62 matches
-
pe bănci sau alăturea, în picioare. Am tăiat repede colțul de poiană inevitabil pentru a ajunge la drumul mănăstirii. Când am intrat din nou în pădure, Adela a respirat fericită. Rochia ei și coafura nu erau deloc compatibile cu o primblare în public. Ea îmi mărturisi că și-a rupt și botinele. În adevăr, când ne oprirăm pe o bancă, îmi dovedi de visu1 acest nou dezastru. Dar toate o făceau fericită. Așezîndu-și din nou și mai în răgaz părul, îmi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
--Nu-i nici o opreliște, fiule. “Trecut-au împărăția Dunărea, și de acolo purceasă pe Prut cu multă oaste și cu multe tunuri grele și mari... Și sosindu la Țuțora, au șădzut cu toată oastea de au odihnit 8 dzile... Vinit-au în primblare împărăția de la Țuțora la Ieși și s-au scoborât pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor ș-au descălecat în câmpu, supt saivan, de la deal de târgul boilor. Și Duca-vodă merge cu toți boierii pre gios
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în ochii tăi și ca să sfarăm prietenia ce // exista între tine și el, [... ], după cum zice francezul; la un loc oarecare ne-am întîlnit cu Pompiliu și cu un alt domn și el atunci îmi zice: puteți, M-me să vă continuați primblarea, să nu vă mai deranjați, căci eu mă duc la gară. Il enrage. Eu m-am făcut că nu știu că el a clămpănit pe la ușă la mine și l-am întrebat; Ce v-ați mai făcut aseară? "; el mi-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
însuși Mahomed al IV-lea a venit la Iași și apoi - la rugămintea lui Gheorghe Duca voievod - a revenit, să vadă mănăstirea Cetățuia în ziua sfințirii acesteia (1672 n.n)? „Uite cum povestește Ion Neculce cronicarul acea vizită: „Vinit-au în primblare împărăția de la Țuțora în Ieși și s-au scoborât pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor ș-au descălecat în câmpu, supt saivan, de la deal de târgul boilor. (Sărărie n.n)...Și iar după acie au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Ieși și s-au scoborât pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor ș-au descălecat în câmpu, supt saivan, de la deal de târgul boilor. (Sărărie n.n)...Și iar după acie au mai vinit împăratul în primblare și s-au suit în deal la mănăstire la Cetățuie, de au vădzut-o și prăvind locul în toate părțile. Și iar s-au întorsu la urdie la Țuțora. Dzic atunce să fie strigat și hogea în clopotniță la Sfete Neculaiu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
draci, da ista cheia iadului o avea. Da el punea cheea ceea totdeuna pe-o sobă și numai sufragiul știa de dânsa. Da sufragiul nu prea ave minte destulă-n cap. Iaca s-a luat el cu Fata - mpăratului la primblare. Da vrăjitorul a luat o mulțime de chei nouă și frumoase, altele de aur, de aramă, de argint ș-o început a striga pe la poarta ginerelui împăratului. - Cine-mi mai dă chei ruginite că-i dau de cele de aur
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
inima... i se părea că dac-ar fi iubit pe acel demon n-ar fi fost în stare să-i zică o vorbă de dezmierdare, un nume dulce, or s-o compare c-o floare, or să găsească plăcere în primblări romantice la lună. "Ah! gândi el în sine, asta nu-i amor, asta-i înălțare peste firea mea proprie... este simțirea stejarului când crește... a leului când se tologește-n soare, a calului arab când sforăiește în fața incendiațiunei de care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
El uita și poate nici știa în ce ocaziune venise tabacherea în proprietatea [lui], de aceea pomenea zece ocaziuni. În aceeași vorbire spunea o dată că-i era trimisă prin Vodă de cătră Împăratul rusesc, altă dată că de amintirea unei primblări prin Iași, altă dată că cu ocaziunea unei înălțări în rang. Avea o memorie slabă și era prost ca gardul. Creangă, care avea tact firesc, iubea să-l încurce în plăsmuirile lui, puindu-i câte un obstacol atât de vederat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bucurie în lume. O altă cestiune, care privește numai administrația orașului nostru, este că lucrătoarele, pornind noaptea de la fabrică pe șoseaua din valea Bahluiului, sunt espuse obrăzniciei stâlpilor de cafenele, cari tocmai în vremea ieșirei fetelor din fabrică găsesc că primblarea pe întunecoasele uliți e foarte aerisitoare. De aceea ar trebui ca felinarele să fie mai dese și mai cu samă să fie aprinse, asemenea nici prezența unui număr mai mare de serjenți de noapte nu e de prisos. [12 decembrie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
