41 matches
-
istorice este perfect reperabilă în exegeza cvasi-hageografică pe care o face persoanei lui Mihai Viteazul și în interpretarea pe coordonate naționaliste a faptei sale din 1600. Tomul al II-lea al extinsei sale trilogii intitulate paradoxal Idee repede de istoria Prințipatului țării Rumânești este în fapt o odă națională închinată lui Mihai Viteazul. Nu mai puțin de 208 pagini din cele 322 ale volumului sunt dedicate lui "Mihaiu II. Viteazul" (Aaron, 1837, pp. 114-322). Dacă în scrierile Școlii Ardelene, Mihai era
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fundarea statului moldav odată cu Bogdan Dragoș și domnia lui Ștefan VI; c) istoria nouă, întinzându-se de la Bogdan IV până la Ieremia Movilă, cu domnia căruia se închide narațiunea istorică. Funcția simbolică a conducătorului pe care o joacă Mihai Viteazul pentru "prințipatul România" în manualul lui Aaron este îndeplinită de Ștefan cel Mare în manualul lui Albineț. Transilvania prezintă, la rându-i, deși cu oarecare întârziere, același tipar care a putut fi observat deja în cazul celorlalte două provincii românești, Țara Românească
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
De fapt, resortul la afirmații apodictice, care pretind autoritate factuală dincolo de orice dubiu, este o caracteristică generală a manualului ca vehicul al consensului societal aprobat statal. Florian Aaron, care a sintetizat cele trei volume ale sale de Idee repede a prințipatului Țării Rumânești (1835-1838) în mult mai concisul material didactic Manual de istoria Principatului României (1839), postulează adevărul istoric potrivit căruia "de la coloniile romane își trage începutul nația română din zioua de astăzi" (p. 16). Ioan Albineț, în Manual de istoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Moldavei al lui Albineț, de exemplu, ilustrează din plin ideea de istorie scrisă prin prisma etatismului politic, întrucât discursul desfășurat în manual vizează strict destinul istoric al statului Moldovei. Peste Milcov, același lucru se poate spune despre Manualul de istoria Prințipatului României al lui Aaron, al cărui titlu este înșelător, întrucât în epoca în care a fost scris, noțiunea "România" desemna "Țara Românească", nicidecum întregul spațiu românesc, pentru care se folosea apelația "Dacia" (Romană, Traiană, sau Superioară). Politic vorbind, aceste lucrări
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. București: Editura Politică. *** (1975). Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. București: Editura Politică. Aaron, F. (1835, 1837, 1838). Idee repede de istoria Prințipatului Țării Rumănești. 3 volume. București: În tipografia lui I. Eliad [Text cu caractere chirilice]. Aaron, F. (1843). Patria, patriotul și patriotismul, București: Tipografia curții a lui Fr. Valbaum [Cu alfabet de tranziție]. Bălcescu, N. (1894). Istoria românilor sub Mihaiu Vodă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se tipări orice fel de gazetă de către persoane particulare, el oferă soluția înființării unei societăți științifice de tip enciclopedic pentru cultura și literatura poporului român din Transilvania. Ea se constituie cu numele de "Societatea filosoficească a Neamului Românesc din Mare Prințipatul Ardealului", cuprinzând o serie de învățați ardeleni și din cele două principate: Moldova și Țara Românească. Aceștia încearcă să obțină dreptul de a tipări "un periodic, adecă revistă (Zeitschrift), compilată din cărți de filosofie, matematică, istorie și geografie" - "Vestiri Filosofești
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
o școală de literatură, declamație și muzică vocală și scopul aciștii școli să fie a pregăti tineri prin cari pe de o parte să putem avea un teatru și pe de alta să se intruducă și să se întinză în prințipat muzica vocală. Amatori s-au aflat îndestui spre a se numi soți, și prin a lor dărnicie plină de rîvnă s-a și adunat o sumă de bani cu care să se poată acoperii toate cheltuielile spre aceasta. Numele amatorilor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
să viu aici, unde amantul ei are Întâlnire cu Didina.”). Dacă ar fi să dăm crezare spuselor lui Leonida, Garibaldi Însuși Îi scrie, de- acolo de unde este el, națiunii române: „«Bravos națiune! Halal să-Ți fie! Să trăiască Republica! Vivat Prințipatele Unite!»și jos iscălit În original «Galibardi»”. O depeșă „fe-fe urgentă” (insistă Pristanda), primită de la Centru impune numele alesului: „Cu orice preț, dar cu orice preț, colegiul d-voastră al II- lea trebuie să aleagă pe d. Agamemnon Dandanache. Se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
