17,847 matches
-
numi până la capăt nu Înseamnă teamă sau nepăsare, ci nevoie de a proteja speranța, credință În forța de regenerare a neamului. Destinul armenilor ce se preumblă prin Cartea șoaptelor se intersectează uneori cu destinul românilor, căci, ajunși pe țărmurile mai primitoare ale Mării Negre, rămânând În Constanța sau În alte porturi și “cucerind” treptat orașe cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au decimat familiile, armenii cunosc și aici umilințele unui pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați În Închisorile
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
cazul lor, a armenilor din Cartea șoaptelor, memoria individuală și cea a neamului par adesea a se suprapune, căci fiecare supraviețuitor duce cu sine povestea celor care nu au mai apucat să-și rostească adevărul și nici să găsească țărmul primitor În care să-și refacă nu patria reală, ci pe cea imaginară - singura posibilă. Pierduți pe drumul suferințelor și al morții, În martirajele spre taberele de la Deir- ez-Zor, rătăciți În cele șapte cercuri concentrice ale Întâlnirii cu moartea, permanent prigoniți
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
numi până la capăt nu Înseamnă teamă sau nepăsare, ci nevoie de a proteja speranța, credință În forța de regenerare a neamului. Destinul armenilor ce se preumblă prin Cartea șoaptelor se intersectează uneori cu destinul românilor, căci, ajunși pe țărmurile mai primitoare ale Mării Negre, rămânând În Constanța sau În alte porturi și “cucerind” treptat orașe cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au decimat familiile, armenii cunosc și aici umilințele unui pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați În Închisorile
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
despre țara natală sfâșiată de război, subjugată puterilor străine și cele existente În țara de adopție (Franța) de unde proveneau strămoșii săi, dar pe care tânărul refugiat nu o poate „recunoaște” și nici asuma ca fiind a sa și care, deși primitoare, nu face decât să potențeze sentimentul de dezrădăcinare și de claustrare În propriile amintiri. Aceste etape gravitează În jurul a două ipostaze referențiale pentru narator, prima constituită de imaginea lui Ștefan, prietenul cel mai bun din copilărie, iar cea de-a
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
sau devenire. În cele din urmă, rostul viziunii corespunde tocmai acestui îndemn-ademenire, de a trece din inconștient în conștient (ignoranță → cunoaștere), din inerție în fapt (nesine → sine), din oricum ca nicicum într-un cum anume, din relativ în absolut, din primitor în dăruitor. 1. Timp evenimențial (impresiv) = corespunde TA în plinătatea forței sale. Astfel, el atrage OS prinzând-o la margine și, totodată, incubându-se ei. Această ermetică poziționare a TA în OS, îi anulează farmecul oricărei extensii spațiale sau respirații temporale
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
caută scăparea în ea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, traducere de Preot Ioan Buga, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 25. footnote>, căci primitorul Botezului este izbăvit de robia păcatului și stăpânitorul răutății este înecat în apa baptismală. Ieșirea din Egipt, prin Moise, a prefigurat mântuirea prin Iisus Hristos. Apa mării închipuia curățirea, iar norul sfințirea dobândită prin botezul creștin și prezența Duhului Sfânt
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
fii creștin, străduiește-te ca să te faci asemenea cu Dumnezeu: îmbracă-te în Hristos”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG XLIV, col. 369BC. footnote>. Harul primit la Botez devine lucrător doar în măsura împlinirii poruncilor sfinte și primitorul trebuie să se angajeze și în stăruința pentru sporirea harului, darurile Botezului trebuind cultivate și desăvârșite prin voința liberă a omului. Botezul a curățit caracterul de păcat al poftei noastre obișnuite cu păcatul, dar ne-a lăsat nouă dezrădăcinarea totală
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
printre oameni, se face ca unul din ei, suferă și Se jertfește în locul lor. Dacă în celelalte religii omul este cel care se jertfește, iar Dumnezeu Cel ce primește, în creștinism jertfitorul este mai ales Dumnezeu, omul fiind mai ales primitorul. Prin chenoza Sa, Fiul lui Dumnezeu a deschis pentru toți oamenii calea de acces la prezența și slava Sa dumnezeiască. Hristos recapitulează în Sine prin firea umană asumată în ipostasul său dumnezeiesc, întreaga umanitate, și-i face pe toți oamenii
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
