87 matches
-
ivit din senin, iar Nichita crede că "actul scrisului este un act de rememorare" (Logica ideilor vagi), fenomen cu rădăcini adânci în inconștientul abisal. Punct de vedere întâlnit anterior la argentinianul Borges! Se cunoaște că Nichita, unul dintre cei mai prizați poeți ai timpului nostru, agrea lecturile cu glas tare din clasici, practicând totodată lectura mută, din alții: "Poezia se corectează prin poezia altora; se dezlămurește, înălțându-se. Poezia născută din poezie este o poezie moartă. Am sentimentul că mă nasc
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
acustica drept fir conducător? Talentul merge acolo unde ecoul este cel mai puternic. Calitatea implicărilor individuale crește și descrește odată cu "revenirile" la care se poate spera în mod legitim din partea unei forme de expresie sau a alteia. Succesiunea celor mai prizate forme literare oferă un alt exemplu al acestui darwinism mediologic în care formele cele mai bune se elimină unele pe altele, selecționate de mediasferă în virtutea supraviețuirii celui mai apt (de a se face recepționat). De aceea este întotdeauna util să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pe gustul publicului aferent). Ceea ce observăm adesea, examinând câmpul nostru social, este cum unii actori sociali adulați de public propun noi metode de gestionare a resurselor umane și noi modele de administrare a situațiilor. Cei la care ne gândim, mult prizați, aruncă În aer normele tradiționale, valorile dominante (munca, studiile, identificarea cu instituția, perseverența, respectul pentru alții), iar scena socială Încurajează acest tip de abordare. Eroii tranziției sparg tiparul tradițional, și așa fragmentat, propun un demers postmodern de o factură aparte
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sinelui. Este ceea ce am putea numi idealul lui Nimeni, masca pură în spatele căreia tronează nimicul. După Mihail Diaconescu, un hipermodernist, în acest înțeles, ar fi Alain Touraine prin cunoscuta lui carte Critique de la modernité (1992).222 3. Para-modernismul. Mult mai prizat pare a fi paramodernismul, având alte raporturi cu modernismul și postmodernismul. Spre deosebire de postmodernism, paramoder-nismul nu pretinde o depășire a modernismului, ci are în vedere efectele văzute și nevăzute ale acestuia, unele dintre ele benefice, altele "perverse", cum se exprimă sociologia
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
stârnise din letargia cotidiană un roi de ziariști zumzăitori. În căutarea centrului de greutate al afacerii, se vehiculaseră intens cuvinte răsunătoare, peste puterea de-nțelegere a lui Rică, însă pe gustul publicului amator de descoperirea măreției tragice în sordidul scandal prizat, sau măcar de-o burtă de râs pe cinste. Neputându-se dezbăra de foamea-i penibilă de senzațional, îi aplauda pe cei ce i-o întrețineau, făcând să reiasă de unde, de neunde, îndoielnica ei demnitate - relevanța cazului pentru sfera înaltelor
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
smulse un oftat nedisimulat: "Și-o să-mi cumpăr Volgă nouă/ Și-o să tropăi la volan/ Să vedem cine-ndrăznește..." Hotărât, găselnița asta cu autodefinirea se prelungise mai mult decât ar fi fost cazul; aportul de inspirație adus de refrenul mult prizat avu totuși nevoie de un oarecare răgaz pentru a se traduce în acțiune. Nervozitatea sporea. Țigările erau stinse înainte de-a fi fumate, după care altele erau aprinse la fel de fără rost în locul lor; degetele băteau absent darabana pe genunchi, parcă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
individ din zece, în cazul celor care stopează fumatul după intervenția chirurgicală de extirpare a tumorii canceroase inițiale. Prizarea sau mestecarea tutunului sunt asociate cu cancere ale regiunii jugale, gingiilor sau ale versantului mucozal labial. Utilizarea îndelungată a tutunului de prizat reprezintă un factor de risc ridicat. Astfel de obiceiuri conduc și la boli ale gingiilor, distrucția alveolelor dentare și respectiv pierderea dinților. CONSUMUL CRONIC DE ALCOOL Consumul abuziv de băuturi alcoolice crește considerabil riscul unui fumător de a dezvolta un
