896 matches
-
persoană care avea curajul să mă aprobe public atunci era sora mea, Lia, cu 2 ani mai tânără. Pe vremea aceea, plecările erau ireversibile, dar erau privite ca o eliberare. Chiar dacă sufeream, ca toți românii de altfel, o serie de privațiuni economice și sociale, nu numai bunăstarea economică din Vest m-a atras. Atunci, ca și acum, eram convins că cea mai mare bogăție pe care un om o poate dobândi este să înțeleagă mersul lumii în profunzime. Acest lucru, evident
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
urmărească mereu că o umilință și o sursă de inflamare a eului - devine la Noica un "straniu interludiu" în care resimte "fiecare zi liberă drept un dar"6. După mai bine de zece ani trăiți sub permanentă amenințare cu închisoarea, privațiunea de libertate vine că un prilej de reculegere și de recăpătare a tonusului spiritual. Dacă în afara închisorii societatea te transformase într-un obiect uman, înăuntrul ei - explică Noica - ai șansă să te descoperi ca subiect uman, iar paznicul, medicul, bucătarul
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
în societățile pauperizate, cum a fost și mai este încă societatea noastră pusă pe tranziție, clasele, cît de cît mai puțin nevoiașe precum și clasele celelalte sărăcite de tot, - din care se recrutează cerșetorii, - tind să se confunde între ele din cauza privațiunilor, atît după fizionomie cît și după îmbrăcăminte... Astfel că, încet, încet nu-ți mai dai seama, ori nu mai știi bine cine cerșește și cine dă, privind de sus scena. Acest lucru mi de întîmplase și mie într-o zi
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
boieresc, găselniță de "Ogoniok", pe lîngă lumea asta atît de feroce în manevra ei jdanovistă, "floristele" lui Tonitza fuseseră niște parfumați funigei zburătăcind prin zăvoaiele raiului. ( Într-un subsidiar obligatoriu, e de observat tenacitatea în demnitate a atîtor artiști îndurînd privațiuni și rezistînd presiunilor propagandei, doar... doar... pentru a rămîne ei înșiși. Și - se vede prea bine acum - la ceasul totalei defulări, arta lor e mai rezistentă ca oricînd.) A dispărut arta nostalgic-leneșă? Nu. Doar că n-o mai impune nimeni
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
adînci bătrînețe, să trăiască de pe urma confecționării unor pîslari, dă fiori. Și unde mai pui că își păstrase integrală memoria meditînd, ca toți ai ei, la soarta nenorocita a țării, si de ce nu?, la condiția ei de femeie bătrînă supusă tuturor privațiunilor. Să fi așteptat, și ea, venirea, și atunci, a americanilor sau era prea lucida pentru a mai gîndi la o astfel de soluție magic salvatoare? Cunoscînd atîta lume importantă și avînd farmecul povestirii orale, și-a scris, se pare, în
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
că în unele orașe în care populația are, în medie, putere de cumpărare mai mare decât populația Aradului, Gigacaloria este mai ieftină. Cu atât mai mult, apreciem că renunțarea totală la subvenționarea prețului va supune o parte a populației la privațiuni prea mari” a declarat Laurențiu Hălmăgean. În altă ordine de idei, PSD nu a enunțat ideea desființării CET-ului și înlocuirea acestuia cu alt sistem de producere a Gigacaloriei. „Noi am vorbit în mai multe rânduri despre eficientizarea CET-ului
PSD Arad îi cere primarului Falcă să nu renunţe la subvenţionarea preţului Gigacaloriei () [Corola-journal/Journalistic/24810_a_26135]
-
peste decrete. Cîrpim cu ele viața politică, speriați de eșecul generalizat. Ideologii aruncă răspunderea asupra cetățenilor și-i obligă să plătească din puținul lor venit oalele sparte. Caută responsabili, pretind conștiință, ba chiar elan și voie bună, cer jertfe și privațiuni, reducînd la minimum posibilitățile de cîștig și implicit nivelul de trai al populației. Fabuloase bunuri agricole rămîn pe cîmpuri; diriguitorii economiei preferă să le piardă decît să-i stimuleze pe țărani prin prețuri de achiziție cît de cît rezonabile. Cît
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
imensă." "O țară a pasiunilor dezlănțuite sau a caracterelor debile... între tiranie și sclavie." "Un imperilism ce nu poate încolți decît în sufletul oprimaților și care nu se hrănește decît din nefericirea unei națiuni întregi, și care (atenție!!!)... lacomă din cauza privațiunilor de tot felul, ispășește dinainte, la ea acasă, printr-o supunere umilitoare, speranța de a exercita cîndva o tiranie a ei, la alte popoare..." " Ce a păcătuit omul în fața lui Dumnezeu ca să condamne șaizeci de milioane din semenii săi să
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
