62 matches
-
stimulent major al spiritului de imitație îl constituie înmulțirea, într-o măsură considerabilă, a călătoriilor peste hotare. În Propășirea (1844, nr. 18) citim despre ele o spirituală notă nesemnată, care - după stil - i-ar putea aparține lui Kogălniceanu: „Voiajuri și primblări! Românii au început a se face cosmopoliți și, de vro câțiva ani, gustul voiajurilor s-au lățit atât de mult între ei, că nu-i primăvară în care să nu iasă din țară caravane întregi de tineri și de dame
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
civilizație. Cu vro cincisprezece ani în urmă, cel mai mic drum, fie măcar păn’ la Târgul-Frumos, se părea o călătorie îngrozitoare, însă acum voiajurile de câte 800 de mile se par un lucru atât de ușor, încât se numesc chiar primblări. Mai dăunăzi o damă foarte delicată zicea cu un aer serios ce o înfrumuseța și mai mult: «Astăzi am făcut un voiaj tare ostenitor de la grădina publică până la rediu, dar piste o lună am să fac o primblare pin Italia
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
numesc chiar primblări. Mai dăunăzi o damă foarte delicată zicea cu un aer serios ce o înfrumuseța și mai mult: «Astăzi am făcut un voiaj tare ostenitor de la grădina publică până la rediu, dar piste o lună am să fac o primblare pin Italia și pin Franția.»“ Ironia sprintenă a acestor rânduri nu le ascunde gravitatea subiacentă. Formele pe care le îmbracă „iubirea pentru civilizație“ a unora inspiră și reflecții mai acide, ca în foiletonul satiric Voiajul diavolului, apărut în Albina românească
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
dintre ei, „se începe drumul de piatră ce duce la Podul Mogoșoaiei printre 3 rânduri de tei de amândouă părțile, ce sânt tineri, ci dacă vor să crească, barem numai ca cei de la Colintina, va să înfățișeze cea mai frumoasă primblare, și până atuncea atât de cercată în toate zilele de noblețea Bucureștilor“. După aprecierea lui G. Bariț, noua alee de promenadă este „o podoabă cu care Bucureștii, peste puțini ani, vor întrece pe multe orașe din Europa“. Ce mult se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lui 1850 („eram mic când a făcut-o tata“, își amintește bătrânul, născut în 1846. „A lucrat-o tot cu meșteri italieni...“). În înfățișarea clădirilor publice și particulare din deceniile 4-6, pecetea neogoticului se simte din plin. În a sa Primblare din 1837, C. Negruzzi vizita conacele sturzești de la Ruginoasa și Miclăușeni. Primul dintre ele îi prilejuia comparația cu „un castel descris de Walter Scott“, al doilea - o altă transpoziție de efect: „Vezi într-acea vale frumoasă - adevărat peizaj a Elveției
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
inima... i se părea că dac-ar fi iubit pe acel demon n-ar fi fost în stare să-i zică o vorbă de dezmierdare, un nume dulce, or s-o compare c-o floare, or să găsească plăcere în primblări romantice la lună. "Ah! gândi el în sine, asta nu-i amor, asta-i înălțare peste firea mea proprie... este simțirea stejarului când crește... a leului când se tologește-n soare, a calului arab când sforăiește în fața incendiațiunei de care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
El uita și poate nici știa în ce ocaziune venise tabacherea în proprietatea [lui], de aceea pomenea zece ocaziuni. În aceeași vorbire spunea o dată că-i era trimisă prin Vodă de cătră Împăratul rusesc, altă dată că de amintirea unei primblări prin Iași, altă dată că cu ocaziunea unei înălțări în rang. Avea o memorie slabă și era prost ca gardul. Creangă, care avea tact firesc, iubea să-l încurce în plăsmuirile lui, puindu-i câte un obstacol atât de vederat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
înălțat mintea și s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta trebile domniei sau ale țări. Ci (cum spune un istoric vlădică, anume Mathei de la Mira, ce în vremile acelea au fost aicea în țară), numai mâncările, băuturile, primblările, și alte necurății acelea le căuta bine”24. Aceeași „moleșeală” periculoasă l-a împiedicat să fructifice și rezultatele campaniei din Ardeal din 1611, când „pedepsise” Brașovul și-l învinsese pe Gabriel Báthory. între necazurile acestei domnii agitate (între altele și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rest, speranțele de tămăduire erau în dreptate către Dumnezeu... Morțile ciudate Expierile neobișnuite (putem include aci sfârșitul lui Vlad înecatul, fiul lui Vlăduț, despre care cronica afirmă că, „mergând la Popești - prin septembrie 1532 [n.m.] -, den jos de București, în primblare, acolo s-au înecat în Dâmbovița”98 ori moartea lui Mihail Movilă, care și-a dat duhul, vegheat de maică-sa, Doamna Marghita, „de melancolie”), morți misterioase, sau, oricum, inexplicabile, care nu se lăsau încadrate în categoriile obișnuite, apar când
