36 matches
-
a lui Dumnezeu, adresată „fraților români din toată România", în care erau formulate multe acuzații împotriva lui Mihail Sturdza, „dușmanul cel mai aprig al nației noastre” . La 2/24 mai, revoluționarii moldoveni emigrați elaborează, la Brașov, programul, în șase puncte, Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, care milita pentru împroprietărirea țăranilor fără răscumpărare și cuprindea dezideratul unirii Moldovei și Țării Românești într-un singur stat neatâmat românesc. Duhamel considera ca fiind oportune, în acele momente, măsuri represive împotriva revoluționarilor moldoveni refugiați în
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Bine zice fiu-meu de la facultate alaltăieri În scrisoare: vezi, tânăr tânăr, dar copt, serios băiat! zice: «Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție...»”) și devenit parte a filozofiei lui de viață: „Într-o soțietate fără moral și fără prințip... trebuie să ai și puțintică diplomație!”; „Într-o soțietate fără moral și fără prințip, nu merge s-o iei cu iuțeală, trebuie să ai (cu finețe) puțintică răbdare...”. Iar Trahanache permanentizează exercițiul răbdării de ceva vreme, amorul dintre Fănică și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
serios băiat! zice: «Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție...»”) și devenit parte a filozofiei lui de viață: „Într-o soțietate fără moral și fără prințip... trebuie să ai și puțintică diplomație!”; „Într-o soțietate fără moral și fără prințip, nu merge s-o iei cu iuțeală, trebuie să ai (cu finețe) puțintică răbdare...”. Iar Trahanache permanentizează exercițiul răbdării de ceva vreme, amorul dintre Fănică și Zoe nu-i lezează nici ambițul, nici orgoliul: „TRAHANACHE: (și mai indignat): Ai puțintică
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
spus, cele „în redengotă“. Prefer a doua denumire pentru că reflectă nemijlocit fizionomia unei serii masive de cuvinte, în formele uzuale ale deceniilor 4-6: anonsa, benefis, burjuazie, capriț, clas, consert, dicsioner, ecselensie, enteres, familier, fraz, jaluzie, librer, mensionată, naturel, nuansă, orizon, prințip, problem, proțes, provințial, renonsa, retirat, seansă, semplu, solenel, soțietate, surfață, surnatural, șartă etc. Recitind o asemenea listă de termeni, uiți de la o vreme că i-ai extras din Grigore Alexandrescu și Anton Pann, din Heliade și Kogălniceanu, iar în auz
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
60 de ani în 1883, când se petrece acțiunea Scrisorii pierdute, „venerabilul“ s-ar fi putut întâlni pe băncile școlii cu G. Sion și cu D. Bolintineanu, iar Odobescu și Hasdeu ar fi trebuit să-i zică „nene“. Multă vreme, „prințipul“ dominant în însușirea neologismelor de origine mai ales franceză a fost acela al preluării tale quale sau în forme cât mai apropiate de prototip. Adoptate, nu și adaptate, ele păstrau, în cuprinsul limbii române, aerul unor oaspeți exotici, care refuză
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
român, cum spunea Cipariu În 1869. Încă În prima jumătate a secolului XIX, românii se străduiau să impună „recunoașterea unei chestiuni române” a cărei unică soluție era statul național. În 1848 națiunea română acționa ca un tot unitar. Programul intitulat Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, elaborat la Brașov În 12/24 mai, prevede, Între cele șase puncte, „unirea Moldovei și Valahiei Într-un singur stat neatârnat, românesc.” Fixând programul de acțiune al revoluției din Transilvania, adunarea de la Blaj „a reprezentat, În
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
numai gândurile pot să zboare. * Visele sunt frumoase, dar amăgitoare. * Lingviștii sunt chirurgi ai cuvintelor. * Pictorii văd în culori și prin întuneric. * Unii sforăie prin somn, alții prin declarații. * Justiția te „apară” împotriva propriului adevăr. * O soțietate cu prea multe prințipii, carevasăzică se pierde printre ele. * România este împărțită între toate cele patru puncte cardinale. * Dacă am fi un popor de ciobani, am pune mâna pe ciomag. În varianta modernă, miorița lae își prevestește propria moarte: „Stăpâne, stăpâne, / Cheamă și doi
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Ghiță! Să vie polițaiul! Trahanache: (după el până în fund) Ai puțintică. (întorcânduse singur în scenă.) E iute! n-are cumpăt. Aminteri bun băiat, deștept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect. Într-o soțietate fără moral și fără prințip... trebuie să ai și puțintică diplomație! Tipătescu: (întorcându-se din fund) Infamul! Canalia! Trahanache: Ei, astâmpără-te omule, și lasă odată mofturile, avem lucruri mai serioase de vorbit. Deseară e întrunire. S-a hotărât? Punem candidaturalui Farfuridi? Ce facem? Deseară
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zahario. Trahanache: La revedere, Fănică. Tipătescu: La revedere, neică Zahario... Trahanache: (mergând spre ușe, condus de Tipătescu) Și nu te mai turbura, neică, pentru fitece mișelie. Nu vezi tu cum e lumea noastră? Într-o soțietate fără moral și fără prințip, nu merge s-o iei cu iuțeală, trebuie să ai (cu fineță) puțintică răbdare... (iese în fund.) SCENA V Tipătescu, apoi Zoe Tipătescu: (vine amețit și-mpleticindu-se din fund și cade pe un scaun cu capul în mâni) Ce
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și a patriotismului și afirmând că s-a străduit să realizeze o transpunere a textului în „stilul modern” și nu să „imite” textul original. Istoricul literar Florin Faifer aprecia însă că traducerea este greoaie. Tălmăcirea din limba franceză a cărții "Prințipii filosofice, politice și morale" (vol. I-II, Iași, 1846-1847) scrisă de colonelul François-Rodolphe Weiss este considerată de același istoric literar „o contribuție la constituirea terminologiei științifice românești”. Inițial în revista "Albina Românească" se anunțase că traducerea a fost realizată de
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
propria naștere și căsătorie, morțile și nașterile din familie, dar și evenimente naturale sau gospodărești mai importante ( o secetă, un cutremur, o recoltă bogată sau una dezastruoasă). Ultimul fiu, serdarul Toader Sion, a fost, alături de Gheorghe, unul din semnatarii lucrării "Prințipiile noastre pentru reformarea patriei". Paharnicul Sion (paharnic = rang de boierie, boier de Divan) a fost copist la vistierie, ceauș, staroste la Focșani, vechil de staroste la Putna, președinte al Eforiei din Focșani în 1842, unde se stabilise de mult în
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]