36 matches
-
să le vărsu la picioarele sfintei tale măriri și să pociu printr-această vărsare a lacrămelor lor să dășărt dân comorile cele nedășărtate ale milostivirii tale o clemență spre a înveseli acești ochi cu vederea întoarcerii acestor doi fii ai prințipului Ypsilant în Valahia»" (p. 133). Solemn, ornat, discursul citat (transpus în română, dar formulat de Văcărescu în italienește) e o performanță retorică. Frecvente sînt și situațiile moderne tratate în lexic pe jumătate modernizat: obținerea unui dublu pașaport ("m-am rugat
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
aceasta și cîteva nomenclature s-au alunecat în limbă. La străbaterea hunilor în Dacia, românii, încălțând cizme și încingând brâul polon, au luat finale magiare și litvane." (...) "România se cungiură de raiale, de unde, cu moda traiului asiatic, ni se hultuiră prințipii cu cuvinte de șerbi, și pasul cel slobod se încătușă de încălțămintea târâitoare".
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
ceva, cât încă se mai poate. Aud mereu discursuri despre cât de bine și de mult învățam noi sau alții mai în vârstă decât noi pe vremea comunismului și despre cum nu învață generațiile actuale, care nu au moral și prințip... De fapt, generațiile actuale sunt mult mai inteligente decât noi și e vina noastră, părinți și profesori, că nu le oferim ce le trebuie. Priviți-vă copiii, să nu-mi spuneți că nu știu mult mai multe decât știați voi
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Elevii de clasa a 8-a, batjocoriți la proba de limba română. Scrisoarea unei profesoare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78126_a_79451]
-
e spațiul unei universale reconcilieri. ,Pupat toți". Căci independentul român nu e dogmatic. La o adică, știe să lase de la el". Pas de mai crede în dispute. Fraier ălă de se supără. Nu poți să acuzi, aici, vreo slăbiciune de prințip. Cel mult o tactică de-a dezamorsa, cît se poate, conflictele printr-un umor șfichiuitor pe care, ca să-l suporți cînd ești, horribile dictu, în chestie, îți trebuie, pe alese, obraz gros sau spirit subțire. Oricum, clenciurile de care se
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
nafé și în cap cu un ișlic în patru colțuri; degetele boierului erau pline de inele de rubin, de smarald și de diamant. Era așteptat la sfatul boieresc, și de la dînsul depindea realizarea cugetărilor patriotice ale boierilor" (Băltărețu). Prietenul său, "prințipul Zamfir", urcă și mai sus pe treapta nebuniei vestimentare, semn sigur al nebuniei pur și simplu: ,Gros la burtă, alb și rumen la față și cu mustățile rase; purta pantaloni de nanchin galben cu capac, băgați în cizme ungurești cu
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
capodoperă între capodopere, posedă toate ingredientele bine dozate ale scriiturii lui Ghica: descrierea Bucureștilor la începutul secolului al XIX-lea, surprinderea unui moment crucial din istoria națională (apelul boierilor români către Napoleon Bonaparte), schițarea cîtorva portrete memorabile (domnitorul isteric Mavrogheni, "prințipul Zamfir", Manea Nebunul, alături de alte personaje episodice). Este vorba însă de o scenă petrecută cu mult timp înainte de nașterea scriitorului, iar Ghica ne oferă indirect cu acest prilej secretul artei sale: indiferent cînd aceasta s-a petrecut, a relata întotdeauna
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
numai gândurile pot să zboare. * Visele sunt frumoase, dar amăgitoare. * Lingviștii sunt chirurgi ai cuvintelor. * Pictorii văd în culori și prin întuneric. * Unii sforăie prin somn, alții prin declarații. * Justiția te „apară” împotriva propriului adevăr. * O soțietate cu prea multe prințipii, carevasăzică se pierde printre ele. * România este împărțită între toate cele patru puncte cardinale. * Dacă am fi un popor de ciobani, am pune mâna pe ciomag. În varianta modernă, miorița lae își prevestește propria moarte: „Stăpâne, stăpâne, / Cheamă și doi
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Ghiță! Să vie polițaiul! Trahanache: (după el până în fund) Ai puțintică. (întorcânduse singur în scenă.) E iute! n-are cumpăt. Aminteri bun băiat, deștept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect. Într-o soțietate fără moral și fără prințip... trebuie să ai și puțintică diplomație! Tipătescu: (întorcându-se din fund) Infamul! Canalia! Trahanache: Ei, astâmpără-te omule, și lasă odată mofturile, avem lucruri mai serioase de vorbit. Deseară e întrunire. S-a hotărât? Punem candidaturalui Farfuridi? Ce facem? Deseară
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zahario. Trahanache: La revedere, Fănică. Tipătescu: La revedere, neică Zahario... Trahanache: (mergând spre ușe, condus de Tipătescu) Și nu te mai turbura, neică, pentru fitece mișelie. Nu vezi tu cum e lumea noastră? Într-o soțietate fără moral și fără prințip, nu merge s-o iei cu iuțeală, trebuie să ai (cu fineță) puțintică răbdare... (iese în fund.) SCENA V Tipătescu, apoi Zoe Tipătescu: (vine amețit și-mpleticindu-se din fund și cade pe un scaun cu capul în mâni) Ce
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
trecutul neamului. În revista lui Zaharia Carcalechi, „Bibliotecă românească”, el face să apară primele portrete - litografiate - ale domnitorilor Țării Românești și ai Moldovei, publică, în traducere, un fragment din Istoria romanilor de O. Goldsmith, începută de Damaschin T. Bojincă, Viața prințipului și eroului Moldovei, Ștefan cel Mare, scriere de popularizare, precum și nuvela Jucătorul de cărți, o tălmăcire din nemțește. După studii de pictură la Viena, poate și la Roma, L. vine în Craiova ca profesor de desen și caligrafie la Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
bine, e aceeași materialitate a pastei ca la Rafael, ca la Giorgione. Poate un pic mai... Mai cum? Dar nu asta, sigur, i-a scandalizat pe filistinii juriului, ci doar (exterior picturii) teatralizarea, înscenarea nerușinată, lipsită de moral și de prințip. La întoarcerea în atelier, recuperatoriu, voi deschide rosul album și voi regăsi în el, reprodus, pe acel Manet care îmi părea mult mai modern decît, iată, este. Iertare pentru insolență! Ne revedem pe Lăpușneanu. 27 iunie Candorile începutului. Delectabilul filozof
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]