2,086 matches
-
doar câteva străzi ne despart de exponatele împăiate ale Muzeului Antipa bătrân versificator al spaimelor comune te simți deodată inutil ca papionul la gâtul unui cerșetor inutil ca orificiile flautului ruginit aruncat de câteva decenii în podul cu lucruri de prisos în noaptea aceasta când zidurile devin translucide ca sticla când arborii întunecați și pietrele prind viață deodată, prind suflet, memorie când casele se aud cum respiră când sufletul muribunzilor iese prin coșul caselor ca un fum și Dumnezeu se aude
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
cadranul Ahaz. XXXII. (greșeala celuilalt) 1. Umbra mâinii de deasupra strălucitoare m-acoperă, taie în carne din stânga spre dreapta semnul arătat în odaia închisă. 2. Ațintirea flăcărilor tulbură bezna din unghiurile încăperii până când gura de umbră ridică vorbe zguduitoare; de prisos vărsarea apelor mari - nu apropie lumina de buzele calde; vuiește în pâclă flamura și se uită alcătuirea din pisc, măcar că stă reazem trupului înspumat și tălpilor din mâl. Drept în picioare în fața ferestrei, la ceas potrivit, îmi sfâșie umbra fără
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
arcuind în aer șoldul suplu, Îngenunchez și eu și-ți mingii părul Prelins în cîrlionții dezmățați; Nu îți cunoaște-aievea adevărul Nici minte a o mie de-nvățați! Ci tu îmi ceri să-ți înțeleg orbește, Fără-ntrebări și gesturi de prisos, Oh, locul mirosind dumnezeiește A taină putrezind suav în sos? Îngăduie-mi un timp, măi dă-mi din mierea Ce-o tăinuește-n scorburi moi muierea...
Cînd fluturii dau iama peste trupul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8092_a_9417]
-
cum scrierile care mă fascinau mă "ficționalizau" tacit și pe mine ca cititor, cum îmi manipulau așteptările, cum mă făceau curios etc. La rîndu-mi, nu-mi puteam ficționaliza cititorul decît ca pe un alter ego: ceea ce făcea comunicarea propriu-zisă de prisos. Mă lăsam hipnotizat de ce citeam, fără să bănuiesc că lectura hipnotică e dușmanul ascuns cel mai redutabil al scrisului. Atmosfera politică încuraja indirect lectura ca formă de evaziune dintr-un cotidian posomorît, amenințător, opac. Într-un tîrziu, am început să
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
cer cu mici goluri de aer cum aripi ce nu se vor mai putea deschide viitorul alături un șarpe domesticit înciudată privești cum începe amiaza și nu te mai saturi culoarea părului tău face coperta răsfiră paginile nici un gest de prisos amănuntele verifică spațiul familiar și-acest parfum ieftin ce-absoarbe lumile cum o pompă o melodie lascivă schimbă prețurile-n vitrină piscuri împachetate sub brațul gospodinei ieșind pe ușa supermarketului un întreg oraș se scufundă într-o singură propoziție. Migrenî
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
numai în viață, sînt acoperite de riduri. Sigur că frumusețea lor poate să fie prelungită, dacă sînt fardate, estetic operate sau restaurate. Dar și restaurările distrug în timp, se știe. La fel și elixirele de tinerețe. Exemplele ar fi de prisos și ne-ar îndepărta de la subiect. Fotografiile, portretele călătoresc prin case, buzunare, medalioane, albume și arhive. Dar nici modelele nu stau degeaba, să se plictisească, în poze. Mai au și alte treburi, cum aflăm din Harry Potter, decît să încremenească
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
articol din care am citat mai sus, intitulat cumva polemic Atracția romanului, Constantin }oiu face apologia genului scurt vorbind despre "capacitatea de a fi exact în expresie", stilul devenit adevărată obsesie, densitatea extraordinară a textului "obținută tocmai prin înlăturarea oricărui prisos", în fine, concluzionând: "Schița e dificilă. Ea cere conflict ascuțit, un adevăr uman sesizant, luminat cu maximum de forță și de sinceritate." Am insistat asupra acestui articol pentru că găsesc în el cam tot ce aș fi putut spune eu despre
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
Oricum e inutil. De ce? Mi-a ținut oglinda în față și mi-a zis: Privește singur. - De atunci știu cum arată gura mea și că în jurul ei cresc peri lungi muiați în supă. Chiuveta și cele două prosoape sînt de prisos. De ce se află aici? Femeia a spus: Pentru următorul. Uneori femeia deschide fereastra. Aerul proaspăt cald sau rece poate că-mi prelungește viața. Dar femeia spune: Duhoarea ta o să mă termine. Deunăzi am auzit prin fereastra deschisă voci de copii
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
cei care înțeleg totul, cei care nu înțeleg nimic cîștigă. Ce se întîmplă cu cei care, neînțelegînd nimic, sfîrșesc prin a înțelege totul, nu mai știu". Sau: "într-o lume în care nimeni nu este de neînlocuit, sîntem cu toții de prisos". Sau, în limba țării unde autorul a văzut lumina zilei: "Des reflexions qui viennent en un temps oů ni l'offre ni la demande ne sont plus possibles". Se degajă de aci o decepție față de natura umană cu atît mai