viața, dacă trebuie." Începând din 1839, Kogălniceanu se dedică atent unei munci modeste în aparență, dar fundamentale. Redactă o serie nouă din Alăuta românească, suplimentul la Albina, voind a face din ea o adevărată revistă literară, apoi Foaea sătească a prințipatului Moldovei. Cu C. Negruzzi pune la cale editarea operelor complete (cîte se cunoșteau pe atunci) ale lui . D. Cantemir. În 1840 anunța șase tomuri din Letopisițile Valahiei și Moldaviei, întreprindere realizată abia în 1852, și pregătea apariția, întîmplată în 1841
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
suplimentelor culturale și literare. „Curierul de ambe sexele“, „Adaos literar“, „Gazeta Teatrului Național“, „Muzeul Național“ - se distribuiau împreună cu publicația fondată de Heliade, iar în replica moldovenească, Asachi tipărea pentru cumpărătorii „Albinei“ suplimentele „Alăuta românească“, „Arhiva Albinii“ și „Foaia sătească a Prințipatului Moldovii“. E aceeași strategie de marketing prin care a apărut și revista care-mi găzduiește articolul din rubrica de față. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Prințese date uitării sau necunoscute... Emil BRUMARU Forma poate fi gustată în toate felurile ei, depinde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
vremea sa, refăcută și restaurată în anul 1912 de Sava Hențea și în 1965 de Stela Ionescu. Pisania bisericii datează din anul sfințirii și se află deasupra intrării în pronaos. Din aceasta aflăm că sfințirea s-a făcut "fiind domn prințipatelor unite România Alessandru Ioanu Cusa". Piatra fundamentală a Monumentului Eroilor a fost pusă la data de 29 iunie 1927, iar după un an, la 10 iunie 1928, acesta avea să fie inaugurat în cadrul unei ceremonii deosebite. Primul său amplasament era
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
fost un cărturar român. A fost profesor de fizică și de matematică la Academia Mihăileană, unde a înființat, în 1840, primul laborator de fizica experimentală. Este autorul unuia dintre primele manuale de fizica originale, „Fizică elementară pentru clasele colegiale din Prințipatul Moldovei” (1849), și al primului „Disionăraș românesc de cuvinte tehnice și altele greu de înțeles” (1851). A avut o activitate bogată în domeniul învățământului și al culturii.
Teodor Stamati () [Corola-website/Science/308470_a_309799]
-
au cucerit, au alungat slujitorii și au dărâmat din temelii casele Muruzeștilor. Ploieștenii au redeschis și procesul, sub regimul ocupației rusești, înarmați cu o scrisoare de iertăciune pe care le-o dăduse, intimidată, Muruzoaia. Dar „Înaltul Divan și Comitet al Prințipatului Valahiei” a dat, la 27 ianuarie 1809, dreptate lui Caradja. Ploieștenii nu s-au mai supus însă, ci au început să se organizeze, având în frunte pe Hagi Dumitru Grecu, Gheorghe Simigiul și Stance Cavaful. Cu toate că se poruncește arestarea acestora
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
D(umne)zeu Născătoarei și Fecioarei Mariei în Abrudfalva, în vremea stăpânirii preaputernicului Îm(părat) și craiului Domnului Iosifu al II-lea cu b(la)gos(lo)venia și lucrarea D. Preasf(i)nțitului E(pisco)pu neuniților în Marele Prințipat al Ardealului Gedeon Nichitici , în anul 1787-22 a lunei iunie...” Ea spune că această biserică s-a ridicat pe vremea împăratului Iosif au II- lea, cu participarea episcopului ”neuniților”, Ghedeon Nichitici. Tradiția susține ca și ctitor pe un localnic cu
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
de adjutant al prințului. În următoarele decenii, el a publicat un număr mare de lucrări, inclusiv eseuri și articole, prima sa ediție a Cronicilor Moldovei, precum și alte cărți și articole, înființând mai multe periodice: "Alăuta Românească" (1838), "Foaea Săteasca a Prințipatului Moldovei" (1839), "Dacia Literară" (1840), "Arhiva Românească" (1840), "Calendar pentru Poporul Românesc" (1842), "Propășirea" (redenumit "Foaie Științifică și Literară", 1844), si multe almanahuri. "Dacia Literară" și "Foaie Științifică", care erau redactate împreună cu Alecsandri, Ion Ghica, si Petre Balș, au fost
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
o armie națională îndestulă spre a apăra patria de orice primejdie”. Într-un memoriu din 1829, de o „extraordinară îndrăzneală”, după aprecierile lui Nicolae Iorga, se avansa propunerea ca „Valahia și Moldavia să se împreune și să facă amândouă un prințipat”, iar „cârmuirea acestor întrupate provinții să fie slobodă a-și face cel puțin 25000 de oaste regulată după tactica evropienească, pentru paza sa, cea dinăuntru și din afară, și o flotilă măcar de 25 de vase într-armate, iarăși evropienească
Regimentul 2 Linie Infanterie () [Corola-website/Science/324438_a_325767]