printre oameni, se face ca unul din ei, suferă și Se jertfește în locul lor. Dacă în celelalte religii omul este cel care se jertfește, iar Dumnezeu Cel ce primește, în creștinism jertfitorul este mai ales Dumnezeu, omul fiind mai ales primitorul. Prin chenoza Sa, Fiul lui Dumnezeu a deschis pentru toți oamenii calea de acces la prezența și slava Sa dumnezeiască. Hristos recapitulează în Sine prin firea umană asumată în ipostasul său dumnezeiesc, întreaga umanitate, și-i face pe toți oamenii
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
de la început trebuie să menționăm că locația în sine este specială, librăria fiind, de fapt, o casă veche, așezată la un colț de stradă și care păstrează stilul arhitectonic bănățean. Intrăm înăuntru și, surpriză, locul acesta se dezvăluie a fi primitor și prietenos ca și gazdele noastre. Încăperi cu cărți frumos așezate pe rafturi, camere decorate simplu, dar cu mult bun gust, ne învăluie într-o atmosferă boemă, propice evenimentului care avea să se desfășoare în câteva ore. Un iz de
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
așezăm bineveniți la mese tip bistro, invitați să bem un ceai sau o cafea. Camelia Duca, ne arată pianina din colț, spunându-ne că aici se desfășoară seratele muzicale. Ce altceva poți să-ți dorești mai mult decât o gazdă primitoare și un ambient cald, intim, îmbietor la citit în liniște, o cană de cafea sau de ceai, alături de un acompaniament muzical plăcut? Prietena noastră face corp comun cu tot ce ne înconjoară, mângâindu-și cu finețe cărțile, în timp ce ne vorbește
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
n-aș fi fost și dac -/ dar a ieșit așa: să fiu român,/ și eu cu soarta asta mă împac!// mi-au dat și alții sânge și cuvinte -/ nisipuri galbene trecură-n zbor,/ purtate-n vântul Asiei fierbinte,/ să-ngrașe primitorul meu ogor.// și din Apus, din Miazăzi, veniră/ umane pulberi, umbre și lumini,/ cu bine și cu rău mă vremuiră -/ Pe toate le-am sorbit în rădăcini!// și nu-i nimic străin - a"mele-s toate,/ dator nu sunt: plătit
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
un autosărut; o dragoste fastuoasă - în care el își sieși moștenea atingerile; în care nu mai se găsea nimic să intervină și nimeni să se interpună. Satie îl doborîse mușcînd din el, restituindu-i ceva vechi - o oglindă unduioasă și primitoare, în care să bălăcească neîntrerupt. Sărută peatra pe care ședea. Căutînd să se întîmple ceva monstruos buzelor lui de copil. Asprimea răspunsului îi smulse un suspin din cerul gurii. Și o dispozițe rapidă îl inflamă - să se prelingă o singură
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
mai degrabă a Afroditei ori Amfitritei ieșind din spuma mării? Eram singur la Costinești, într-o vacanță prelungită pe care nu prea știam cum s-o umplu; prilejuri de distracție nu se iveau, cu excepția soarelui generos și a mării materne, primitoare. Adoram marea, fiind un bun înotător și scufundător deși îmi lipsea rezistența. Luasem cu mine de la București masca, tubul de respirat, labele pentru înot subacvatic și închiriasem de la magazin un aparat de radio portativ, cu baterii, destul de uzat; cu tot
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
transcrise în pasaje de o calmă serenitate în fața Timpului, în care starea de veghe și luciditate favorizează deznădejdi și iluzii ("Cu duminicile, hotărât lucru, e greu de luptat. Mă închid în mine și-n mansarda mea, care e din nou primitoare din cauza cerului parizian, redevenit ceea ce trebuie să fie - posomorât de nori (...). Mai târziu, ceva mai liniștit. E un fel de potolire temporară, în care visez că ar trebui să-mi încep viața. Sunt orele puține, ca acelea când, rătăcind pe
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
asupra nelimitării, a totalului, a universului. În francezul acesta, care și-a sfârșit zilele în țara noastră, am întâlnit un mare prieten și un magistru perfect neacademic, dacă nu cumva înțelegem prin Academie o ideală grădină a lui Akademos, spațiu primitor, ospitalier, al unor întâlniri rodnice. De fapt, printre cele moștenite de Universitate de la antica Academie e și aceasta: Universitatea este, de la originile sale și poate prin natura ei, un spațiu al întâlnirilor fecunde. Întâlniri între magiștrii și discipoli, întâlniri ale
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
conducătoare de căldură spirituală a magistrului a mijlocit acea întâlnire cu cerchiștii ca și altele în seminarul pe care-l frecventau chiar și unii dintre ei, ce nu mai erau studenții Universității, precum și în cenaclurile care aveau loc în casa primitoare, cu pereții tapetați cu cărți, a lui Henri Jacquier. Cercul literar din Sibiu, care azi a devenit un cerc al poeților dispăruți a contribuit odinioară la formarea noastră și a marcat cu o pecete indelebilă destinele noastre. Prima mea întâlnire