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
prudenții lor profesori, sau popa din Razelm care-și ține vechiul lui calendar populează aceeași lume încăpătoare, în care conflictele, după ce-au izbucnit zgomotos într-o revoluție, par să se fi molcomit. Stau, acum, laolaltă, lipsite de dramatisme de prisos, ca straturile luminoase ale unei aure, după ce Filip își împarte, în final, jurnalul cu Eliza și adevărul se întregește din jumătăți. În lupta cu minciuna, arta a învins întotdeauna." Așa se termină, îndulcindu-se liric, după înșirarea atîtor cruzimi, romanul
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
Hortensia Papadat-Bengescu și alții. Romanul are finețuri artiste de tip proustian, în portretistică. Două surori sînt zugrăvite ca Ana și Maria din tabloul lui Da Vinci. Obsesia erotică este, ca în toată proza lui Vinea, stăpînitoare. întreagă existența omului de prisos se petrece între amoruri diverse și ciudate: un bărbat fermecător și slab este devorat de iubitele lui simultane, una legîndu-l prin infirmitate, alta, prin vitalitate, o a treia prin capriciu. Din nou gustul scriitorului este prost: romanul coboară în trivialități
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
exprimă mai mult adjectival, prin superlative, decât prin analize: astfel, în Sezon mort efectul cumulativ e "extraordinar" (p. 203), Pescarul Amin are "o formidabilă deschidere simbolică" (p. 205) și un final "magistral", care merită citat, "oricare alt comentariu fiind de prisos" (p. 207). Rezultatul nu poate fi decât o repovestire rezumativă, punctată exclamativ, căci nu se poate face critică literară cu convingerea că "orice comentariu e de prisos". Concluzia exegetului e că temele și motivele povestirilor voiculesciene "sunt variate", arta prozatorului
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
205) și un final "magistral", care merită citat, "oricare alt comentariu fiind de prisos" (p. 207). Rezultatul nu poate fi decât o repovestire rezumativă, punctată exclamativ, căci nu se poate face critică literară cu convingerea că "orice comentariu e de prisos". Concluzia exegetului e că temele și motivele povestirilor voiculesciene "sunt variate", arta prozatorului e "extraordinară", iar subiectele "senzaționale sau banale". Cu astfel de aprecieri critica însăși cade în banalitate. E apoi mult prea reductiv, chiar comic, să califici asceza voiculesciană
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
început s-o sfîșie; dar, în tot acest timp, din gura femeii n-a ieșit nici un sunet... Al doilea: un motociclist a înghețat, în timp ce conducea; dar motocicleta cu mortul înghețat și-a continuat drumul, încă 90 de kilometri... E de prisos să mai spunem că e vorba de "întîmplări adevărate"; lumea și ziarele abundă în asemenea povești, pe muchia fină dintre sublim și ridicol; totul e cine și cum le citește; asta face diferența. Arta regizorală ține, într-un fel, tot
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
îi dădeam -ăă...cum se spune? - cămășuță de noapte/ De-a lungul școlii organismul meu s-a împrietenit/ cu organismele a zeci de fetițe/ și a făcut dragoste cu organismele a trei colegi." Pot suspecta, în "conversațiile" îmbătrînitelor organisme de prisos, o asemănare de ton cu Elegia a XII-a a Marianei Marin. Corpul prietenei ajunge apoi un fel de totem, cu coadă de crocodil, semănînd în rest a hienă, sau uneori a vultur: Ť"Să vezi!" mi-a răspuns ea
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
care le disprețuia nu o dată, socotindu-le inferioare, artificiale și respingătoare. Dar suferințele de acest fel - va recunoaște cu franchețe - nu se datorau numai colegilor,ci și propriilor scăderi: înclinația spre poză, blazarea, infatuarea și estetismul primejdios, toate roade ale prisosului de imaginație și ale atmosferei de acasă. Asemenea însușiri s-au manifestat și în relațiile cu profesorii. Numele lor, extrem de rare, sunt pomenite cu ocazii destul de neplăcute. Jignit de tupeul elevului indolent, profesorul de desen îl pedepsește cu asprime. Ciepliński
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
și în voaluri iscate din fuziunea particulară a caracterului atavic, primitiv cu cel cult, elevat, a inspirației cu educația, fuziuni ce disimulează sau resorb asociațiile speculative și simplifică urzeala sonoră până la limita ei strict necesară, ca un vrăjmaș al tuturor prisosurilor. 7. Muzica de catifea a Romantismului, uneori moale, în-văluitoare, cathartică și catehenică, alteori tare, dezvăluitoare, catastatică și catastrofică a fost croită întru idealizarea sufletului și subiectivarea trupului, îmbrăcând, până la înfofolire, rațiunea și dezbrăcând, ca-ntr-un streep-tease provocator, elanul și
