541 matches
-
lopată/ deasupra gropii" (Matei din Rădăuți). Într-o halucinanta împletire, trecutul imemorial și viitorul fabulos sugerează o temelie a vieții, circumscrisa toposului originar, acesta, la rîndul său, o temelie a duratei: "Îți sărut/ plămînii carpato-danubiano-pontici./ Prin ei crește iarbă,/ se primenește iubirea veche// Se prăbușesc catargele genovezilor,/ cînd îți sărut plămînii,/ cînd trag clopotele Europei în schimbare// Ești temelia gropii/ ești indiferență pumnului de țarina/ ești/ speranța -/ hamal în porturile orientale" (Ritual). Generațiile se succed holografic: În toate, doarme fiecare./ Se
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Realitatea este că intelectul lucrează și că lucrează mult mai mult si mai bine decît acum patruzeci, treizeci, douăzeci și cincisprezece ani". Chiar dacă unele propoziții par grafiate excesiv omagial, adulator ("Regele dărîma și clădește în toate zilele, împuternicește, înnoiește și primenește. Cămașă sufletului vostru n-a fost niciodată atît de albă, ziua nu ne-a mai fost atît de adîncă, mîinile voastre, ca la un cules de stele, vi-s gingașe și curate. El a chemat în jurul Coronei și oamenii și
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
păstreze artă și artistul în spații aseptice și în universuri prin care circulă doar acei curenți de aer care se nasc din bătaia de aripă a îngerilor, lumea se mișcă incredibil de repede, iar formele simbolice și comportamentul artistic se primenesc odată cu ea. Artistul, indiferent de limbajul în care s-a specializat - în măsura în care aceasta specializare mai exista -, se afirma printr-o gesticulație multiplă, se implică direct în cotidian, se eliberează de atemporalitatea glaciala și trăiește, în priză directă și pe spații
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
Cosmin Ciotloș Chiar publicându-și (în sfârșit) Chenzinele, Tania Radu rămâne fidelă acelui pact al discreției pe care și-a construit întreaga prezență literară. Nu vrea să primenească ierarhiile și nici măcar, așa cum se spune despre cronicarii sârguincioși, să „ofere o panoramă” a tranziției noastre. (Ar fi fost, de altfel, destul de greu, dată fiind periodicitatea rubricii). Însuși tonul, extrem de reținut, aproape timid, al cuvântului-înainte care însoțește acest volum de
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
-ndemni, și iar îmi ceri S-adorm în lunca grijilor lumești Eu, bob rămas, ce n-a-ncolțit nici ieri Când așternut-ai brazde-mpărătești. Din foi de multicel își face coajă Mai multul unei nopți de primăvară. Tu o desfaci și-o primenești cu vrajă Și-n bob de vis așterni iubirea iară. DIN BUCĂȚI Din bucăți, sau pe de-a-ntregul, Lasă-ți umbra să-mi atingă Pasul greu, ăla beteagul Prins în sârba cea nătângă. Pe-un călcâi aspru de stele Fă
Poezii. In: Editura Destine Literare by Ana Iram () [Corola-journal/Journalistic/82_a_232]
-
înălțat ziduri din beton, adevărate metereze de până-n 4 metri înălțime (caz boier Cataramă) pe unde însă nu mai pătrunde nici ochiul omului, nici vrabie, nici rândunică, nici vânt. înăuntrul acestor metereze clima e stătută. N-ai cum s-o primenești. Ei însă nu se sufocă. Mi-aduc aminte că trăind cândva într-o comună oltenească, (se numea Vișina Veche, din fostul județ Romanați) și pe-acolo, dar evident în alte timpuri, se ridicau case. Oltenii își ridicau niște case care
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
80% la naștere, 60-65% la vârsta adultă, pentru ca, pe măsură ce îmbătrânim, conținutul hidric să diminueze până la 46%. În mod obișnuit, pentru noi, care trăim în zonă temperată, la un efort moderat și cu o dietă echilibrată, apa se menține în echilibru, primenindu-se mereu, ca în natură: pierderile (prin urină, piele, pulmon) și aportul hidric sunt echivalente. Se apreciază că pentru un adult necesarul de apă în 24 de ore este de aproximativ 2,5 litri, din care 1,5 litri apă
Agenda2003-18-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280978_a_282307]
-
palatului. Până la a milioana amforă de vin mai era mult. Trebuia să-și vândă toate pământurile. Trebuia să se vândă el însuși, numai s-o mai poată avea pe Geea. S-o simtă iarăși vibrând în brațele lui. S-o primenească de păcatul săvârșit fără de voia ei. Și anii treceau. Trupu-i devenea din ce în ce mai bătrân. Încheieturile i se umflaseră, apoi deveniră dureroase, cu noduri. Din straiele atât de bogate altădată, doar niște jalnice zdrențe îi atârnau pe trupul schilodit. Vinul din bazin
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
