101 matches
-
1175 din 20 martie 2014 Toate Articolele Autorului Sentimentele de transfug lasă urmele acasă, trupul desculț se plimbă singur fără nicio umbră, doar cuvintele au amprente amare. Un râs prefăcut își ascultă ceasul pierdut în pădurile din suflet unde se pritocesc regrete izgonite cu forța din amintiri. Gândurile lovite de singurătate învelesc miezul și ard mocnit zilele în asfințituri de foc. În friguroasele nopți visele se adâncesc într-o iluzorie lumină așa cum ploile de toamnă dau câte un semnal frunzelor căzute
ÎN ASFINŢITURI DE FOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360263_a_361592]
-
personalități ale civilizației românești , momente din trecutul nostru, fie consemnând meditații asupra contemporaneității - însemnările lui Dan Berindei aparțin deopotrivă unui istoric și unui moralist. Excluzând orice partizanat politic, orice tentație de a servi interesele acelor care vor să impună adăvărul pritocit în laboratoarele dezinformării, Dan Berindei desfășoară o tinerească activitate publicistică. Și în același timp este oaspetele totdeauna așteptat, mereu ascultat al unor colocvii, reuniuni științifice, dezbateri publice. Aceasă dimeniune a personalității sale nu a diminuat odată vârsta deoarece face parte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
este o artă a cuvântului ca și celelelte ramuri ale literaturii. In jurnalism, cuvintele conțin mărturie, comentarii, critică, ele au identitate, materialitate, pot avea gust și miresme ca și în literatura de creație. Nu de puține ori jurnalistul trebuie să pritocească în adâncuri pentru a scoate la lumina limpezimea gândului întruchipat în cuvânt. Chiar dacă scrierile lor nu devin capodopere, nu putem ignora contribuția lor la cultura neamului nostru. Filozoful de aleasă cultură, Constantin Noica, sublinia:”O cultură nu se judecă numai
CUVÂNT PENTRU SUSŢINEREA INIŢIATIVEI LEGISLATIVE PRIVIND JURNALISMUL DREPT CREAŢIE [Corola-blog/BlogPost/93403_a_94695]
-
compania Evelinei Fontaine. N-aș putea să spun de unde până unde această pornire misogină; așa am simțit că e mai bine. Îi făcusem pe plac, de-acum gata, libertatea mea, atâta câtă mai rămăsese, Își cerea și ea drepturile. Am pritocit În gând fel de fel de recapitulări, speculații și evaluări ale situației, În general, și ale poziției mele În mijlocul ultimelor evenimente, cu deosebire. N-am realizat nici acum cine știe ce progrese În vreuna dintre direcții, ceea ce m-a cam iritat: dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
câte șapte - „combinări de n luate câte k”, Îmi suna În creier glasul enervant al profesorului de matematică din liceu, nu-mi prea plăcuseră științele exacte sau, cel puțin, nu În varianta lor didactică din perioada adolescenței -, după ce le-am pritocit, așadar, până mi-au ieșit ochii, a trebuit să admit că bătusem câmpii alandala și pierdusem timpul degeaba. Bătutul câmpilor nu era o problemă, În schimb, pierderea de timp, da, și Încă una a naibii de gravă. Jumătatea de oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
14 ani și o rugam să-mi mai povestească din trecutul familiei. - Iosif, bunicul tău pe care nu-l știi a murit în 1940, la 80 de ani, era foarte gospodar. Încă de când era copil avea o plăcere deosebită să pritocească varza din putina mare unde încăpeau peste 150 de verze ce se consumau până aproape la începutul verii, așa ținea de mult datorită pritocirii dese, zilnice. Această îndeletnicire o avea și după ce ne-am căsătorit. Avea Iosif un obicei pe
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
1140 din 13 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Sentimentele de transfug lasă urmele acasă, trupul desculț se plimbă singur fără nicio umbră, doar cuvintele au amprente amare. Un râs prefăcut își ascultă ceasul pierdut în pădurile din suflet unde se pritocesc regrete izgonite cu forța din amintiri. Gândurile lovite de singurătate învelesc miezul și ard mocnit zilele în asfințituri de foc. În friguroasele nopți visele se adâncesc într-o iluzorie lumină așa cum ploile de toamnă dau câte un semnal frunzelor căzute
ÎN ASFINŢITURI DE FOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364109_a_365438]
-
tei înflorit Doamnă, de atâta trudă eu am să mor [8] Și se întinse jos să se culce Însă Doamna îl zori mai departe treceau acum peste un pod care marea în două câmpii o împarte [9] Acum trebuie să pritocești marea plângând sufletul se apucă de pritocit o lumină mare era în văzduh abia termină munca la asfințit [10] Doamnă, nu mai ajungem o dată acum ziua mergea în fața lor să ajungem o dată acasă îmi e dor de tine, Doamnă , mi-
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
