711 matches
-
cartea domnească de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai 1744, prin care beneficiarul este „volnic cu cartea domniei mele a-și lua dijma din pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul țării” era cuprins în reglementarea raporturilor dintre boieri și săteni, dat de Constantin Mavrocordat în 1749, prin care boierul avea dreptul la a zecea parte din produsele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sălașele” ... „ce se hotărăște pe din gios cu hotarul Frunteștilor”. Acest loc de adăpost pentru vite și oameni - Sălașele - trebuie să fi dăinuit până când boierii Rosetti, lărgind mereu hotarele moșiei Filipeni, ajung la locul numit Știubiana unde vor organiza o prisacă, vor construi o moară, adăposturi și locuințe, ceea ce s-a petrecut la sfârșitul secolului al XVIII-lea. tiubiana tiubiana este situată în zona de contact dintre moșia răzeșilor din Fruntești și moșia Filipeni a boierilor Rosetti, pe drumul de pe valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și hărții moșiei Filipeni, întocmite de trimisul domnitorului Alexandru Ioan Calimah la 22 iunie 1797, Costache Conachișă, locul numit Știubiana se prezintă ca un intrând dinspre apus spre răsărit., spre zarea Oțeleștilor, din care boierii Rosetti au făcut loc de prisacă, magazii pentru cereale, stocarea furajelor, adăposturi pentru vite, aveau și o moară de apă pe Dunavăț, cu siguranță, deoarece pârâul Știubiana are un debit nesemnificativ. Tot acolo au fost construite locuințe pentru cei angajați de boieri, o parte erau chiar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din partea de jos ce se va alegi partea lui Toader Oală, drept 10 ughi dum[i]sale Pătrașcu treti logofăt. Leat 7163 [1655] ghen[arie] 27, un zapis de la Lazor Breahnă au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt un locă de prisacă din sat din Hilipeni din partea din sus, drept 15 lei bătuți. Leat 7180 [1671] sept[emvrie 10, un zapis de la Gavril Hurdubeiu din Hilipeni au vîndut partea lui ce s-ar alegi din Hilipeni dintr-un bătrîn din partea din jos
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pecețile. și eu, Vîrlan am scris și am și iscălit, să se știe.” în Hilipeni anul 7173 [1665] iunie 9 zile. * 1665 [7173] martie 17 Cîrstina Platoneasa și ficiorii ei vînd logofătului al treilea Pătrașcu, o vie cu locă de prisacă și pomi în Filipeni pentru niște „lei bătuți”, printre marii boieri martori fiind și Miron Costin mare comis. „Adică noi Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii miei Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașcu logofătul al treilea din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
credință, nea-m pus noi degetul și acești boieri ce mai sus scrie am iscălit, ca să fie de credință, ca să se știe.” în anul 7173 [1665] martie 16. * 1665 [7173] ianuarie 27 „Vlașcă Breahnă vinde logofătului al treilea Pătrașcu o prisacă îngrădită și cu casă gata și pomi, pentru 15 lei bătuți. Adică eu Vla[șco] Brahnă scriu și mărturisescă cu acest zapis al meu, cum am făcut tocmială cu dumnealui cu Pătrașcu logofăt al treilea cu un locă de prisacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prisacă îngrădită și cu casă gata și pomi, pentru 15 lei bătuți. Adică eu Vla[șco] Brahnă scriu și mărturisescă cu acest zapis al meu, cum am făcut tocmială cu dumnealui cu Pătrașcu logofăt al treilea cu un locă de prisacă ce iaste la satul dumisale la Hilipeani din partea din sus cu casă gata și cu zîmnică și prisacă îngrădită și cu pomi. Această prisacă și cu toate gata care le scriu mai sus o am vîndut dumisale direptu cincisprezece lei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și mărturisescă cu acest zapis al meu, cum am făcut tocmială cu dumnealui cu Pătrașcu logofăt al treilea cu un locă de prisacă ce iaste la satul dumisale la Hilipeani din partea din sus cu casă gata și cu zîmnică și prisacă îngrădită și cu pomi. Această prisacă și cu toate gata care le scriu mai sus o am vîndut dumisale direptu cincisprezece lei bătuți. i bunii mi-au dat amu zeace lei bătuți iar cinci lei să mi-i dea cîndu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
