74 matches
-
orașelor. Modelul monarhiei absolute pe care Ludovic al XIV-lea intenționează să-1 impună are totuși limite. Mai întîi în domeniul dreptului, pentru că regele este obligat să respecte "legile fundamentale ale regatului": caracterul inalienabil al teritoriului național, regulile de succesiune dinastică (primogenitura masculină), caracterul catolic al religiei, viața și bunurile supușilor săi. Și alte realități devin obstacole în exercitarea autorității regale: diversitatea limbilor și dialectelor, varietatea unităților de greutate și măsură, multitudinea cutumelor juridice și a practicilor fiscale sau juxtapunerea ofițerilor regali
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
compusă dintr-un număr de 200-300 de pairi, care se împart în trei categorii: Pairii spirituali, adică cei 26 de episcopi ai Angliei și ai Țării Galilor; cei 16 Pairi scoțieni și între 160 și 180 de pairi ereditari, în virtutea regulii primogeniturii. Regele îi numește pe pairi așa cum dorește și cînd dorește, fără limită de număr. Camera Comunelor reprezintă "națiunea" britanică. Nu este vorba numai de o reprezentare a populației, ci și de o repre zentare economică. Sistemul electoral este fixat de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
coerență, formulate de Adunările revoluționare, Codul Civil este promulgat în 1804. Acesta menține principiile importante din 1789, pe care burghezia le-a adoptat (libertate individuală, libertate de conștiință, libertatea de a munci, abolirea drepturi lor feudale și a dreptului de primogenitură) și reafirmă caracterul inviolabil al proprietății, dar restabilește în viața socială principiile vechiului regim. Astfel, el dă șefului familiei autoritate deplină asupra femeii, "eternă minoră", care datorează "supunere soțului ei", și asupra copiilor pe care îi poate dezmoșteni parțial sau
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fel. capitul II Despre Domn și miniștri secțiunea i Despre Domn Art. 82. Puterile constituționale ale Domnului sunt ereditare, în linie coborâtoare directă și legitimă a Măriei-Sale Principelui Carol 1 de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu excluziunea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor. Coborâtorii Măriei-Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a Răsăritului. Art. 83. În lipsă de coborâtori în linie bărbătească ai Măriei Sale Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
legea ce prevedea că, prin renunțarea lui Carol la drepturile de succesiune, „pe temeiul art. 77 din Constituție, Reprezentațiunea Națională constată că succesiunea tronului României revine astfel de drept A. S. R. Principele Mihai, coborâtorul direct și legitim în ordinea de primogenitură bărbătească a Regelui Domnitor”. Parlamentul a votat și o a doua lege, prevăzând că: „Adunările Naționale Constituante, întrunite conform art. 79 din Constituție, primesc Regența instituită de M. S. Regele Ferdinand I, pe temeiul art. 83 din Constituție, pentru a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
instabilitate politică atât internă, cât și externă. Constantin C. Giurescu considera că o asemenea situație ar fi fost evitată dacă ar fi existat “un sistem precis și riguros de succesiune la tron, dacă am fi recunoscut de pildă, dreptul la primogenitură, din tată în fiu”. La noi, posibilitatea de a ajunge pe tron, o aveau toți cei care erau „os domnesc”, copiii legitimi, dar și nelegitimi, chiar verii și nepoții acestora. Pretendenții au găsit sprijin la vecinii Moldovei, Ungaria și Polonia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de fenomenul de „fragmentare genealogică” constatat de noi la nivelul celor mai multe dintre grupurile patronimice de la Tilișca. Opțiunile „temporale” pentru planificare (15, 23) sau meticulozitate (25, 26) pot fi corelate, în același plan al organizării sociale, cu transmiterea prenumelui tatălui către primogenitură (mai ales), un fenomen pe care l-am explicat ca „preocupare succesorală” printre neamurile tilișcane. Este probabil ca orientările de valoare ale respondenților sub 40 de ani la nivelul relaționării sociale locale să exprime (prin recunoașterea unei „dependențe parentale”; cf.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fi doar un apărător intransigent și egoist al moșierimii, Carp este obsedat de această absență a unei stări a treia rurale care să preia, în timp, poziția marii proprietăți. „Maioratul“ evocat de Carp nu este decât o autohtonizare a principiului primogeniturii: transmisiunea pământului în mâini mai puține îi obligă pe ceilalți membri ai familiei săși constituie parcursuri individuale independente. Proprietatea țărănească riscă să involueze în direcția unui lot de supraviețuire lipsit de vocația creșterii și a autenticului progres. Stabilitatea și extinderea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