în primul rînd cetățenii propriilor popoare, transformați (cu rare excepții) fie în delatori, fie în instrumente pasive și timorate, fie repetînd prostește ca niște automați consemnele primite de la partid și guvern, sau în epave umane, trăind veșnic în lipsuri și privațiuni, cu gîndirea atrofiată, cu spaima năpastelor care s-ar putea abate asupra lor. Dincolo de aceste deosebiri însă ambele sisteme au fost însă, în mod practic, mai presus de toate, instigatoare și generatoare de crime în proporții de masă (potrivit Cărții
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
proliferantă să fie prețul libertății pe care tinerii - conștientizați și stimulați de intelectualitatea anticomunistă - au plătit-o cu sînge? Aceasta este era adevărului și a justiției pe care noi, scriitorii care n-am acceptat jugul totalitar, am plătit-o cu privațiuni, cu ofense, cu suferințe nenumărate ce, în cazul multora, ne-au acoperit în cea mai mare parte, dacă nu în întregime, traiectul vieții? Un vedetism de rău augur, trivial și îmbuibat, ocupă prim-planul, atenției publice, asociind eclipsa bunului-simț cu
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
s-a aflat în Japonia, unde, survenind războiul, timp de trei ani a trăit închisă într-un lagăr de concentrare din pricina refuzului părinților de a semna actul de fidelitate față de regimul lui Mussolini, aliatul japonezilor. Au fost ani de cumplite privațiuni și teroare care au marcat-o profund pe fetiță: pe moment, ea a fost lovită de o afazie de oarecare durată (experiență pe care o trăiește amplificat și eroina ei, Marianna Ucria), iar pe termen lung, de un sentiment al
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
legată acolo cu un alt împătimit de Bach, Erich Bergel: "Absoluta singurătate și tăcere a spațiului înconjurător proprie gulagului românesc a fost scenariul unor intense meditații în care persoana lui Johann Sebastian Bach a jucat un rol de seamă. Înjosirile, privațiunile, foamea, munca grea, frigul, nesiguranța viitorului i-a abrutizat, i-a înrăit pe oameni, le-a răpit demnitatea. Așa fiind, dacă discutam despre Bach, dacă-i evocam persoana și opera, un monument de grandoare spirituală și de tărie morală, încercam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
stăpînite, din 1965, de Ceaușescu. Această legendă, falsă, o întreține și Paul Sfetcu. E adevărat, poate, că în anii șaizeci nivelul de trai al locuitorilor țării era ceva mai bun și niciodată Gheorghiu-Dej nu și-a expus poporul la aspre privațiuni precum cele din anii optzeci dominați de Ceaușescu și sinistra sa consoartă. Dar e iarăși adevărat că pe vremea lui Gheorghiu-Dej închisorile și lagărele (ca, de pildă, cel de la canalul Dunăre-Marea Neagră sau de la Bicaz) erau sufocant de pline, mulți
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
a recurs, evident, și la ficțiune pentru a recrea viața de zi cu zi și noapte de noapte a patru fugari (Ramiro, Gildo, Juan și Ángel - povestitorul), care, timp de nouă ani, din 1937 pînă în 1946, înfruntă obstacole și privațiuni de tot felul: vitregiile naturii de pe înălțimile muntoase înghețate, foamea, frigul, lipsa de adăpost, hărțuirea nemiloasă și neîncetată din partea gardienilor, desprinderea de familie, de colectivitate și de civilizație, lipsa de libertate și de opțiune. Într-o proză concentrată, în care
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
un spirit liber și independent. D-sa a ținut mîndru la această independență, nefiind niciodată angajat în vreo instituție, lucrînd liber, fără programe și ore de serviciu. Aceasta i-a adus, de-a lungul cîtorva decenii, cum mărturisește azi, destule privațiuni. Dar le-a depășit prin hărnicie, muncind de unul singur cît o întreagă instituție. Dar, în acele decenii, cărțile d-sale erau bine remunerate (numai pe Dicționarul de idei literare a încasat, mărturisește azi, suma fabuloasă pe atunci de 250
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
fiind sănătate curată La începutul secolului al XX-lea, în Tibet și Mongolia „banii“ cu care se achitau mărfurile erau, încă, niște plăci și bare de sare. În unele regiuni din Africa mireasa se cumpăra cu 13 castroane de sare. Privațiunea de sare era considerată în Borneo ca o pedeapsă mare, de vreme ce jurământul în fața justiției suna astfel: „Bucatele mele să fie distruse, să-mi piară animalele și să nu mai gust niciodată sare, dacă nu spun adevărul“. Când introducem cardul în
Agenda2003-15-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280905_a_282234]
-
abruptă a nației noastre. Să fi fost împletit din lacrimile celor asupriți o mie de ani? Sau din povara gîndurilor pe care cărturarii martiri din vechime le-au înălțat în chiliile lor sumbre, tencuite cu dragoste de neam? Sau din privațiunile nenumărate, cu care a fost plătit prețul redeșteptării noastre naționale?” Citindu-l azi, observăm că spunea atunci mai mult decât îi era îngăduit să spună și mai mult decât părea să spună. O pagină dintr-o revistă Foarte bun, numărul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2706_a_4031]