meu, cum am făcut tocmială cu dumnealui cu Pătrașcu logofăt al treilea cu un locă de prisacă ce iaste la satul dumisale la Hilipeani din partea din sus cu casă gata și cu zîmnică și prisacă îngrădită și cu pomi. Această prisacă și cu toate gata care le scriu mai sus o am vîndut dumisale direptu cincisprezece lei bătuți. i bunii mi-au dat amu zeace lei bătuți iar cinci lei să mi-i dea cîndu va veni acolo dumnealui logofeteasa ca să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a-și lua (dijma) din poieni, din fânață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pe obiceiul rii.” Documentele de vânzare-cumpărare ulterioare anului 1692, când Anghelușa dă danie moșia sa Filipeni, lasă să se vadă că logofătul Pătrașcu, cel care cumpărase bucată cu bucată moșia de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apar la vânzare numai viile. În actul din 9 iunie 1665, dat din Filipeni, se arată că Necula și soția sa Paraschiva vând logofătului al treilea, Pătrașcu, o vie cu 14 galbeni. Tot astfel, Vlașcă Breahnă vinde aceluiași logofăt „o prisacă îngrădit cu casă gata și pomi pentru 15 lei bătuți”, iar Cristina Platoneasa (a lui Platon din Filipeni) vinde o vie cu loc de prisacă și pomi în 27 ianuarie 1665 și, respectiv, în 17 martie 1665. Facem cuvenita precizare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
treilea, Pătrașcu, o vie cu 14 galbeni. Tot astfel, Vlașcă Breahnă vinde aceluiași logofăt „o prisacă îngrădit cu casă gata și pomi pentru 15 lei bătuți”, iar Cristina Platoneasa (a lui Platon din Filipeni) vinde o vie cu loc de prisacă și pomi în 27 ianuarie 1665 și, respectiv, în 17 martie 1665. Facem cuvenita precizare că vița de vie autohtonă (creștea și în mod sălbatică prin păduri și prin rediuri) era deosebită de vița altoită (nobilă) care se cultivă acum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și a „câmpurilor” (pamântul arabil situat în diferite părți ale localității). Toate acestea exprimă o anumită poziție, formă sau plasare teritorială. Dealurile se numesc: Dealul Glodului, Dealul Purcărețului, Turmătar, Prisnel, Dealul Morii, Dealul Mare, Ciungi, Dealul Îngust, Dealul Viilor, la Prisacă; toate exprimă realități topografice specifice graiului local și diferitelor amplasamente teritoriale (Dealul Pietrii - calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit aproape în totalitate cu vii). Pârâurile, denumite de către localnici văi, cu un
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
luncile mănoase îngrășate de untura pământului, humusul; florile de câmp gingașe în culori de curcubeu și amețitor de parfumate, străbat cele mai adânci străfunduri ale sufletului uman, nesemănate de nimeni, doar iubite de toți; podgoriile renumite cu soiuri alese; memorabile prisăci cu stupi și roiurile de albine înzestrate cu darul de a munci cu un neistovit avânt, calitate care a preluat-o cu mult succes și poporul nostru român. Natură este cea mai indispensabilă, valoroasă și grandioasă comoară prin care omul
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
Fabulele lui Kralov (1952), romanul "Suflete moarte" al lui Gogol, Fabule de La Fontaine. În septembrie 1953, în revista „Cravata roșie” apar poemele „Plajă” și „Școală”, semnate Tudor Arghezi. Urmează alte poeme în „Viața românească”. În 1954 i se publică volumul „Prisaca”. La vârsta de 75 ani este acceptat în Academia Romană. Este sărbătorit ca poet național la 80 și respectiv 85 ani. A murit 14 iulie 1967. Contribuția sa literară îl înscrie în panoplia marilor literați prin rescrierea limbajul poetic modern
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
lemnos din belșug, se construiesc mai multe fabrici de cherestea pentru prelucrarea lemnului și se începe exploatarea subsolului comunei Fundu Moldovei, unde s-au descoperit importante rezerve de mangan, plumb și fier. Drept urmare, s-a construit și o turnătorie, la Prisaca Dornei. În paralel cu aceste activități economice importante s-au construit mai multe cuptoare de ars var, așa numitele vărării, pe Izvorul Alb. În aceeași perioadă, orașul Câmpulung a înregistrat un salt uriaș atât sub aspect economic, cât și cultural
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
