51 matches
-
pe care se făceau lucrări de grădinărie se numeau saduri, evident că de la verbul a sădi. Apicultura, domeniu de activitate căruia în trecut i se zicea albinărit, iar celor ce se îndeletniceau cu îngrijirea și înmulțirea stupilor li se spunea prisăcari, sigur de la prisacă, locul unde se aflau așezați stupii, numiți popular știubeie. În această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
păgubească pe vecini. În afară de faguri de miere și ceară obișnuită, albinele din Moldova mai fac și o anumită ceară, cu un miros foarte puternic și de o culoare negricioasă, nu pentru păstrarea mierii înlăuntru, ci împotriva luminii soarelui. De aceea, prisăcarii când prind un roi nou cu regina lui, îl așază într-un stup în care fac găuri și crestături în locuri felurite. Albinele, mai înainte de a se apuca de altceva, astupă găurile și crestăturile cu ceara neagră de care am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a se apuca de altceva, astupă găurile și crestăturile cu ceara neagră de care am pomenit mai sus, fiindcă ele nu pot lucra decât în întuneric, și abia după aceea se apucă de lucru. Ceara aceasta, împreună cu mierea, o scot prisăcarii la vremea hotărâtă; fiindcă are un miros aproape ca de ambră și ține la razele soarelui, ei o vând cu atât mai scump...”. Superbul elogiu făcut apiculturii românești de marele învățat moldovean ne scutește pe noi de a mai insista
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un leu de stup. Prisăcile erau îngrădite cu garduri din mărăcini sau din nuiele împletite, având o odaie pentru adăpostul prisăcarului 2. Procedeul de extragere a mierii era primitiv. Mierea și ceara cu derivatele respective (miedul, propolisul sau ceara „verde”, boștina) au constituit până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea produse de neînlocuit în lipsa zahărului și a gazului lampant. Omul a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de Cezar Petrescu, în romanul său. Catagrafia satului Ipotești, din anul 1820, arată, ca prisacar, numai pe Vasile Prisacar, pe partea stolnicului Iordache Murguleț. În celelalte catagrafii ale aceluiași sat, întocmite în anii 1831, 1838 și 1845, nu figurează nici un prisăcar și nici în mitricile satului de după acei ani, deci nu era prisacă la Ipotești. În schimb, în catagrafia satului Cătămărești, de alături, la anul 1831, "pe partea Ilenii Botezoaia", care era în hotar cu Ipoteștiul, între birnicii havalegii găsim, la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a dus surdul roata și mutul iapa Domnilor Babilonia românească 2259 prostire [2cercevele *]2 prosop tocmagi posmagi (posmag) tăieței (tăiețel) vorbește mărunt mărunt, mărunt (mărunțel) cărunt stare Vermoegen înstărit vermoegend a se disprimăvăra Fruehling werden jitar jitărie prisacă {EminescuOpXV 110} prisăcar jintiță [2a dospi]2 aluatul aluățel temei ostrețe fundac coromâslă vită-ncălțată sulă suliță a depăna cir ciaun ceruială a cerui *** coroi * cioară, (unuia de bat *** pentru țigani) ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
special cu toate cestiile lucrative: cu interesele lui Strusberg, cu răscumpărările, cu împămîntenirea en masse a ovreilor, cu colonizarea țării cu nemți, cu sporirea lefurilor și cu alte lucruri și plăcute, și folositoare. Noi, poporul românesc de plugari, păstori și prisăcari, am fi avut în adevăr nevoie de un ministeriu al nostru special: de un ministeriu al agriculturii și domeniilor. Am fi avut nevoie în fiece județ de prăsilă de cai și cornute, de o îngrijire și exploatare sistematică a pădurilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
martie 1375 și a fost scris de către Iațco pisarul. Ori, acesta este viitorul logofăt al actelor emise de Juga, fiul lui Jurg. Despre Iațco, Miron Costin a păstrat tradiția țesută în jurul descălecatului lui Dragoș la Suceava, că ar fi fost prisăcar venit de la Sniatin, din Pocuția, de la care și-ar trage numele satul Ițcani (astăzi gară și cartier în fosta capitală a Moldovei). Legenda, însă, devine realitate istorică, dacă ne gândim că documentele din secolul al XV-lea ne confirmă existența
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