linia valului lui Traian din Dobrogea și s-a retras la Silistria; Ali-Saib, ce stătea c-un corp la Podgorița la sudul Muntenegrului; Mehmed-Eșrev, guvernorul vilaietului Dunării (pașa din Rusciuc) și în fine Suleiman Pașa, cel care-a făcut renumita primblare prin mijlocul Muntenegrului. Între acești șase numai cel din urmă, Suleiman, au fost bătut cu oarecare onoare. El au forsat trecătoarea Duga și defileul de la Ostrog, au proviantat cetatea Niksici și au scăpat în îndrăzneața sa trecere prin Muntenegru cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și Băncei Populare, cu același nume", ținuse "în ziua de 24 ianuarie a.c. prima șezătoare, serbătorind Unirea Tuturor Românilor" (Ibidem, numărul de miercuri 30 ianuarie 1919, p. 2). 171 În acest caz a fost prevăzută și o serbare câmpenească: "o primblare la câmp, unde, de către elevi și eleve, s-au spus multe poezii, s-au cântat cântece românești, s-au jucat diferite jocuri, și la fine, punându-se în rânduri, elevii s-au întors la școală cântând Deșteaptă-te Române" (DJANI
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la curtea noastră? / Spuneți de unde sunteți, / La ce-ați venit și ce vreți? Starostele: Mai încet, pe-ncetișorul / Să-ți putem spune adevărul! Noi suntem trimiși domnești, / Sfetnici mari împărătești./ Tânărul nostru-mpărat / Pe aici c-a mai umblat, / Și primblându-se-n primblare / A văzut o mândră floare / În aceste curți mărețe, / O floare mândră de rai, / Care-a-nflori-nflorea / Și din zi în zi, ce mergea / Tot mai mândră se făcea, / Dar de rodit nu rodea / Și s-a hotărât s-o ia, / S-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
formează cadrul ontologic al devenirii umanului. Astfel, "pețirea" presupune un ritual al "căutării" în care umanul suferă o transfigurare a identității proprii: Noi suntem trimiși domnești, / Sfetnici mari, împărătești. Tânărul nostru-mpărat / Pe aici c-a mai umblat, / Și primblându-se-n primblare / A văzut o mândră floare / În aceste curți mărețe. / O floare mândră de rai, / Care-a-nflori-nflorea / Și din zi în zi ce mergea / Tot mai mândră se făcea, / Dar de rodit nu rodea. / Și s-a hotărât s-o ia, / S-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și altele... Știai, dragă ieșene, că pe când biserica Cetățuia abia a fost gata hogea a strigat din clopotnița bisericii Sfântul Nicolae Domnesc? Cu ce ocazie s-a apucat să strige hogea? Biserica abia deschisese ochii către lumină că „Vinit-au în primblare împărăția (sultanul) de la Țuțora în Ieși și s-au scoborît pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor ș-au descălecat în cîmpu, supt saivan, de la deal de tîrgul boilor. Și Duca-vodă merge cu toți boierii pre
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și ar avea de obiect o măsură serioasă. Dar a lua oamenii de la afacerile lor și a i purta pentru gustul celor ce vor să pozeze, fără a se face exerciții, fără ca să fie evident pentru ce se fac asemenea primblări, e curată jucărie copilărească, pe care seriozitatea ce trebuie să domnească în viața de stat nu o poate justifica. Din două lucruri unul: sau militarizați în regulă orașul, sau lăsați pe oameni în pace să-și vadă de trebi. În
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
A spune că d-nia-lor fac sacrificii stând la ministeriu e absurd. D-lor cată a veni oricând pot și se duc când trebuie să se ducă, când adecă li se arată ușa. Cauza pentru care d. Chițu e trimis la primblare nu ne e cunoscută dar desigur ca nu numeroasele sale greșeli ca ministru sânt motivul retragerii sale. Se vede că se face loc cuiva pentru vreo tranzacțiune politică și de aceea i s-a dat vânt sa-și vază de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rând că toate, absolut toate drumurile de fier din țară își încheie socotelele anuale cu pagubă, încît statul - și când zicem statul, zicem producătorul principal, țăranul - plătește din sudoarea amară a imensei și cumplit de săracei majorități a populațiunii române primblările perciunaților cetățeni din Galiția spre România, transportul mărfurilor proaste cari ucid până și umbre de meserie și meșteșug în țara noastră, reducîndu-se astfel totalitatea populației noastre, fie din orașe, fie din sate, la tristul rol de ilot producător de grâu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asupra unor întinderi mari din teritoriul unguresc. Sub ochii guvernului român se întrețin legături trădătoare cu valahii din Transilvania, iar urmările acestor agitațiuni sunt întrecute numai prin nerușinarea cu care se tăgăduiesc. Pentru a încorona toate acestea se întreprinde o primblare militară peste graniță, desigur numai cu intenția de-a demonstra pipăit conaționalilor valahi din Transilvania cât de nelimitată e puterea regelui Carol. Se poate deci ca o gazetă austriacă să nu se 'nfunde în declamații în contra impietărilor... maghiarilor? Dar să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
