10,832 matches
-
secol XVII, de asemenea armoniile care sprijineau monodia acompaniată în lumea operei, lume ce se naște în zorii aceluiași secol XVII, sunt agrementate de sonorități, de armonii pe care le regăsim în întreaga Europă centrală, inclusiv în zonele răsăritene, în principatul Transilvaniei; printre alții grație acestui mare spirit călător al muzicii care a fost brașoveanul Valentin Gref Bakfarc, celebru în epocă în anii tinereții lui Cervantes. Nici că se putea imagina o mai potrivită sărbătorire la noi a celui de al
Ghitara și cultura spaniolă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11526_a_12851]
-
secolului al XIX-lea. Un rol decisiv în apariția culturii române moderne l-a avut procesul de laicizare petrecut la mijlocul secolului al XVIII-lea. Unul dintre efectele acestuia a fost schimbarea fundamentală de conținut a cărților publicate în cele trei principate române. Scrie Leon Volovici: Pînă la jumătatea secolului al XVIII-lea, datorită și monopolului Mitropoliei asupra tiparului, cartea religioasă predomină. Dintre cărțile românești tipărite între 1717 și 1750 (102 în }ara Românească, 29 în Moldova, 6 în Transilvania), 84,4
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
Grete Tartler E răspândită ideea că influențele faste ale Iluminismului asupra formării conceptelor de națiune, de unitate și independență au venit în România doar din Apus, mai precis prin Școala Ardeleană, care a și dat mari dascăli în principatele Țara Românească și Moldova (Gh. Lazăr, Gh. Asachi, Simion Bărnuțiu ș.a.), ale căror nume se leagă de începuturile învățământului și ale culturii în limba națională. Iată însă că o exegeză a iluminismului neoelen, publicată de Editura Omonia * (dezvoltarea unei lucrări
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
des oameni la duel. În doar cîteva luni, se laudă duelomanul, a participat la 14 dueluri, "6 la munteni, 5 la moldoveni și 3 pe granița Milcovului". Din această remarcă, rezultă că piesa a fost prelucrată de Negruzzi înainte de unirea Principatelor române (1859). Mai mult decît atît, Cezar Bolliac pare că se referă anume la această piesă a lui Negruzzi (numind-o însă altfel, Două dueluri) într-un articol din "Curierul românesc", din 17 XII 1845. Probabil, deci, că vodevilul a
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
1790, Iași, editat de comandamentul trupelor rusești ale prințului Potemkin. Ediția e în franceză, dar avem și anunțul cu privire la o ediție în română, care n-a apărut sau nu ne-a parvenit. Alte ziare românești apar, înainte de 1829, în afara granițelor Principatelor, dar editate de români în românește pentru români: la Cernăuți, în 1820, Crestomaticul românesc al lui Teodor Racoce, la Buda, în 1821, Biblioteca românească a lui Zaharia Carcalechi, la Leipzig, în 1827, Fama Lipschii pentru Dacia. Ce mai dovadă de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
dar tot la p. 174 (nota 37) (Note) și apoi la 203 (Anexa 1) citim că suveranul și-ar fi sfârșit domnia în 260; cele mai recente interpretări istoriografice indică drept dată a capturării lui Valerianus și, deci, a încetării principatului său luna iunie a anului 260. La p. 13 (Tabel cronologic) și 172 (nota 34) ( Note), îngrijitorul ediției scrie despre o „persecuție a creștinilor” din anul 249, dar Traianus Decius a emis edictul anticreștin nu mai devreme de mijlocul lui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
legiuni și unități auxiliare) pornind de la inscripții și Columna lui Traian. Autorul face unele precizări privind rolul militarilor în acțiunea de romanizare a provinciei prin limbă și religie, subliniind și aspecte de particularizare/provincializare a lumii romane, în special după principatul lui Hadrianus. Textul prezintă unele inadvertențe, inerente unei lucrări de această amploare, existând trimiteri greșite în cazul unor surse epigrafice (p. 165, p. 169). Concluziile autorului sunt succinte, ele nereușind să surprindă aspectele profunde ale vieții militare din Dacia romană
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cartea Ataliei Ștefănescu-Onițiu reprezintă un studiu util pentru cei interesați de religia militarilor din Dacia romană. În același timp, este și un instrument pentru eventuale analogii cu provinciile romane vecine sau chiar cu structura religioasă din Imperiul Roman în vremea Principatului. Istoriografia română nu cunoaște până în momentul de față o sinteză dedicată exclusiv cultelor orientale din provincia romană Dacia. Din bibliografia subiectului, putem aminti articolul din 1935 al lui O. Floca și lucrarea lui S. Sanie din 1981, care tratează monografic