amintiri ale marilor nă văliri, când oameni cuibau în munte. Casele boierilor mici și joase, cu cămăruțe și pivnițele pline. Zodiar Întunecoase păduri nesfârșite. Legenda râsului și calul fără splină. Cum s-a bătut un călăreț cu albinele Cum alegeau prisăcarii loc de pășune pentru albine lăsând de cercătură, un știubei ici, unul colo, între fânețe și poeni. Dracul pune la cale totul. Lumea veche e plină de el Răpire de fată tânără dintr-un sat pe deapsa cu moartea posada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vama pe uscat și pe apă. Nimeni nu avea voie să prindă pește în hotarul lor, fiind scutite de orice dare și slujbă.Nici boierii sau desetnicii să nu ia desetina din albine, și nici berbenița de miere, și nici prisăcarii să nu îi supere cu nimic pe locuitorii acestor locuri, iar dreptul de a-i judeca revenea numai egumenului și oamenilor săi. În privilegiu sunt menționate și două curți, despre care nu se poate spune că erau curți întărite, dovadă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și două curți, cu vama și pe uscat și pe apă”. Toate aceste locuri erau scutite de dări și “nimeni dintre boierii și desetnicii noștrii să nu îndrăznească să ia desetina din albine și nici berbenița de miere și nici prisăcarii să nu îi turbure cu nimic”. Locuitorii din aceste părți urmau să fie judecați numai de judecătorul lor. La 12 aprilie 1458, erau întărite Mitropoliei (Episcopiei) Romanului satele Leucușani și Dragomirești, cu pod umblător pe Moldova. Privilegiul cuprinde unul dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anume Gâdinți”. Tot Bistriței, printre iezerele și prisăcile de la Botna, i se dăruiau la 7 aprilie 1458 și două curți. Este limpede că o mânăstire nu avea nevoie de fortărețe la mare distanță de ea, ca să le păzească pescarii și prisăcarii de la Botna. Sunt pomenite mai multe curți boierești în secolul al XV-lea, chiar și în documentele date în vremea domniei lui Ștefan cel Mare. Domnul nu ar fi acordat unor boieri posesia unor curți întărite, dacă se temea de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dat de o scrisoare a lui 681 Vasile Popa și de niște pagini din povestirile lui Neculai Țibulcă, repovestite de el, Încercând să păstreze cât mai fidel spiritul și vorba acestuia. Este o poveste În care Neculai cu Mitică, băiatul prisăcarului lui Sadoveanu, au furat faguri chiar din buduroi și i-a prins el, prisăcarul. Transcriu pasajul: „... s-a ivit deodată chipul uriaș al prisăcarului. Ce faceți voi aici, măi hoțomanilor? Au rămas Încremeniți, Neculai, feciorul gospodarului Țibulcă a dat să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
povestirile lui Neculai Țibulcă, repovestite de el, Încercând să păstreze cât mai fidel spiritul și vorba acestuia. Este o poveste În care Neculai cu Mitică, băiatul prisăcarului lui Sadoveanu, au furat faguri chiar din buduroi și i-a prins el, prisăcarul. Transcriu pasajul: „... s-a ivit deodată chipul uriaș al prisăcarului. Ce faceți voi aici, măi hoțomanilor? Au rămas Încremeniți, Neculai, feciorul gospodarului Țibulcă a dat să fugă. Stai pe loc... Va să zică, așa ați făcut! Frumos... Cu tine (Mitică, băiatul lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cât mai fidel spiritul și vorba acestuia. Este o poveste În care Neculai cu Mitică, băiatul prisăcarului lui Sadoveanu, au furat faguri chiar din buduroi și i-a prins el, prisăcarul. Transcriu pasajul: „... s-a ivit deodată chipul uriaș al prisăcarului. Ce faceți voi aici, măi hoțomanilor? Au rămas Încremeniți, Neculai, feciorul gospodarului Țibulcă a dat să fugă. Stai pe loc... Va să zică, așa ați făcut! Frumos... Cu tine (Mitică, băiatul lui) mai vorbesc eu, cât despre dumneata, domnule, o să vorbesc eu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ispravă" care să învețe copiii „întâiași dată ruga și credința", dar să-i „învețe și a scrie”. „Călugării să nu șadă pe la casele lor, ci toți la mănăstire să șadă", dar să-și „păzească ruga, nu să fie văcari, au prisăcari, au păcurari, și alte ca acestea". Egumenii să fie aleși „cu scrisoare de la călugării mănăstirii", iar când nu se va afla „omu vrednic din mănăstirea lor, atunci să aleagă de aiurea". Egumenul fără cale (har, probabil), să nu se schimbe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
14.04.1932 în localitatea Straseni) și Vera, născut la data de 5 iulie 1956 în localitatea Palanca, județul Ștefan Vodă, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Anenii Noi, Bulboaca, str. Păcii nr. 1. 86. LANDER ANNA, fiica lui Prisăcari Grigori (n. 26.10.1935 în localitatea Suvorovca, Fălești) și Claudia, născută la data de 19 noiembrie 1970 în localitatea Bălti, județul Bălti, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, loc. Bălti, str. G. Cojbuc nr. 1, ap.