-
o forță în creștere care dădea speranțe pensionarilor militari, cadre militare în rezervă și retragere că drepturile lor nu vor fi afectate, că nu vor fi umiliți și nu vor deveni simpli pensionari civili după o viață cazonă, plină de privațiuni și lipsită de drepturi civile. Gen. Vasilescu răspunde și acuzațiilor celor care au susținut că militarii nu pot să manifesteze în public sau să scandeze lozinci cum ar fi “Ieși afară, javră ordinară”. Cred ca anarhia nu a creat-o
Un general îl acuză pe Băsescu de anarhie. Află cât câştigă avocaţii din procesele statului cu pensionarii militari () [Corola-journal/Journalistic/27676_a_29001]
-
Stiu că nu am talent la desen, dar, de data asta, am avut răbdare și mi-am dus desenul până la capăt. Vlad Ursulean Dacă aș avea de ales, aș alege să trăiesc fără timp. Nu cred că a simțit nimeni privațiunea legată de timp și nu cred că și-a dorit cineva să fie conectat la lumea din exterior. Luiza Zan A fost o experiență incredibilă. Am fost înconjurată de oameni foarte inteligenți, care m-au stimulat în permanență. Am simțit
Dezvăluiri din Experience Hotel [Corola-blog/BlogPost/97281_a_98573]
-
am avut ocazia să observ oameni scoși dintr-un contex obișnuit. Experience Hotel a fost pentru mine un experiment exploratoriu prin care am putut să văd cum evoluează un grup, relațiile din interiorul acestuia și cum evoluează creativitatea în condițiile privațiunii de cunoaștere a timpului. Confiscându-le oamenilor obiectele personale și orice metodă care le putea sugera trecerea timpului, i-am adus pe aceștia într-un spațiu comun. Rezultatul a fost o legatură spontană și foarte rapidă între aceștia, datorită creării
Dezvăluiri din Experience Hotel [Corola-blog/BlogPost/97281_a_98573]
-
a substanțelor chimice și chiar radioactive pe care le risipesc apoi pe pământ, în ape, făcând să piară, ori să sufere mutații genetice toate viețuitoarele, inclusiv el, și terminând cu violența, ura, războaiele interminabile cauzatoare la rândul lor de lipsuri privațiuni, dereglări nervoase, cancer.. Unele boli din vechime aproape au dispărut,sau apar sporadic în special cele contagioase(ciumă, lepră, holera), Grație cunoașterii și aplicării în masă a vaccinării populației de la cele mai mici vârste boli altădată mortale că :difteria, tetanosul
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
ÎN ORDlNE. O FAC PENTRU CONCETĂȚENII LOR, PENTRU PROPRIILE LOR FAMILII! NOI, TOTI CEILALȚI LOCUITORI. TREBUIE SĂ ÎI SPRIJINIM, DÎND DOVADĂ DE CALM, PROTEJÎND BUNURILE NOASTRE, BUNURILE POPORULUI CARE LE-A FĂURIT CU TRUDĂ ÎN ANI GREI DE MUNCĂ Șl PRIVAȚIUNI, NE-O CERE ÎNSĂȘI JERTFA EROILOR ORAȘULUI! NE-O CERE VIITORUL NOSTRU SĂ NU ADMITEM NICI UN ACT DE VANDALISM, DE DISTRUGERE! NOI TOȚI SÎNTEM CEI CE TREBUIE ȘI PUTEM SĂ FACEM ORDINE PRETUTINDENI Cetățeni! Frați români! AM ÎNVINS! TIRANUL A
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
scoată o lacrimă. M-a privit îndelung, de parcă vroia să se convingă că are în față un om în care poate avea încredere, căruia poate să-i încredințeze o taină aflată de el după mult chin, după o viață de privațiuni și de încercări. După multe minute, când părea că renunțase să mi se mai adreseze, mi-a șoptit: - ! S-a adreat oficialităților poloneze, care au tăcut o bună bucată de vreme, au vorbit o altă bună bucată de vreme, au
Visele mari sunt pentru Dumnezeu by Mihai Mălaimare () [Corola-journal/Journalistic/8294_a_9619]
-
rană, o traumă profundă, nevindecabilă. Prozatorul promovează ca instanță (etică și sentimentală, în egală măsură, de o poeticitate aspră și sumbră) percepția unui copil chinuit de lipsuri, brutalizat de conflicte care îl depășesc, forțat de împrejurări să se maturizeze. Persecuția, privațiunile, amenințările vagi sau precise, bolile alcătuiesc atmosfera deportării. Ele capătă o precizie halucinantă de la un episod la altul, de la o povestire la alta: frigul în Puloverul, teama de moarte în scurta narațiune Moartea, foamea în Puteam fi patru și Ceaiul
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
aspră și dură. Ei erau foarte jigniți să vadă cum alții se bucură de confort sau caută să-l obțină. Toți cei care au luat parte la revoluție trebuie să se fortifice atât de mult încât să devină imuni la privațiuni și la vitregiile soartei. Așa făcuse și tatăl meu la Yan'an și în calitate de luptător de gherilă. Mama a acceptat teoria, dar nu și-a putut reprima gândul că tatăl meu nu-i oferea nici dragoste, nici tandrețe, când era
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]