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împrejurările în care Doamna - mai cu seamă văduvă (șefă, uneori, a unui centru de putere ocult) - „era datoare să se amestece, să intervină, fiind văzută slobod, vorbind, hotărând și poruncind. Anume, de câte ori soțul ei era dus, în cercetarea țării, în primblări, la hramuri, în călătorii sau în războaie și nu numea - cum se făcea desigur totdeauna în lumea cea mai veche - un ispravnic de scaun ca să ție țara; sau chiar când îl numea, dar nu înțelegea să-i lase puterea deplină
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și destinat folosirii lui individuale de către Voievod și familia sa. Din când în când, pe măsura trecerii timpului, grupului familial restrâns al Domnului (căruia în vremea „interregnului” i se substituia Văduva) i se puteau adăuga, în căutarea „desfătării” oferite de „primblări”, curtenii sau unii oaspeți ai Curții. Era, fără îndoială, această „vreme a desfătării” o secvență a unui „timp festiv”, degrevat de obligațiile plictisitoare și repartizat recreării (cenzurată de restricțiile impuse de doliu). Sugestiile străine au adus ordonarea, „construcția din elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mie. Un ciclu din carte se numește potriviri după alecsandri & co. Sunt, aici, un fel de pasteluri dark, morbide și infinit tensionate. Și, deși pleacă totdeauna de la versuri arhicunoscute, abia modificate („zi cu stele, ger cu neguri, hai iubită la primblare”, spune el într-un rând), nu se poate vorbi de pastișă. Ci, cel mult, de aglutinare. Controlul tehnic e desăvârșit. Și, pe cât e de desăvârșit, pe-atât de greu sesizabil. E drept că, în asemenea cazuri, există un risc major
Alte aspecte lirice contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5428_a_6753]
-
zilele, se deprinseseră cu ideea că n-o să mai găsească în urmă decît cenușă, și, neavînd ce face altă, hotărîră a amorți suferința prin veselă petrecere, care cel puțin îi făcea a uita nenorocirea. De aceea, nu videai altă decît primblări, muzici, mese, intrigi amoroase".20 Părea un oraș hedonist care-și trăia ultimele zile înaintea sfîrșitului lumii. În această atmosferă "de pierzanie", au apărut amorurile nepermise, infidelitățile erotice, izbucnirile de gelozie și, inevitabil, duelurile. Pentru boierii români, Chișinăul de la începutul
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
care o mai exercită nestingherit și astăzi. Tradiția unor asemenea reglări de conturi e veche, iar exemplele - nenumărate. Din cronica lui Radu Popescu aflăm că Vintilă vodă de la Slatina (1532-1535), "trecînd trei ani ai domniei lui, s-au dus în primblare cătră Craiova, ca să vîneze pădurile Jiiului, ca să prinză cerbi și alte vînaturi mai mari, de vreme ce într-aceale părți de loc se află vînaturi multe și mari. Iar lîngă aceastea Vintilă vodă avea gînd să mai tae o seamă de boiari, dar
Epistolă către Odobescu (XII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7574_a_8899]
-
Poezii populare. Balade adunate și îndreptate de V. Alecsandri, partea a II-a, 1853 Doine și lăcrămioare, 1853 Proze Istoria unui galben Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența Iașii în 1844 Un salon din Iași Românii și poezia lor O primblare la munți Borsec Balta-albă Călătorie în Africa. Un episod din anul 1848 Proze din periodice Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir Melodiile românești Prietenii românilor Lamartine Alecu Russo Dridri, (roman scris în 1869, publicat în 1873) Din
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
altfel, Negruzzi îl pomenește, tot ironic, pe Rousseau și în Scrisoarea V (Iepurărie): "sfintele sale percepte" devin motivația "filosofică" a unui personaj pentru a nu se bate în duel. "Noul român" Negruzzi se manifestă, cu avânt romantic, în Scrisoarea I (Primblare), disprețuind ca nepoetică natura cu alei geometrizate și păsăret mecanizat (în privința aceasta, Negruzzi nu e prea departe de Eichendorff): "Muntele e lăsat pentru poet, și poetul pentru munte. Aici, privind maiestatea naturii, el se inspiră a cânta amorul și gloria
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
plină de Suleiman (fardată), ca o fată de racheriță. Și o trimite cu carăta domnească, cu siimeni și cu vornici și cu comiși dzioa amiadzidze mari pe uliți, la feridiu (la baie) și pe la mânăstiri și pe la vii (perfect!), în primblări. Și făce și pe boieri de-ș trimite giupânesele cu dânsa. Și după ce vinie de la primblări, trimite giupânesele daruri, canavețe (stofe scumpe), bilacose (mătăsuri), căce (pentru că) i-au făcut cinstea de-au mersu cu dânsa în primblare... Ce galanterie! Mazilit