ROATA Azi, Îți voi pune fân sub creștet, Și fragi, pe-a sângelui Tău, rană, Ce flori de vâsc, pe lemnul veșted Al crucii, susură-n icoană - Păduri amurmurând în toacă, Cărări din susur de cavale, Îți voi așterne la prisacă, În inima Măriei Tale - Azi, îți voi presăra pe urme Argint de licăr de izvoare, Și Tu, Păstorule de turme, Ne vei conduce către mare - Când seara -n ceruri va să cadă, Vom bate-n poarta Ta curată - Ca niște
ROATA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357395_a_358724]
-
domnitorul, a avut grijă să refacă principalele mânăstiri ridicate de inaintașii săi în scaun: Bistrița, Bohotin, Chiprieni, Dobrovăț, Humor, Moldovița, Neamț, Probota și altele, ridicându-le construcții noi și oferidu-le danii în sume de bani, moșii, mori, iazuri de pește, prisăci etc. În a doua jumătate a secolului al XV-lea s-au construit peste 44 de lăcașuri noi de închinare, precum mânăstiri, biserici și schituri, majoritate după fiecare victorie câștigată împotriva turcilor. Dintre cele mai renumite se pot menționa cele
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PRISACA, POEZIE DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 751 din 20 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin Țene Prisaca Întors în prisacă dicționarul pare sărac, cuvintele nu vor să facă miere nici măcar
PRISACA, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359264_a_360593]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PRISACA, POEZIE DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 751 din 20 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin Țene Prisaca Întors în prisacă dicționarul pare sărac, cuvintele nu vor să facă miere nici măcar un fagure sau să alimenteze matca. Verbul nu și substantivul da metafora și hiperbola și chiar interjecția plângeau pe coala albă eu cu caietul sub braț mă
PRISACA, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359264_a_360593]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PRISACA, POEZIE DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 751 din 20 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin Țene Prisaca Întors în prisacă dicționarul pare sărac, cuvintele nu vor să facă miere nici măcar un fagure sau să alimenteze matca. Verbul nu și substantivul da metafora și hiperbola și chiar interjecția plângeau pe coala albă eu cu caietul sub braț mă plimbam printre stupi
PRISACA, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359264_a_360593]
-
hiperbola și chiar interjecția plângeau pe coala albă eu cu caietul sub braț mă plimbam printre stupi și le-am promis cuvintelor că nu le fac albine și m-am preschimbat pe mine în fagure. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Prisaca, poezie de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 751, Anul III, 20 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PRISACA, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359264_a_360593]
-
Raisa Gorbaciova să-ți mai povestesc câte ceva din timpurile tinereții... Bunica mea n-a vrut să lucreze în colhoz de loc. Atunci bunelul a făcut în așa fel ca s-o includă ca membru în colhoz, ajutor al său la prisacă. Ea se ducea la prisaca bunelului din ponoare, doar numai ca să-i ducă de mâncare...În rest, ținea gospodăria și îi ajuta pe cei “mai triști ca dânsa”. Toată ziua auzeam la poarta bunicului: - Țacă Anică, dă-mi te rog
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
povestesc câte ceva din timpurile tinereții... Bunica mea n-a vrut să lucreze în colhoz de loc. Atunci bunelul a făcut în așa fel ca s-o includă ca membru în colhoz, ajutor al său la prisacă. Ea se ducea la prisaca bunelului din ponoare, doar numai ca să-i ducă de mâncare...În rest, ținea gospodăria și îi ajuta pe cei “mai triști ca dânsa”. Toată ziua auzeam la poarta bunicului: - Țacă Anică, dă-mi te rog niște făină de grâu...; ...o
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
eu mă mor. Eu îmi râd și eu mă plâng, eu mă-nalț și eu mă frâng, eu m-aprind și eu mă sting, eu m-atac și eu mă-nving. Sunt otravă și-antidotul, geniul sunt și idiotul, sunt prisaca ce dau miere și-s pelin, pocal cu fiere. Totul, totul e în mine, eu mi-s rău și eu mi-s bine, eu mi-s moartea, eu mi-s traiul, eu mi-s iadul, eu mi-s raiul! Referință
EU SUNT IADUL, EU SUNT RAIUL de DORA PASCU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380904_a_382233]