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
multor boli, în special ca anestezic local, astăzi utilizarea în scopuri terapeutice este limitată. Ca stupefiant poate fi consumată sub diverse forme: frunzele de coca pot fi masticate sau, atunci când se gasește sub formă de pudră, ea poate fi inhalată, prizată sau injectată. Când cocaina este prizată pe nas, senzația de maximă intensitate apare la 15-30 de minute și, apoi scade rapid în intensitate, ceea ce înseamnă că, pentru menținerea efectului, la fiecare 20 de minute, trebuie administrată o nouă doză. Cocaina
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de către populațiile precolumbiene, aztecii și incașii folosindu-l în ceremonialurile religioase, dar și pentru inhibarea senzației de foame și eliminarea oboselii. Planta, foarte cultivată în zona Americii, este cunoscută încă din anul 6000 î.Hr. și era inhalată cu ajutorul unei pipe, prizată sau mestecată. Se presupune că termenul tabac ar avea la origine pipa, în forma literei Y, numită tobaga, pe care indienii întâlniți de Cristofor Columb în 1492 o foloseau pentru inhalarea tutunului. O altă variantă susținută de unii cercetători este
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1950, exista teoria că fumul de tutun ar proteja organismul împotriva cariilor dentare. Ulterior, stomatologii au realizat că așa ceva nu era posibil, iar în sprijinul acestor afirmații vin și constatările efectuate asupra celor ce preferă tutunul în forma mestecată sau prizată. Este știut că genul acesta de produse destinate consumului tabagic conțin aproape în proporție de 1/5 zahăr și, tocmai de aceea, la acest tip de de "fumători" există și o mai mare frecvență a cariilor dentare radiculare și cervicale
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
mai câștigați dacă am purcede la o trecere în revistă a bibliografiei problemei, pe cât de stufoasă pe atât de generatoare de controverse, oglindă fidelă, din acest punct de vedere, a fenomenului însuși. "Avatarurile postmodernismului fac aproape imposibilă o definiție larg prizată, acceptată fără obiecțiuni de armata exegeților", considera Adrian Dinu Rachieru în cartea sa Elitism și postmodernism. Postmodernismul românesc și circulația elitelor. Și totuși, încercând o definiție exhaustivă, Mircea Cărtărescu îl numește: "[...] epifenomenul cultural, artistic și, în cele din urmă, literar
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la nivelul articulației tibiotarsiene, între medius și index, cu policele pivot pe călcâi. în caz că nu se poate prinde piciorul anterior se prinde cel posterior, făcând o tracțiune posterioară ori se rotește fătul cu 180°, făcând această rotație ajutați de piciorul prizat. Dacă în prezentațiile complete prinderea este ușoară, în prezentația decompletă este dificilă. Pentru aceasta se face manevra Mantel-Pinard: mâna introdusă în cavitatea uterină merge pe coapsa anterioară până la spațiul popliteu, unde apasă și se face o mișcare de abducție a
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
România literară”. A tradus - de regulă în colaborare - mai multe cărți. Cantitativ deloc amplă, poezia lui M., de o originalitate ireductibilă, a produs o puternică impresie și i-a rezervat poetului un loc cu totul aparte în tabloul literaturii contemporane. Prizată direct de publicul avizat, examinată cu diligență de exegeză, producția poetului rămâne oarecum greu de clasat sub raportul identității. Tocmai această relativă dificultate, ridicată de creația unui poet reticent, pare să o caracterizeze în primul rând. A putut fi considerat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