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de la Iasnaia-Poliana. Muncă laborioasă semnată de soția sa, Janina Ianoși, carte apărută în 1975 la Editura Univers. Istoricii cunosc multe alte amănunte ale trecerii lui Tolstoi în tinerețe (26 de ani) prin Muntenia și Moldova, cinci ierni doar înainte de Unirea Principatelor, cu ocazia unor deplasări de trupe rusești spre Dunăre. Visul lui Petru cel Mare, încă din secolul XVIII: cucerirea mult râvnitului Bizanț, a doua Romă a Europei, și care cetate eternă ar fi trebuit să devină astfel Moscova Rusiei pravoslavnice
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
prin ușa dată larg de perete. Strîngîndu-și, cu mîinile tremurînd, dezabieul peste sînii grei, Maria Obrenovici sărise din pat înaintea lui și se ascunsese în camera de baie de alături. Iar fostul ofițer Cuza, cu un mandat de domnitor al Principatelor Unite pentru încă (doar) șase luni, alerga cu privirea de la unul la altul . Erau aici conservatorii Carp și Bălăceanu, adversarii lui neîmpăcați, dar și foștii prieteni liberali, Brătienii, Rosettiștii, cei care acum șapte ani puseseră la bătaie bani și eforturi
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
zi, în Moldova și }ara Românească. Toți cei care, așa cum în zadar îl avertizase Bibescu, șeful Poliției, pețiseră, de mai bine de un an, principi de mîna a treia, scăpătați și fără regat, ca să plaseze, în ultima clipă, cele două principate încă nebotezate, în rîndul lumii: adică în rețeaua familiilor monarhice europene. A tras de șnurul clopoțelului pînă l-a rupt, dar n-a apărut nimeni. Pentru că știa prețul oamenilor, ar fi trebuit să se aștepte că și garda și servitorii
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic - jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt. Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
Academia Oamenilor de știință din România Institutul român de teologie și spiritualitate ortodoxă Simpozionul dedicat Unirii Principatelor Române Duminică, 20 Ianuarie 2013 ora 3 PM, după Sf. Liturghie la Biserică “Sf. Ap. Petru și Pavel” (St. George’s Episcopal Church) din Astoria, 27th Ave. colț cu 14th Street, Subway Q sau N la stația Astoria Boulevard, Bus
La New York–Simpozion Unirea Principatelor Române [Corola-blog/BlogPost/93864_a_95156]
-
Prof. Dr. Theodor Damian Scriitor, Presedintele Institutului Român de Teologie ți Spiritualitate Ortodoxă, New York, Profesor de Filosofie și Etică la Metropolitan College of New York Cuvânt de deschidere Prof. Dr. Doru Tsaganea Profesor de Matematică la Metropolitan College of New York Unirea Principatelor și Unirea Europei M.N.Rusu Critic și istoric literar, redactor-șef adj. Lumină Lină/Gracious Light, New York Prințul Anton Bibescu, diplomat și scriitor, despre unire și unitate națională Partea a II-a Lia Lungu, Interpreta a cântecului românesc, New York Recital
La New York–Simpozion Unirea Principatelor Române [Corola-blog/BlogPost/93864_a_95156]
-
M.N.Rusu Critic și istoric literar, redactor-șef adj. Lumină Lină/Gracious Light, New York Prințul Anton Bibescu, diplomat și scriitor, despre unire și unitate națională Partea a II-a Lia Lungu, Interpreta a cântecului românesc, New York Recital muzical dedicat Unirii Principatelor Recital de poezie susținut de Mariana Terra , redactor-șef Romanian Journal, New York Limba română de Dumitru Matcovski Decebal către popor de George Coșbuc Ridica-te! de Grigore Vieru Poeți din Cenaclul „M. Eminescu”, New York recita din creația proprie: Theodor Damian
La New York–Simpozion Unirea Principatelor Române [Corola-blog/BlogPost/93864_a_95156]
-
trufașe și desfrânate,Traian, regele MARE PREOT, DECENEU, cu primii cneji și voievozi: GELU, GLAD și MENUMORUT, cu BOGDAN DESCĂLECĂTORUL, cu ALEXANDRU CEL BUN, cu ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT, cu MIHAI VITEZUL unificatorul de la Alba-Iulia, cu ALEXANDRU IOAN CUZA-unificatorul Principatelor Române, cu HORIA, CLOȘCA, CRIȘAN, și IANCU, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, cu eroica ARMATĂ ROMÂNĂ de la Mărăști, Mărășești, Oituz, Iernut, Munții Tatra, Tiraspol, Basarabia și Bucovina, neamul nostru a străbătut pericole pe care le-a trecut, atunci când au dat dovadă de UNIRE
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
toamna lui 1954, care îl "ambarasează", însă nu excesiv: Dar jena se transformă în rutină pe măsură ce răspund la felicitările telefonice". Și tocmai una din aceste "firitisiri-pe-fir" (ca să ne jucăm puțin cu o vocabulă neogreacă, folosită pe la începutul secolului XIX în Principatele române), îl derutează: mai tânărul Marin Preda îi amintește că primise și el acest premiu cu un an înainte; el (adică autorul mănoasei și falsei nuvele Desfășurarea, 1952) crezuse că era vorba de o distincție unică. Dar acum, ce valoare
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