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
17407 POPOVICI VERONICA (n. 1967) Vatra Dornei, Aleea Dornelor, nr. 10, bl. G1, sc. a, ap. 19 țel: 372097; 0748150860 6902 POTOROACA COSTICĂ (n. 1960) Suceava, str. Calea Unirii, nr. 39, bl. 92, sc. F, ap. 6 țel: 257323 6903 PRISĂCARI DARIA (n. 1956) Rădăuți, str. Oborului, nr. 16.bl. 13, sc. B, ap. 13 țel: 564898-563805 6904 PUHA ALEXANDRINA (n. 1959) Rădăuți, Piața Unirii, nr. 16, bl. 66, sc. B, ap. 15 țel: 563201 22167 PURCARIU MARIA (n. 1946) Suceava
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
ap.2 țel: 0230/511075 0740099907 25544 PITARIU GEORGETA (n.1973) com.Liteni,nr.918 țel: 0230/523408 0743807940 29423 POPESCU V. IOAN (n.1954) Rădăuți, Str.Piața Unirii Nr.20 Bl.4 Sc.B Ap.8 țel: 0741230544 30992 PRISĂCARI DARIA (n.1956) Rădăuți, str.Oborului, nr.16.bl.13, sc.B, ap.13 țel: 0230/564898; 0230/563805 0741025291 23972 RADU MIHAELA (n.1973) Sat Fetești, com.Adincata țel: 0726116530 9239 ROMÂN VIORICA (n.1956) Suceava, str.Dragos Vodă
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
cu o ramură a secuilor medievali numită "koromza" sau "korozmin" (însemnând "horezmian", originar din Horezm), care s-au stabilit ulterior în scaunul secuiesc Sepsi.De altfel, există indicii că tarcanii sau "tărcăienii" din Tărcaia bihoreană au fost consemnați ca fiind prisăcari secui ("székely gyepűőrök") din ramura "Koromza" care au rămas pe Valea Crișului Negru. Cea mai plauzibilă teorie le atribuie însă tărcanilor origine kavara. Ca nișă profesională, aceștia au fost inițial „tribul de fierari” kavari ("szakralis kovacsok") zis „tarcanii” (pe ungurește
Tarcani () [Corola-website/Science/311377_a_312706]
-
brodează, prelucrează lemnul, împletesc în lozie, prelucrează tabla. Cămin cultural (renovat): activează șapte grupuri artistice, dintre care patru au titlul Model . Gospodăria țărănească Vasile Turtureanu: crește prepelițe, comercializează ouă de prepelițe și carne de prepeliță. Apicultură. Mai multe familii de prisăcari Soții Iurie și Mariana Turtureanu preconizează construcția unui muzeu al albinăritului. În localitate activează clubul de fotbal FC Spicul Chișcăreni, care din sezonul 2015-2016 evoluează în Divizia „A”, eșalonul secund al fotbalului moldovenesc. Un anumit timp , începînd cu anul 1997
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
tractoristului au vrut să-l înmormînteze conform tradiției creștine. În timpul ceremoniei mama defunctului s-a prosternat în fața mașinii, spunînd că nu va permite o înmormîntare comunistă. De față erau prezenți preotul și dascălul bisericii. Dascălul mai deținea și funcția de prisăcar la prisaca colhozului. Secretarul organizației de partid le-a ordonat să plece, la care preotul și dascălul au refuzat. Peste căteva zile prisăcarul satului, care era atunci Eftodi Teodosie, a fost destituit din post. Dar sadministrația comunistă nu a ținut
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
o înmormîntare comunistă. De față erau prezenți preotul și dascălul bisericii. Dascălul mai deținea și funcția de prisăcar la prisaca colhozului. Secretarul organizației de partid le-a ordonat să plece, la care preotul și dascălul au refuzat. Peste căteva zile prisăcarul satului, care era atunci Eftodi Teodosie, a fost destituit din post. Dar sadministrația comunistă nu a ținut cont de faptul că acesta fusese educat în tradiția creștină, fiinde mulți ani ascultător apoi frate la mănăstirea Dobrușa. În 1940, la instaurarea
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
în tradiția creștină, fiinde mulți ani ascultător apoi frate la mănăstirea Dobrușa. În 1940, la instaurarea puterii sovietice, cei mai tineri călugări și frați au fost trimiși de la mănăstire pe la casele lor. Deci, dascălul Eftodi Teodosie, rămas fără postul de prisăcar, în semn de protest a plecat din sat, ca să revină peste o vreme acasă în rasă de preot, dar a slujit inițial în parohia Căinari din satul lui A. Mateevici, apoi în biserica din s. Prajila, Florești. În prezent în
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
sud-estul Transilvanei. Uneori, așa numitii "darócok" sau "daróczok" ("draucharii" sau "nyúzók") respectiv "besznákok" o categorie socioprofesionala medievala de afiliație etnică incerta constând din pădurari și administratori silvici, vânători, șoimari regali și furnizori de piei de animale, colectori de taxe și "prisăcari" (sau "gyepűőrök") locuind în zonele păduroase dense, au fost recrutați din rândurile acestei populații hibride de origine slavo-secuiască-pecenegă. În Transilvania medievală secuii erau unul dintre cele trei ""natio"" (împreună cu nobilimea maghiară, sași și clerul catolic), cu situație privilegiată, diferit de
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]