolșoi din Moscova și pe scenele teatrelor de operă
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
Gavrilov, A. Mocialov și Alexandru Samoilă. Maria Bieșu a decedat pe data de 16 mai 2012, pe patul spitalului Cancelariei de Stat, răpusă de leucemie. Viața Mariei Bieșu a cunoscut o perioadă complicată la începutul anilor '90 ai secolului trecut. Primadona n-a putut să-și păstreze intact repertoriul, a pierdut publicul spectator numeros, pe unii din prietenii și colegii de teatru, despărțiți de noile hotare și orânduieli. Maria Bieșu a fost constrânsă de circumstanțe să se reorienteze. Astfel a pornit
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
Republican al Asociației Curativ-Sanatoriale și de Recuperare a Aparatului Guvernului din Moldova. . Maria Bieșu suferea de 7 ani de o formă rară de leucemie . La 18 mai Guvernul Republicii Moldova a decis acordarea Teatrului de Operă și Balet numele Mariei Bieșu. Primadona Operei Naționale a fost înmormântată la 19 mai 2012 la cimitirul de pe strada Armenească din Chișinău . În scuarul Teatrului de Operă și Balet a avut loc un miting în memoria artistei . Ziua de 19 mai a fost declarată zi de
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
Bal mascat), Leonora (Forță destinului), Élisabeth de Valois (Don Carlos), Țoșca, Minnie (La fanciulla del West), Turandot (cu Erna Berger în rolul Liù), Der Rosenkavalier, Ariadne auf Naxos (prima dată în rolul Compozitorului, apoi că Ariadne), Die ägyptische Helena etc. Primadona a primit distincția austriacă "Kammersängerin" (1934) și distincția prusaca "Kammersängerin" (1935). Spectacolul de adio l-a susținut în 1953, la Wiesbaden, în Der Rosenkavalier. Ea a fost numită profesoară la Salzburg Mozarteum în 1964. Vocea lui Ursuleac nu a fost
Viorica Ursuleac () [Corola-website/Science/312593_a_313922]
-
altele. Surorile Osoianu sunt în fruntea Studioului Folcloric “Iedera”, susținut de către Palatul Republican pentru Copii și Tineret “Arctico”. De asemenea, acestea sunt cunoscute ca fiind conducătoarele mai multor ansambluri folclorice de copii și tineret. "„Vocile de Aur ale Surorilor Osoianu, primadonele folclorului din Basarabia, au readus în circuitul firesc al istoriei cântecul vechi, strămoșesc. E un noroc al nostru, ca Bunul Dumnezeu le-a dat celor cinci Osoience vigoare, hâr și cuget spre a simți, auzi și revitaliză Marele Cântec. Astăzi
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
obține un mare succes în interpretarea Irinei de Vlădaia, orchestra fiind condusă de E. Companiski-Niedola. În 1894, repertoriul este reprezentat în principal de operetă : "Vânzatorul de păsări", "Voievodul țiganilor", "Girofle-Girofla", "Fiica doamnei Angot", "Mam'zelle Nitouche", "Boccacio", s.a., având ca primadone pe Irina de Vladaia, Elisa Odesseanu, Josefina Găluscă, ca tenori pe Ion Băjenaru, Gheorghe Vasiliu, ca baritoni pe Nicolae Poenaru și ca soliști pe Farcășanu, Nicolau, Al. Nanu, Al. Nicu Răiculescu, Petrini, Ștefan Iulian-fiul, 26 coriste și coriști, orchestra sub
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
Răiculescu, Petrini, Ștefan Iulian-fiul, 26 coriste și coriști, orchestra sub conducerea maestrului Neuwirthe. Comici erau: Ion Tănăsescu, Ion Anesti și N. Popescu. În stagiunea 1894-1895 se angajează la operetă și Al.C.Broscărescu - prim-tenor, C. Petrescu - bariton, Margareta Dumitrescu - primadonă, Caliopi Seinescu, Leontina Ioanid. Trupa de operetă din Craiova, în pofida succeselor obținute, se desființează din cauza problemelor financiare. În martie 1901 cântă aici trupa italiană a lui M. Laburn, cu operele "Faust", "Il Trovatore", "Aida", "Ballo in maschera" de Giuseppe Verdi
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
Conform povestirii "Scandal în Boemia", s-a născut în 1858 în New Jersey. Ea a urmat o carieră de cântăreață de operă, ca o contralto, activând pe scena casei de operă La Scala din Milano (Italia) și o perioadă ca primadonă a Operei Imperiale din Varșovia (Polonia), indicând faptul că ea era o cântăreață extraordinară (în realitate, nu exista o operă imperială la Varșovia). În timp ce la Varșovia ea era descrisă ca "o binecunoscută aventurieră" (un termen larg folosit în timp în
Irene Adler () [Corola-website/Science/324363_a_325692]
-
Conservatorul Municipal din Chișinău condus de compozitorul, dirijorul și folcloristul Mihai Bârcă și în 1944-1946 la Conservatorul de Stat din RSS Moldovenească. A avut printre elevi pe Tamara Ciobanu (artistă a poporului din URSS), Maria Cebotari (cântăreață de operă română, primadonă pe teatrele de operă din Drezda, Berlin și Viena), Elena Bocșan (solistă la Teatrul de operă din București), Nicolae Arnăut ș.a. Gavril Afanasiu a decedat în 1946 în urma unei boli incurabile.
Gavril Afanasiu () [Corola-website/Science/334811_a_336140]
-
În cadrul Teatrului activează asemenea personalități marcante în domeniul interpretării solistice ca: V.Savițkaia, T.Kuzminov,B.Raisov, P.Botezat, E.Ureche, N.Bașkatov, T.Alioșina, L.Alioșina,V.Tretiak, L.Erofeeva, A.Șevcenco, I,Kogan, E.Lica, A.Fomenco și primadona operei naționale M.Bieșu. Și în domeniul baletului se evidențiază o pleiadă de dansatori ca: Vladimir Tihonov, Petru Leonardi, Vitalie Poclitaru, Vera Salcutan, Claudia Osadci, Vladimir Vasiliev si Ecaterina Maximova, Elena Reabinkina, Raisa Strucikova, Nicolae Tiscaridze, Andrei Uvarov, Mariana Rajchin
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
singură scenă a rezonat cu sensibilitatea regizorului italian, aceea în care regizorul Guido Contini (Daniel Day-Lewis) se întâlnește cu unul dintre cardinali în spațiul intim, rezervat al unei băi, întâlnire mediată de poza cu autograf și ștampila roșie a buzelor primadonei lui Contini, amprentă falsificată cinic de Contini. Regizorul intră gol în aceeași cuvă de piatră unde cardinalul face baie îmbrăcat. Fellini este unul dintre cei mai subtili regizori ai bătrâneții, dar nu una aureolată patriarhal, ci una încărcată de greutatea
... și jumătate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6503_a_7828]
-
cu greutate dar și pentru cei cărora le stătea capul numai la propriile victorii și eșecuri, preocupați de traficul limitat din mințile și inimile lor. Kreindl, de pildă, sau Eleanor Klein, sau mama. În acele zile Kreindl avea nervi de primadonă și făcea scene peste scene în apartamentul său de la subsol; arunca farfurii pe jos și bătea din picior. Iar Eleanor căzuse într-o stare de descurajare și adesea bocea în camera ei pentru viața în derivă pe care o ducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]