Florescu. Fiica lui Alexandru Florescu și a Nataliei Filodor, Elsa Florescu, sculptoriță, a fost căsătorită cu colonelul Radu Miclescu, nepot de soră al doctorului Ioan Cantacuzino. Cine erau Filodorii? Ioan C. Filitti nota în Excursul despre câteva familii grecești din Principatele Române, capitol din cartea sa Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino (1919) (nu mai citez aici notele infrapaginale care conțin însă câteva utile indicații bibliografice): “La sfârșitul sec. al XVIII-lea trăiau trei fii ai unui «Filodor» (desigur poreclă). Manolache Fșilodorț, cumnat
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
culturală de netrecut, antagonisme ireconciliabile. În paralel, istoria României era înfățișată ca un lung și dezastruos șir de lupte pentru putere între voievozi și clasa boierească, totul cu nefaste rezultate, perpetuând lipsa de libertate. Pe când, ne asigură Mihai Sorin Rădulescu, "Principatele române au fost conduse - de la întemeierea lor și până la instaurarea regimului totalitar - de către boieri și de către urmașii lor", cei care, prin Constituția din 1866 și apoi mai pronunțat prin cea din 1923, au cedat din prerogativele lor sociale și politice
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
dată cerul patriei, fără să fi îmbrățișat o singură dată pe mama sa. Aceasta mi se părea înspăimântător, oribil. E cea mai crudă dintre morți. Istoricul și patriotul român a fost autorul lucrărilor Puterea armată și arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum (1844), Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor (1845), Despre starea socială a muncitorilor plugari în principatele române în deosebite timpuri (1848), Mersul revoluției în istoria românilor (1850), Chemarea economică a principatelor dunărene (1850), Mișcarea românilor din Ardeal
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
E cea mai crudă dintre morți. Istoricul și patriotul român a fost autorul lucrărilor Puterea armată și arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum (1844), Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor (1845), Despre starea socială a muncitorilor plugari în principatele române în deosebite timpuri (1848), Mersul revoluției în istoria românilor (1850), Chemarea economică a principatelor dunărene (1850), Mișcarea românilor din Ardeal (1851) și Românii sub Mihai Vodă Viteazul - lucrare fundamentală rămasă din păcate neterminată, ce relevă o concepție înaintată cu privire la
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
armată și arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum (1844), Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor (1845), Despre starea socială a muncitorilor plugari în principatele române în deosebite timpuri (1848), Mersul revoluției în istoria românilor (1850), Chemarea economică a principatelor dunărene (1850), Mișcarea românilor din Ardeal (1851) și Românii sub Mihai Vodă Viteazul - lucrare fundamentală rămasă din păcate neterminată, ce relevă o concepție înaintată cu privire la istorie și lupta poporului pentru libertate, dreptate și independență, singura în măsură să asigure mersul
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
cîștig: l-a cunoscut pe muzicologul și etnologul celebru care a fost Constantin Brăiloiu („îmi era drag Brăiloiu", cel ce-și „depăna" amintiri din țară, p. 119). Dl Djuvara își începe activitatea la Fundația Carol I organizînd impecabil Centenarul Unirii Principatelor (1959) într-un congres fastuos (Journées d'études roumaines, cu participarea și cu sprijinul unor însemnate personalități franceze și române; dintre români: Alexandru Busuioceanu, Scarlat Lambrino, Grigore Nandriș, Basil Munteanu, Nicoară Beldiceanu, Eugen Lozovan, Emil Turdeanu, Theodor Cazaban, Vintilă Horia
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
cu greu independența să lupte alături de Austria, monstrul devorator al popoarelor mici. Mai mult chiar decît atît, ar fi fost o trădare, căci românii din Transilvania răpiți împreună cu teritoriul lor de către Imperiu visau de secole să se alipească celor din principate. Carol era neamț din neamul Hohenzollern. Dar de buna lui credință nu se îndoia nimeni. Chiar dacă nu-și uitase originea, domnea de peste patruzeci de ani. Îi biruise pe turci. Condițiile geografice ca și nenumăratele pronosticuri în legătură cu deznodămîntul măcelului, indicau propunerea
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
au încălecat numele marelui domnitor Ștefan cel Mare (de-ar ști marele Domnitor ce face Dodon cu numele lui înde-i stau picioarele iar sta capul). Dar tocmai Ștefan cel Mare era un unionist convins de necesitatea unirii celor trei principate române pentru a contracara presiunea otomană tot mai mare. Ștefan cel Mare, Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș au creat în sec. XV frontul antiotoman. Încercări de unire au făcut, de asemenea, domnitorii Petru Rareș (1541) (în această perioadă transilvăneanul
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]