piatră. Si au îndzăstrat-o, cu toate, cu veșminte, cu odoară și cu bucate, și cu robi și moșii și vii, ca pe o mănăstire deplin. Așijdere au mai făcut curți scumpe și hălășteu cu iaz la Frumoasa, să fie de primblare domnilor.” Despre cele făcute la Frumoasa de Ghica Vodă vorbește și Enache Cogălniceanu, care spune: „Iar când a fost de primăvară (1740) s-au apucat iar de casele domnești de la Frumoasa și le-au isprăvit până în toamnă după cum se văd
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
stimulent major al spiritului de imitație îl constituie înmulțirea, într-o măsură considerabilă, a călătoriilor peste hotare. În Propășirea (1844, nr. 18) citim despre ele o spirituală notă nesemnată, care - după stil - i-ar putea aparține lui Kogălniceanu: „Voiajuri și primblări! Românii au început a se face cosmopoliți și, de vro câțiva ani, gustul voiajurilor s-au lățit atât de mult între ei, că nu-i primăvară în care să nu iasă din țară caravane întregi de tineri și de dame
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
civilizație. Cu vro cincisprezece ani în urmă, cel mai mic drum, fie măcar păn’ la Târgul-Frumos, se părea o călătorie îngrozitoare, însă acum voiajurile de câte 800 de mile se par un lucru atât de ușor, încât se numesc chiar primblări. Mai dăunăzi o damă foarte delicată zicea cu un aer serios ce o înfrumuseța și mai mult: «Astăzi am făcut un voiaj tare ostenitor de la grădina publică până la rediu, dar piste o lună am să fac o primblare pin Italia
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
numesc chiar primblări. Mai dăunăzi o damă foarte delicată zicea cu un aer serios ce o înfrumuseța și mai mult: «Astăzi am făcut un voiaj tare ostenitor de la grădina publică până la rediu, dar piste o lună am să fac o primblare pin Italia și pin Franția.»“ Ironia sprintenă a acestor rânduri nu le ascunde gravitatea subiacentă. Formele pe care le îmbracă „iubirea pentru civilizație“ a unora inspiră și reflecții mai acide, ca în foiletonul satiric Voiajul diavolului, apărut în Albina românească
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
dintre ei, „se începe drumul de piatră ce duce la Podul Mogoșoaiei printre 3 rânduri de tei de amândouă părțile, ce sânt tineri, ci dacă vor să crească, barem numai ca cei de la Colintina, va să înfățișeze cea mai frumoasă primblare, și până atuncea atât de cercată în toate zilele de noblețea Bucureștilor“. După aprecierea lui G. Bariț, noua alee de promenadă este „o podoabă cu care Bucureștii, peste puțini ani, vor întrece pe multe orașe din Europa“. Ce mult se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lui 1850 („eram mic când a făcut-o tata“, își amintește bătrânul, născut în 1846. „A lucrat-o tot cu meșteri italieni...“). În înfățișarea clădirilor publice și particulare din deceniile 4-6, pecetea neogoticului se simte din plin. În a sa Primblare din 1837, C. Negruzzi vizita conacele sturzești de la Ruginoasa și Miclăușeni. Primul dintre ele îi prilejuia comparația cu „un castel descris de Walter Scott“, al doilea - o altă transpoziție de efect: „Vezi într-acea vale frumoasă - adevărat peizaj a Elveției
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un grădinar german care a amenajat în jurul palatului un parc cu alei străjuite de statui, bănci ascunse în labirinturi de verdeață și chiar un iaz înconjurat de sălcii. Palatul de la Ruginoasa este descris astfel de către Costache Negruzziîn povestirea " Scrisoarea I (Primblare)" din volumul "Negru pe alb. Scrisori la un prieten": "Aproape de Târgul-Frumos sunt încântătoarele domene a Ruginoasei. Călătorul primind aici ospitalitate, uita necazele unui supărător drum. El pare că se trezește transportat ca prin un farmec în un castel descris de
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]