respectăm patima întreaga lume și-ar fi lepădat veșmântul actual al deșertăciunii. 1511. Între patimă și deșertăciune sălășluiește ignoranța. 1512. Nu patima este aceea care te face să uiți de tine ci ignoranța ta prin care desconsideri forța care era primenită să te înalțe dincolo de animalul secătuit ce nu are spiritualitate și care se numește:Patimă! 1513. Patima este vehiculul care a dus omenirea către tărâmul spiritualității. 1514. Fără de patimă nu ar fi existat spiritualitate. 1515. Patima este unicul lucru al
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
patimilor iubirii își renegă propria sa viață. 1662. Îstoria este dicționarul patimilor prin care a pătimit omenirea. 1663. Praful patimilor iubirii din noi a aparținut stelelor din eternitatea Universului. 1664. Patimile norilor sunt ploile din furtunile cărora pot înțelege că primenesc viața. 1665. Nu există patimă care să nu poată pătimi. 1666. Trecutul este patima viitorului prin care acesta va deveni prezent. 1667. Care timp nu pătimește cu spațiile trecerii sale spre nicăieri, pierzându-se în infinitul eternității? 1668. Nu munca
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
exemplul acestui „gheneral”, nu doar pe cele împestrițate, care ne-nconjoară și ne înspinează la tot pasul!... Mda, „ucigă-l toaca” mutilează sufletele, luați aminte! El îi vinovatul, iar noi, musai, s-ar cuveni să alergăm la duhovnic, să ne primenim sufletul. Musai! A mai rămas în ființa noastră acea fărâmă tainică de a distinge între necurăție și curăție sufletească?! Cred, cu toată ființa mea că-n adânc de adânc de suflet luminează, totuși, un grăunțel de voință. Așa că, mintenaș, să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92562_a_93854]
-
Cultură, spectacole, evenimente În fiecare an Ștefan Hruscă pornește în luna decembrie într-un turneu prin țară pentru a primenii și pregătii sufletele românilor pentru Sărbătoarea de Craciun. ”Dascălul de colinde”, cum a fost el supranumit de către poetul George Țărnea, va concerta pe 13 decembrie, la Casa de Cultură, de la ora 20:00. ”Colindul, neprețuita zestre spirituală românească, este veșmânt
Dascălul de colinde cântă la Sibiu [Corola-blog/BlogPost/98409_a_99701]
-
îndemn! Prin rugăciuni de vorbă stăm mereu, Cu cel smerit alături sunt și eu Pun mâna mea, lângă a voastră Și raze noi în inima-ferestră! Priviți la cer și la pământ, Cu voi în lume-i Duhul Sfânt, În haina primenită de Lumină La cel curat și făr' de vină! Vă dau Lumină, Pace vouă! Nu risipiți această Viață nouă, Iubirea nu se pune sub obroc, Prin vremi de încercare-și face loc! 02.05.2016 foto sursa internet Camelia Cristea
LUMINĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381792_a_383121]
-
luna când se duce să se culce, Și mă spală pe picioare cu cristalele de rouă, Mă iubește, mă uimește, mă doinește și mă plouă. Că s-a scuturat de rele, de urât, de frig, de gripă Și și-a primenit veșmântul cam zorit și cam în pripă, A-ncălțat papuci din iarbă, s-a amorezat de soare Și privește înspre ceruri printre cârduri de cocoare. S-a împodobit cu vise, cu arome, cu dantele, Și-a prins în piept margarete și
PRIMĂVARA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380164_a_381493]
-
se-nfăptuiește Și credința-n suflet crește. Când omul din lume pleacă Fără să se mai întoarcă, Cruce pe mormânt veghează Și nume pe ea păstrează. Spre a morților cinstire, Crucile din cimitire Cu busuioc se-mpodobesc Și morminte se primenesc. Toamna, frunza-ngălbenește, Semn că, vara se sfârșește. Strgurii sunt buni de cules Și dragul inimii de ales. La o răscruce a vieții, Simbolul creștinătății Călăuzește spre bine, Când se reunesc destine. Pe drumul vieții la final, Eu mă înalț
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378232_a_379561]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ALB DE OASE Autor: Crinu Sorin Leșe Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Am zugrăvit pereții a predare cu alb nestins de tencuiala tristă, am primenit în suflet înc-o dare cum buna strângea banii în batistă. I-am răzuit cu-n șpaclu prea flexibil ce rezona cu palma mea lucioasă, când mă credeam al tău dar invizibil plătind pe el un ascuțiș de coasă. I-am
ALB DE OASE de CRINU SORIN LEȘE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377126_a_378455]
-
II. ALB DE OASE, de Crinu Sorin Leșe , publicat în Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015. Am zugrăvit pereții a predare cu alb nestins de tencuiala tristă, am primenit în suflet înc-o dare cum buna strângea banii în batistă. I-am răzuit cu-n șpaclu prea flexibil ce rezona cu palma mea lucioasă, când mă credeam al tău dar invizibil plătind pe el un ascuțiș de coasă. I-am