sale nu pot genera, în mod miraculos, acea stare de egalitate socială la care visează spiritele progresiste. Schițată în urmă cu trei decenii, alternativa lui Carp - creșterea organică a unei stări de mijloc ru rale, facilitată de o lege a primogeniturii și de vânzarea loturilor către țărani - este impopulară și „reacționară“ în anul de grație 1914. Insistența cu care elita politică liberală își formulează pledoaria pentru expropriere duce la conturarea, pentru a câta oară?, a unei perspective liberal conservatoare junimiste. În
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în omiterea constituționalizării obligațiilor față de Poartă), acțiune care s-a constituit într-un prim pas spre independență. Articolul 82 specifica: „Puterile conducătorului sunt ereditare, pornind direct de la Majestatea Sa, prințul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, pe linie masculină prin dreptul de primogenitură (primului-născut), excluzând femeile. Descendenții Majestății Sale vor fi crescuți în spiritul religiei ortodoxe”. Pentru consolidarea prestigiului personal și al țării, pe 9 septembrie 1878 a primit titlul de „Alteță regală”. Pe 15 martie 1881, Constituția a fost modificată pentru a
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
neuitînd stingerea habsburgilor spanioli, Carol anunță Consiliul la 19 aprilie 1713 că statele monarhiei erau "indivizibile și inseparabile". Promulgă "Pragmatica Sancțiune" un document prin care spune că dacă ar avea numai fete, acestea ar urma să moștenească prin dreptul de primogenitură, la fel ca băieții. Dacă murea fără să aibe copii, coroana urma să revină fiicelor fratelui său, Iosif I. Pentru următorii douăzeci de ani, Carol a solicitat aprobarea Sancțiunii de către celelalte puteri europene. Ei au impus termeni aspri. De exemplu
Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299783_a_301112]
-
succesiuni la tronul României: cea după legea salică (o lege a francilor din secolul al VI-lea, ale cărei principii au fost introduse în constituțiile României de dinainte de 1952, principii respectate în general în estul creștin-ortodox ), și cea după principiul primogeniturii cognatice cu preferință masculină. Conform principiului legii salice din ultima constituție democratică în vigoare în perioada monarhiei din România, cea din 1923, au dreptul de succesiune la tron doar descendenții de sex masculin pe linie masculină. Astfel, ordinea de succesiune
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
Regale , în care se arată: „"Coroana României va trece de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat, și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie."“ (Anexa I.C). "Normele Fundamentale" consfințesc astfel ordinea de succesiune cunoscută în dreptul constituțional monarhic drept primogenitura cognatică cu preferință masculină. Potrivit acestui sistem, femeile pot moșteni tronul atunci când nu au niciun frate în viață și când frații morți nu au niciun moștenitor legitim. Acest sistem este în vigoare în Spania, Monaco și Tailanda, și a fost
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar și cu noile valori ale societății românești. Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu garantează dreptul unei persoane de a domni ca monarh al vreunei țări, dar garantează drepturi egale femeilor și bărbaților. Conform principiului primogeniturii cognatice cu preferință masculină din noul Statut, ordinea de succesiune la tronul României este următoarea: Cea de-a treia fiică a Regelui Mihai, Irina Walker, a fost exclusă din ordinea succesiunii la tron, împreună cu toți descendenții săi, în octombrie 2014
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
constituție (1866-1923) și cea mai importantă realizare a regimului lui Carol I. Ea transforma România în monarhie constituțională ereditară (în linie coborâtoare directă și legitimă a mariei sale principelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, din bărbat în bărbat. prin ordinul de primogenitura și cu exclusiunea perpetua a femeilor și coborâtorilor lor - "Art. 82") și prevedea principii democratice precum: separarea puterilor în stat, responsabilitate ministerială, drepturi și libertăți cetățenești, dar menținea totodată votul cenzitar (persoanele puteau vota pe baza unei sume de bani
Constituția României din 1866 () [Corola-website/Science/308132_a_309461]
-
clasic al separării celor trei puteri în stat. În ce privește monarhia, regele era deasupra partidelor, având o serie de atribuții esențiale, precum revocarea miniștrilor, demiterea guvernului, prorogarea sau dizolvarea parlamentului și amnistia. Se înlocuia de asemenea principiul electiv cu cel ereditar (primogenitură). În timpul dezbaterilor asupra articolului 6, care avea să devină articolul 7 în legea votată, a sosit în capitală Adolphe Crémieux, ale cărui intervenții au determinat un protest al populației bucureștene, care a atacat magazine evreiești și sinagoga neterminată. Conform istoricilor
Guvernul Lascăr Catargiu (1) () [Corola-website/Science/306972_a_308301]
-