am să mor [8] Și se întinse jos să se culce Însă Doamna îl zori mai departe treceau acum peste un pod care marea în două câmpii o împarte [9] Acum trebuie să pritocești marea plângând sufletul se apucă de pritocit o lumină mare era în văzduh abia termină munca la asfințit [10] Doamnă, nu mai ajungem o dată acum ziua mergea în fața lor să ajungem o dată acasă îmi e dor de tine, Doamnă , mi-e dor [11] Și mergeau pe un
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
abisală care aproape că „e la ras” și din care se va nutri, sigur, ca dintr-un izvor îngălat și pestilențial, propriile lor (noastre) progenituri! Graba cu care își evacuează senzațiile, sentimentele abia prefigurate și care nu ajung să se pritocească îndeajuns (darămite să sedimenteze!?) pentru a coagula forme, conținuturi și mesaje durabile, nefaliate pe „subplăci tectonice” în care s-a refugiat de groază înecatul, aruncând ancora anapoda, sunt de natură să îngrijoreze. Clasicii sunt din ce în ce mai neglijați, dacă nu detestați și
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
lor tulburate. Atunci când se văd, într-un autobuz de Mangalia, timpul scurt și uruitul mașinii abia de le îngăduie să-și dea seama cât sunt aproape și că au multe să-și spună, oho, câte sunt de împărtășit și de pritocit! După călătoria noastră de-astă vară și schimbul rapid de bagaj (rămân atât de vii recomandarea cărților mele acelei grațioase însoțitoare, confuzia Toma-George Maiorescu etc., precum și întâmplarea că grănicerul circumspect te tot urmărește ori-pe-unde ai călători!), după ce, deci, ne-am
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Sadoveanu Cum întâmpinăm noi, anul. Că de n-avem calul “Faur” Și nici șaua lui de aur, Lăsăm gândul să ne poarte Cât se poate de departe, Despicăm firul în trei, Punem mâna pe condei. Condeiul îl ascuțim, Cuvântul îl pritocim, In slovele tari ca fierul, Punem sarea și piperul. Mămăligă și cârnați Sunați zurgălăi, sunați! Lângă cârnați, murătură, Să ne lase apă-n gură. Țuică fiartă-n cești de lut, Pentru anul ce-a trecut! Pentru anii care vin S-
PLUGUŞORUL SCRIITORILOR , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365720_a_367049]
-
Toate Articolele Autorului ce frumusețe, sfinte Doamne! o văd acum în prag de iarnă și câte am pierdut eu, toamne, gustând poșirca din povarnă... culori atât de schimbătoare pălesc în nopțile senine și-n valsuri, frunze pe cărare, prin ramuri, pritocesc suspine. ce frumusețe, sfinte Doamne! ca un preludiu de vioară, într-un concert de triste toamne, mă zgândără și mă-nfioară! să fie semn de pocăință ori mă îndemni la cugetare? să văd cum tot ce e ființă, se naște azi
CE FRUMUSEŢE, SFINTE DOAMNE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346543_a_347872]
-
Vișeu de Sus în perioada 21-22 aprilie. Temele concursului de epigrame sunt două: • „Lenea e cucoană mare/ Care n-are de mâncare" (3 epigrame) • „Școlarul" (2 epigrame) Cuvântul trebuie să apară obligatoriu în catrene. Pentru concursul de parodie, concurenții vor pritoci o parodie la poezia „Cântăreți bolnavi" de Lucian Blaga. În cazul ambelor concursuri, lucrările vor fi trimise în trei exemplare cu motto și plic închis, în care se vor arăta identitatea, adresa și datele de contact, până cel târziu în
A X-A EDIŢIE A FESTIVALULUI NAŢIONAL DE SATIRĂ ŞI UMOR „ZÂMBETE ÎN PRIER” DE LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346640_a_347969]
-
-s puțini cei ce și-au închipuit,/ Că nu o să vă fie greu,deloc,/Să fiți în sondaje pe primul loc.(Domnului Vasile Dâncu ,cunoscut politician și sociolog) sau evidențierea unor realități negative cu adevărat:În dicționarul ce l-ați pritocit/destule nulități loc și-au găsit!/Autenticile valori”uitate”/ N-au mișcat din urechi,n-au dat din coate?(Doamnelor Doina Cetea și Doina Popa,coautoare ale unui pseudodicționar al scriitorilor clujeni). În Înțepături ne letale germinează sâmburele amiciției,în
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351081_a_352410]
-
-s puțini cei ce și-au închipuit,/ Că nu o să vă fie greu,deloc,/Să fiți în sondaje pe primul loc.(Domnului Vasile Dâncu,cunoscut politician și sociolog) sau evidențierea unor realități negative cu adevărat:În dicționarul ce l-ați pritocit/destule nulități loc și-au găsit!/Autenticile valori”uitate”/ N-au mișcat din urechi,n-au dat din coate?(Doamnelor Doina Cetea și Doina Popa,coautoare ale unuio pseudodicționar al scriitorilor clujeni). În Înțepături neletale germinează sâmburele amiciției,în miezul
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356478_a_357807]
-
spre aprobare birourilor celor două camere în anul 2011, dar nici până astăzi lucrurile nu au mai înaintat. Și este de înțeles. Concluziile le poate trage singur cititorul, el însuși martor al marasmului în care a intrat viața politică românească pritocind manipulațiuni cu nume de tornadă, gen Nașpazia sau The Grean: Putea vreun parlamentar antrenat în zâzania produsă de caracterul infect al președintelui țării, să mai fie atent la un deziderat cum ar fi simțirea patriotică și trăirea ei prin limba