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
sudist e cu totul altă dihanie decât negrul din nord. Astea sunt cuvintele pe care le-a folosit. Povestea asta cu oamenii care m-au avertizat în legătură cu “aia”, cu “ceilalți”, s-a repetat de multe ori. “Aia nu sunt la fel de primitori cum suntem noi. O să te împuște doar ca să-ți ia cămașă din spinare. Să n-ai încredere în ei!” N-am știut niciodată ce să fac în fața prejudecăților, mai ales atunci când ele vin din partea cuiva care m-a primit la
Frica de oameni by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82391_a_83716]
-
în mai multe magazine din București și Brașov. Adresele sunt aici și aici. În fine, daca nu sunteți doar fashion-conscious, ci de-a dreptul fashion victims, aruncați o privire la Espace NUNU, boutique-ul ținut de doi prieteni într-o casă primitoare de pe G-ral C-tin Coandă 24. Sunt haine semnate de designeri aproape de negăsit în magazinele românești, iar prețurile sunt (nu va mint) de second-hand. Chiar și dacă nu cumpărați, merita să-i cunoașteți pe Ștefan și pe Raluca. Sunt amândoi
3 idei de cadouri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82545_a_83870]
-
Carmen Brăgaru Am avut privilegiul să o cunosc în urmă cu unsprezece ani, când pregăteam monografia închinată soțului ei, Dinu Pillat. Am petrecut multe după-amieze în apartamentul primitor din Drumul Taberei, înțesat de fotografii, de flori și de trilurile canarilor. Am ascultat-o fermecată ore în șir, uitând adesea să mai iau notițe, vorbind molcom despre o lume dispărută, o lume a tihnei și a normalității pe care
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
o nețărmurită iubire de tradiție și folclor. Căutarea acestor elemente, în operele foarte numeroase pe care le discută și le propune spre lectură, va forma o preocupare constantă. Spiritul de selecție al poetului este altminteri foarte larg, el arătându-se primitor pentru aproape tot ce înseamnă valoare în literatura română. Comentariile lui, bizuindu-se pe noțiunile de tradiție, folclor, clasic, specific, poezie pură, nu instaurează noi judecăți de valoare; ele exprimă gustul personal și optica unui poet, care dacă nu reușește
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
la misterul prin care e prevestită Prăbușirea Casei Usher și am început să văd aievea cum pereții între care stau încep să se dezmembreze. Am respirat ușurată cînd a venit și Rodica Palade și nu mai eram singură. Oricît de primitor s-a dovedit a fi acel oraș și oricîtă trecere avea acolo taraful acela care cînta atît de frumos, cei care făceau parte din el nu au fost cazați prin case particulare, ci la un motel. Precauția luată nu a
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
trufașă ca o pădure sub viscol Ea își poartă moartea ei pe picioare Și stă așa verticală pînă cînd realitatea cea mai reală trece ca un buldozer peste existența ei atinsă și o culcă frumos la pămînt Pămîntul acesta îndurător primitor pe care mărșăluiesc și curg una în alta ca nisipul într-o clepsidră armata învingătoare și armata cealaltă a celor atinși Sfînta treime a morții Ce mai rămîne din memorie după ce timpul spaima viața sfînta treime a morții îmi spală
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
mai important din viața noastră creștină, pentru că atunci primim în ființa noastră Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos. Problema care se pune în legătură cu Sfânta Împărtășanie este cât de rar sau cât de des trebuie și putem să ne împărtășim. Primitorii deplin îndreptățiți ai acestei Sfinte Taine sunt numai creștinii valid botezați, adică cei care sunt membri ai Bisericii și asupra cărora nu există nici un fel de îndoială. Pentru împărtășirea acestora există reguli sau rânduieli, potrivit cărora unii se pot împărtăși
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
la care se adaugă vocea lui Ion Vartic și cea a lui Ovidiu Pecican, alți doi bulgakovieni care au abandonat plecarea la Moscova din varii motive, eseuri pe tema amintită, intervențiile la colocviul desfășurat la Ambasada noastră de la Moscova, gazda primitoare a călătorilor noștri, peripețiile lor, descoperirile, precum și cele lăuntrice, vibrațiile din apartamentul lui Mihail Afanasievici de pe strada Sadovaia 10, unde acesta a locuit la începutul anilor 1920, ulița veche a Arbatului, Patriarșie Prudî în zori, Mînăstirea Novodevicie și multe altele
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]