conducător. Koppány s-a declarat ca fiind noul conducător al maghiarilor, conform vechilor tradiții păgâne maghiare. Până la adoptarea de către maghiari a crestinismului, succesiunea puterii se stabilea conform principiului senioratului și al leviratului, practică ce a fost înlocuită definitiv de principiul primogeniturii abia spre sfârșitul secolului al XI-lea. Corespunzător acestor tradiții, Koppány era îndreptățit, in baza senioratului, să moștenească titlurile lui Géza, iar potrivit leviratului trebuia să se căsătorească cu văduva defunctului principe, Sarolt. Géza însă, fiind creștin și dorind să
Ștefan I al Ungariei () [Corola-website/Science/302648_a_303977]
-
in baza senioratului, să moștenească titlurile lui Géza, iar potrivit leviratului trebuia să se căsătorească cu văduva defunctului principe, Sarolt. Géza însă, fiind creștin și dorind să-și consolideze politic principatul prin instaurarea sistemului feudal a ales să aplice principiul primogeniturii numind-ul prinț moștenitor pe primul său născut, Ștefan. Din conflictul pentru moștenire Ștefan a ieșit învingător cu ajutorul tatălui Giselei și a altor domnitori germani. Koppány a fost ucis de către căpitanul german Vecelin, iar rămășițele lui au fost expuse la
Ștefan I al Ungariei () [Corola-website/Science/302648_a_303977]
-
vigoare atunci când regele Mihai a abdicat, articolul 77 din Constituția anului 1923 menționeză că puterile constitutionale ale regelui sunt ereditare în linie coborîtoare directă și legitimă a regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat, prin ordinul de primogenitură și cu exclusiunea perpetuă a femeilor și coborîtorilor lor. De asemenea, în noul Statut al Casei Regale a României se precizează neapartenența descendenților ilegitimi ai regelui Carol al II-lea al României , pe orice latură colaterală, la linia de succesiune
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]
-
ducele Saxoniei și markgraful de Brandenburg, stabilind care ramură a fiecărei familii era îndreptățită să voteze. Carol a favorizat intrarea în colegiul elector a grupărilor care l-au sprijinit, decis că drepturile electorale laice erau indivizibile și transmisibile potrivit principiului primogeniturii. Întrunirea electorilor avea loc la Frankfurt. Încoronarea subsecventă se desfășura la Aachen. Statutul electorilor era subliniat simbolic printr-o serie de privilegii care îi situau deasupra celorlalți principi: li se confereau drepturi regale asupra sării și a minelor, asupra evreilor
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
de modificare a constituției. Legea necesară trebuia să trecă prin două parlamente succesive și apoi printr-un referendum, care a avut loc la 27 martie 1953. Noua lege a succesiunii permitea succesiune femeilor la tronul Danemarcei deși există preferința pentru primogenitura de sex masculin. O femeie putea urca pe tron numai în cazul în care ea nu- vea un frate. Prințesa Margareta a devenit moștenitor prezumtiv. La împlinirea vârstei de 18 ani, la 16 aprilie 1958, Margareta a primit un loc
Margareta a II-a a Danemarcei () [Corola-website/Science/312661_a_313990]
-
Numele trecute în aldine sunt ale membrilor familiei imperiale aflați încă în viață. În cursive sunt trecute prințesele care au părăsit familia imperială în urma căsătoriei. În familia imperială japoneză numai bărbații au dreptul de succesiune la tron (se aplică sistemul primogeniturii agnatice). Următoarele persoane se află în momentul de față (2015) pe lista succesiunii la tron: În lista de mai jos se află prinții aflați în ordinea succesiunii la tron, precum și prințesele care ar avea drept de succesiune dacă s-ar
Familia imperială a Japoniei () [Corola-website/Science/310532_a_311861]
-
persoane se află în momentul de față (2015) pe lista succesiunii la tron: În lista de mai jos se află prinții aflați în ordinea succesiunii la tron, precum și prințesele care ar avea drept de succesiune dacă s-ar adopta sistemul primogeniturii cognatice.
Familia imperială a Japoniei () [Corola-website/Science/310532_a_311861]
-
care depuseseră deja jurămintele cruciate. Toate acestea au contribuit la creșterea popularității cruciadei. Cercetările mai vechi considerau că cea mai mare parte a participanților la cruciadă era formată din fii mai tineri ai nobililor care nu aveau avere datorită dreptului primogeniturii, în vreme ce cavalerii bogați erau în căutarea unei vieți îmbelșugate în estul rafinat. În zilele noastre, istoricii sunt mai degrabă de părere că deși Papa Urban promisese cruciaților beneficii materiale și spirituale, țelurile principale ale pelerinilor au fost mai degrabă spirituale
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
al musulmanilor sunniți. Funcțiile suveranului otoman Mențierea echilibrului social - sultanul trebuia să împartă dreptatea fără a ține cont de poziția socială a individului judecat În statul otoman nu există un principiu dinastic după cum era în Occident ( nu era utilizat principiul primogeniturii). Inițial, beii de frontierii aveau un rol important în alegerea sultanului. În sec XV-XVI, ienicerii și ulemalele aveau un rol decisiv în cadrul acestui proces, iar din sec. XVII, palatul imperial avea rolul fundamental. Fraticidul a fost legiferat de Mehmed ÎI
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]