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
siimeni și cu vornici și cu comiși dzioa amiadzidze mari pe uliți, la feridiu (la baie) și pe la mânăstiri și pe la vii (perfect!), în primblări. Și făce și pe boieri de-ș trimite giupânesele cu dânsa. Și după ce vinie de la primblări, trimite giupânesele daruri, canavețe (stofe scumpe), bilacose (mătăsuri), căce (pentru că) i-au făcut cinstea de-au mersu cu dânsa în primblare... Ce galanterie! Mazilit, Dumitrașcu o ia cu el pe Anița la }arigrad și o mărită acolo (nevastă-sa fiind
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
vii (perfect!), în primblări. Și făce și pe boieri de-ș trimite giupânesele cu dânsa. Și după ce vinie de la primblări, trimite giupânesele daruri, canavețe (stofe scumpe), bilacose (mătăsuri), căce (pentru că) i-au făcut cinstea de-au mersu cu dânsa în primblare... Ce galanterie! Mazilit, Dumitrașcu o ia cu el pe Anița la }arigrad și o mărită acolo (nevastă-sa fiind la Poartă) cu o slugă, cu un grec. Cronicarul se indignează: Căutați, frați iubiți cetitori, să vedeți ce ieste omenia și
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
permit unui bărbat de dezinteresarea patriotică a lui Ioan Brătianu decât alegerea între retragerea sa și o regenerare fundamentală a majorității parlamentare. Dar fie cum o fi - destul că "Romînul" nu întîmpină cu simpatie intențiunea Brătianului de-a trimite la primblare actualele Corpuri legislative înainte de espirarea mandatului lor. Și mai puțin o mistuie aceasta "Telegraful", care, pentru relele cele mai strigătoare din viața publică, află pururea o scuză, numai daca sunt acoperite de bandiera liberală - națională. Pentru opiniile acestei foi, pretinse
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
veselia câtorva zile cu înfățișarea ta cea tristă, cea cernită... Ea-i veselă ca o copilă ieșită din pension... Râsul îi stă atât de bine... E o veselie tristă... Apoi azi își pune costumul ei cel scurt și iese la primblare... poate pentru ultima oară... Eu i-am // dat [voie] pentru că nu mai am ce opri... Pare atât de fericită... Las-o fericită, amicul meu... Te rog eu... Da?... Apoi de văzut poți s-o vezi.... Ascunde-te-n tufișele grădinei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lui Serrei. Intrând în camera sa, a căria fereastră căta în piața cea mare a Sorentei, Pergoleze se închise înăuntru cu grijă, deschise un cufăraș în care era ascunsă o mantilie, pe care o purta Henrietta în ziua singuraticei lor primblări pe lângă lacul d'Albano. O strânse la inimă, puse buzele pe dânsa tremurând, pe urmă o puse înainte-i pe clavir. Vederea acestui talisman magic îi dete toată frescheța ideilor muzicale; câte suveniri n-avea el în aceste cusături simple
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
perforatorul, face gaură în bilet". {EminescuOpVIII 598} Două zile după aceea, sâmbătă dimineața, mă sculai ca o ruină clătinătoare și mă dusei, conform unei înțelegeri stabilite, la prețuitul meu prieten, spectacilitatea sa părintele N..., pentru a întreprinde cu el o primblare la turnul Talcott, în depărtare de vro zece mile. El se uită fix la mine, dar nu zise nimic. Plecarăm. Părintele N. povestea și povestea și povestea - cum e obiceiul lui. Eu nu ziceam nimic, n-auzeam nimic. După câțiva
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe bănci sau alăturea, în picioare. Am tăiat repede colțul de poiană inevitabil pentru a ajunge la drumul mănăstirii. Când am intrat din nou în pădure, Adela a respirat fericită. Rochia ei și coafura nu erau deloc compatibile cu o primblare în public. Ea îmi mărturisi că și-a rupt și botinele. În adevăr, când ne oprirăm pe o bancă, îmi dovedi de visu1 acest nou dezastru. Dar toate o făceau fericită. Așezîndu-și din nou și mai în răgaz părul, îmi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
dă ploaie multă, dă secetă, dă foc, dă boală-n vite. Dă dracu încă se teme mai dihai, ca și dă sărăcie. Când am făcut armata, era un vistavoi la colonel. Acolo, la dânșii, să vezi viață ! în fiecare sară primblare pă stradă, pă jos, pă sus, cu trăsura, cu mașina reghimentului. Chef la restioran, acasă lume și băuturi. în urducătură podelele morii tremurau scârțâind. Morarul adormise. Cu fruntea rezemată de genunchi, fata părea adormită și ea. Suspina însă, și din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]