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
Șerban Foarță Supermarket Cumpăr când pâine, când evenimente. M-așez la rând pe urmă și, de-acolo, privirea-mi, lunecând de colo-colo, vede că muntele de alimente impune mușteriilor respect. Prisosul: pungi, cartoane, celofan, face din tine marele său fan, cu toate că-l priviseși circumspect. La cassă, o femeie. Ce-are-n coș e scos la vedere: pătrunjel, o roșie, o ceapă, doi-trei morcovi, un ardei. Mașina nu-ș' ce zice-n limba ei și
BÖSZÖRMÉNYI ZOLTÁN - O sumă de sonete by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/11444_a_12769]
-
una, construcția unui personaj important și a cărții în ansamblul ei, alta. La Virgil Duda, scriitura e net superioară compoziției. Tot în planul acesteia din urmă, apar ca supărătoare inserturile auctoriale, inadecvate în context, prin care prozatorul trage palme de prisos comunismului defunct. Căci natura acestuia reiese cel mai bine din însăși dinamica personajelor, din fractura vieții lor private, la presiunea unui Sistem aberant. Sunt, în schimb, deosebit de frumoase paginile dedicate micuței Dorina-Pușa, cu percepții de mare acuitate ale universului infantil
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
înaltă cu public restrîns: întreaga mișcare modernistă și artele contemporane. 3. cultură de divertisment cu public masiv: întregul sistem showbiz. 4. cultură de masă cu public restrîns: forme de divertisment aparținînd altor generații" (pag. 270). Nimic mai simplu. Nimic de prisos. Ordine și disciplină. Dar mai e ceva: stilul lui Dediu e aidoma lentilei care concentrează conținutul într-un focar arzător. Ca și cristalinului, puritatea, limpezimea îi conferă strălucirea. Altfel spus, e un fel de a transmite direct, franc, lucruri foarte
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
au numit-o unii, și nevalidată istoric, teza maioresciană se verifică, vai, foarte bine, în condițiile tranziției din ultimele decenii. (N.M.) Principiul naționalităților este o inovație politică a veacului nostru, pe care noi, popoarele mici, nu o putem aplauda cu prisos. Acestei inovațiuni, inspirate de cea mai înaltă echitate din partea statelor mari, se datorește existența statelor mici deja independente. Astfel, fizionomia unei importante regiuni a continentului s-a schimbat într-o jumătate de secol ca prin minune.[...] Asta e bine; asta
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
17, 133; PG 29, col. 120-121); Leg. lib. gent., 3 (PSB 17, 569; PG 31, col. 569); Hom., 1: „Că firesc este ca o cuvântare buna să nu-și ascundă ideile în cuvinte obscure, dar nici să aibă idei de prisos și goale, care sa nu atace tema în miezul ei” (PSB 17, 365; PG 31, col. 200). footnote>, Grigore de Nazianzus<footnote Greg. Naz., Or. 1, 1: „Cuvântarea acesta se îndreaptă către aceia cărora le place să vorbească în termeni
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de existență. Premisa tematică și teoretică a autorului este aceea că există o fatalitate a complicației și doar o aparență a simplității umane. Mediul umil, ales pentru demonstrație, devine, în acest fel, polemic într-un mod aproape ostentativ. Oamenii de prisos, roși de idealuri nu doar nerealizate, dar și nelămurite, niște îngândurate firi involuntare, ajung incapabili de a începe ceva, dar se trezesc continuându-și din inerție, demobilizați, viața agonică. Ei sunt niște înfrânți nostalgici, care își văd viitorul și chiar
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
cu bunătatea dumnezeiască crește mereu și niciodată nu încetează de-a crește. Deoarece izvorul de bunătăți curge fără încetare, firea primitorului devine mai capabilă să-l primească și să-l cuprindă, fiindcă nimic din ce primește nu este aici de prisos, nici fără folos, tot ceea ce curge în sufletul primitor apărându-i propria-i mărime. Căci amândouă cresc împreună: puterea hrănitoare sporește și mai mult belșugul de bunătăți, iar izvorul de hrană curge și mai îmbelșugat prin lărgirea sufletului, care se
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
era egală, ceea ce se aduna se afla în cantitate îndoită față de măsura obișnuită. Aceasta, ca să nu aibă nici un motiv de a dezlega legea nelucrării din trebuința hranei. În aceasta se arăta și mai mult puterea dumnezeiască, întrucât în celelalte zile prisosul se strica, și numai în ajunul Sâmbetei (căci acesta era numele zilei nelucrătoare) ceea ce era pus de o parte rămânea nestricat, în așa fel că nu se vedea să fie cu ceva mai veche decât hrana proaspătă (Ieș. 16)”. (Sf.
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]