CRINU SORIN LEȘE [Corola-blog/BlogPost/377151_a_378480]
-
Am zugrăvit pereții la plecare m-am răzuit de învelișuri roase, am desenat un rând de aripi care să-mi caute odihna-n alb de oase. Citește mai mult Am zugrăvit pereții a predarecu alb nestins de tencuiala tristă,am primenit în suflet înc-o darecum buna strângea banii în batistă.I-am răzuit cu-n șpaclu prea flexibilce rezona cu palma mea lucioasă,când mă credeam al tău dar invizibil plătind pe el un ascuțiș de coasă.I-am răzuit de
CRINU SORIN LEȘE [Corola-blog/BlogPost/377151_a_378480]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > SENINUL Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Am văzut în zori seninul când pe geana dimineții, două boabe mici de rouă primeneau curbura vieții. Un artist picta albastru pe coloana infinită am crezut că sunt în rai și ferită de ispită. Am văzut cu ochiul minții două flăcări într-un mac de fior și bucurie, sincer n-am știut ce fac... Am
SENINUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377274_a_378603]
-
că-n mine n-au nici sursă, nici izvoare, Mi-au răspuns că -n orișicine zac lumini, trăiri, odoare. Din bătrâna călimară unde zac depozitate, Prinse-ntr-o uitare-amară, gândurile mele toate, Mai scot câteodată-n lume ideii vii; le primenesc, Le dau câte-o formă-anume și vi le împărtășesc. 26.06.1016 Referință Bibliografică: DIN BĂTRÂNA CĂLIMARĂ... / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI, 29 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile
DIN BĂTRÂNA CĂLIMARĂ... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382269_a_383598]
-
singura libertate de care mai știu, cea de a fi rodnic". Ultima frază e capitală pentru a înțelege mobilul compromisului. Noica acceptă a emite la comandă texte obediente pentru a putea scrie și publica, pentru a se reintegra lumii culturale, primenite prin "liberalizarea" din jurul anului 1965. Fără a putea șterge, după cum recunoaște Sorin Lavric, "impresia jalnică pe care rîndurile de mai sus o fac asupra cititorului - impresia unei capitulări definitive", putem înțelege mecanismul lor disperat-constructiv, egal cu o ultimă șansă de
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
zgură - sigur că nu este o Gomoră și că nu va deveni Las Vegas-ul Europei de Răsărit. Dar în aceste zile când, orașule al meu, în toate parcurile tale înfloresc cornii, iar în grădini magnoliile, când sângele ni se primenește de primăvară, parcă te înțeleg mai bine. Poate unde ne asemănăm. Și, oricum, după atâta vreme împreună... Să-mi fi târât papucii bătrânețelor prin Valparaiso sau Bogota - ba chiar să fi călcat pavelele Parisului, inclusiv pe aceea mai adâncită care
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
epica imaginii au intrat în declin, arta europeană a gravitat în jurul acestei autoreflecări. Stilistica s-a schimbat deseori, centrele de interes au devenit și ele altele, zeilor le-a urmat firesc iconografia creștină, personajele din prim-planul istoriei s-au primenit și ele, iar elementele de recuzită de asemenea. Dar fascinația pentru natura umană, pentru frumusețea corpului și pentru viața individuală a rămas neschimbată. Această conversație îndelungată a omului cu propriul său trup, cu trăirile și cu gîndurile sale, cu timpul
Imaginea, între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7983_a_9308]
-
Vestea a sosit, în fine „oficial”: Teodora a născut o copilă sănătoasă și frumoasă. Profesorul și-a făcut drum la un fost coleg, medic, și a căutat-o în salonul lehuzelor. Privind fetița, are revelația unui adevăr simplu: lumea se primenește! Încă un omuleț bate cu pumnul său mic în fereastra Universului, revendicându-și dreptul de a fi iubit. Bărbatul matur contemplă fascinat bobocul de floare de la subsuoara „înfrunzită” a mamei. Încearcă să-și reprime delirul metaforic pentru a-și da
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
frumoasă și blândă. Conștientă de frumusețea penajului său, cioara era o pasăre tare mândră și orgolioasă.Ea zbura țanțosă printre celelalte păsări și vreau să vă spun că zbura alături de orice pasăre.Toată ziulica nu făcea altceva decât să-și primenească penele cele albe, ca nu cumva vreun firicel de praf să-i știrbească frumusețea. Avea și un obicei foarte rău: râdea de toate viețuitoarele și mai ales de păsări.Ba că o pasăre era urâtă foc, ba că are un
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]