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
cocoțați în aceste locuri, dar luat de val nu realizam “expunerea” paradisiacă la care se supuneau ilustrisimei “arte a purificării”, liberi și nesiliți de nimeni, cu beatitudini gen “ bule de aer” “îndesate cu miresme” în pahare și borcane colorate și pritocite pentru dezmorțirea unui corp din care “evadase” prea ușor energia și cheful de toate, mai ales pentru “obiectul muncii” de pe aceste vaste peluze de serai, “cultivate” cu linii, bile, jetoane, zaruri, popi, ași, dame, carouri, pătrate, romburi de vis sau
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
noulea sezon Din 21 august 2012, continuă, pe toate canalele și șanțurile patriei, serialul cunoscut cu mare impact național. Al noulea sezon. Noi episoade în regia Unchiului Sam&U.E. (pe scenarii autohtone sau ale comisarilor populari Barosso, Reding & frau Angelika). Pritocite în ambasada de la marginea Bucureștilor, care dă bunul de difuzare, cu voie sau nu de la marele Licurici. Obama nu trebuie să știe chiar totul! Oferta de scenarii este foarte mare, costurile fiind extrem de reduse. Suntem bolnavi de scenarită și asta
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (14.5): COTROCENI S.R.L. (SEZONUL 9) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355216_a_356545]
-
Hristos au existat reale asemănări, punți de legătură fundamentale între lumea pelasgă și cea creștină, de la Zenon la Hristos s-au înregistrat doar deosebiri esențiale, ca natură, atitudine sau inspirație. Numai incompetenții au avut sau au o altă părere... Stoicismul pritocește durerea într-o bucurie negativă, în timp ce Zamolxianismul o primenește prin jertfă, asemeni Creștinismului care o întrupează într-o sfântă bucurie și o mărturisește printr-o dragoste hristică înălțătoare. Răstignirea lui Iisus Hristos, Dumnezeul-Om pe Cruce a înnobilat suferința, dându
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
formă materiei.Cu cât plăsmuirea se apropie mai mult de idee,cu atât iese mai mult în relief individualitatea ei,spre exemplu:Nalte idei s-ar naște-n fire/ Și-n fraza celor care damnă./ Cu frumusețea din trăire,/ Se pritocește-a vieții toamnă...( Cu voi...). Luate ca situații extreme, metafora din aceste poezii, la fel ca melodia pură în muzică ar putea fi caracterizate drept specii pure în artă. Dar,din păcate o asemenea puritate în artă nu există și
POEZIA CU OBRAZUL CELĂLALT AL LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341421_a_342750]
-
Sadoveanu Cum întâmpinăm noi, anul. Că de n-avem calul “Faur” Și nici șaua lui de aur, Lăsăm gândul să ne poarte Cât se poate de departe, Despicăm firul în trei, Punem mâna pe condei. Condeiul îl ascuțim, Cuvântul îl pritocim, In slovele tari ca fierul, Punem sarea și piperul. Mămăligă și cârnați Sunați zurgălăi, sunați! Lângă cârnați, murătură, Să ne lase apă-n gură. Țuică fiartă-n cești de lut, Pentru anul ce-a trecut! Pentru anii care vin S-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
audă și SadoveanuCum întâmpinăm noi, anul.Că de n-avem calul “Faur” Și nici șaua lui de aur,Lăsăm gândul să ne poarteCât se poate de departe,Despicăm firul în trei,Punem mâna pe condei.Condeiul îl ascuțim,Cuvântul îl pritocim,In slovele tari ca fierul, Punem sarea și piperul.Mămăligă și cârnațiSunați zurgălăi, sunați!Lângă cârnați, murătură,Să ne lase apă-n gură.Țuică fiartă-n cești de lut,Pentru anul ce-a trecut!Pentru anii care vinS-avem urcuș fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
aprinse, un schimb ceva mai răstit, formal incriminant și cu justificări aproximative de o parte și de alta, din care a lipsit sigur ofensa sfruntătoare, injuria și retorica acuzei defăimătoare. Mai curând o „descărcare” a nervilor prea îndelung agasați și pritociți de interdicții și abrutizări nemeritate, pe care școala și apostolii ei prin directivele „su(s)pușilor” zilei le pregăteau bieților „su(b)puși!”... Carevasăzică, acest incident aparent minor a îmbrăcat la mine haina unei insensibilități (pentru a mă exprima totuși
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
de goana Pe câmp talanii Rânduiala Ecou înfundat Strămoșii cheamă la rand Pe fiecare Erodare Coarne de ciuta Ziua împunge munții Dislocând creasta Pastel Fără plug și cal Cerul n-ar fi albastru Nici târna de lut Ad compositum Văzduh pritocit Din aripe de păseri Cad stelele Zarva Stare confuză În lunca liniștită Greier posedat Referință Bibliografica: Zarva / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 421, Anul ÎI, 25 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor
ZARVĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346342_a_347671]