chiar și din casă, de la familie și prieteni. După ce nici drogurile tari, fumate, nu mai au efect, tinerii încep să prizeze prafuri ajungând foarte repede la cocaina care este unul din cele mai tari și mai nocive droguri. De la praf prizat se ajunge, în scurt timp, la droguri intravenoase ca heroina. Drogurile intravenoase sunt cam aceleași care se prizează, numai că sunt fierte și dizolvate în apă, iar apoi, cu ajutorul unei seringi, sunt administrate direct în venă. Drogurile intravenoase creează o
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Boţoman Iulia, Iancău Raluca Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2030]
-
s-a reaprins, în ciuda apelului noului grup la solidarizare. În deceniile următoare, nereconstituită cu rigoare documentară, istoria criterionismului a pendulat între ignorare/contestare și mitizare. O serie de informații sunt totuși certe. Grupul a adoptat modul de manifestare cel mai prizat în anii interbelici, prelegerile publice, prin care se exprima pretutindeni în țară o rețea socioculturală de ligi, asociații, atenee, uniuni școlare și studențești. Majoritatea membrilor noului cerc activaseră în Asociația Studenților Creștini, în Cercul Analele Române și mai cu seamă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
o viață neproductivă. Mediul social constituit din familii de rentieri este unul în care munca e considerată ca fiind degradantă. La fel ca în cercurile aristocratice, preocuparea pentru prezervarea statutului social impune o viață plină de divertismente. Activitățile cele mai prizate sunt cele care se îndepărtează cel mai mult de activitățile utilitare, cum ar fi jocurile sau practicarea sportului amator; astfel de priorități se manifestă până și în alegerea studiilor, cu atât mai prestigioase, cu cât acestea nu sunt orientate prioritar
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
era să te abții să participi la funeralii. Foarte „bine văzuți” În continuare erau, firesc, foștii deținuți politici, scriitorii „interziși” sau cei care au avut de suferit de pe urma cenzurii comuniste. Nu e o ironie să afirm că scriitorii cei mai prizați erau cei care nu publicaseră nimic după război; a fi publicat de o „editură comunistă” era deja o performanță infamantă - se uita cu bună știință că nu existau alt fel de edituri! -, iar orice premiu literar era, ipso facto, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
atunci, chiar și în acel moment, să știi că lupta pe care o pomeneai spre a împleti armonic localul și urbanu-l cosmopolit apare foarte devreme. Eu o găsesc la Dinicu Golescu, o găsesc foarte bine la un autor mai puțin prizat sau cunoscut, Dimitrie Ralet. Ralet descrie vizita lui la Constantinopole. El este încântat de Constantinopol, i se pare formidabil, delectabil, exemplar. De ce i se pare formidabil? Lui i se pare că recunoaște în Constantinopol un loc în care, folosind cărămizile
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
au funcționat în cazul său. Oricum, sumedenie dintre actorii aflați la lumina rampei între 1900-1918 au dispărut fără urmă din conștiința publicului cititor. Se mai citește, azi, literatura lui Gârleanu, Spiridon Popescu, I. Mironescu, Maica Smara, a atâtora încă odinioară "prizați" de un public relativ numeros? Și, repet, aici nici măcar nu funcționează o "vină" socială, politică..., așa cum intră ea în joc, de neocolit pentru mulțimea pedestrașilor literaturii anilor '50-'60. Dar valori sigure vom avea într-o viitoare istorie a literaturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un obicei ca proza, la noi, să fie conectată la realitatea imediată. De îndată ce apare ceva neadevărat, inautentic, în romanele islandeze, forța lor persuasivă diminuează. Acesta este principalul motiv pentru care, de pildă, scriitura de tip polițist islandez nu este foarte prizată afară. În Islanda, crima rareori constituie un eveniment terifiant pentru amintirea cuiva. Nu pe motiv de insensibilitate, bineînțeles, ci din cauză că delictele de acest fel au, din fericire, o statistică foarte scăzută la noi. Dacă cineva este omorât într-un roman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lui George Enescu - „cea mai autentică glorie a României de azi” -, Gheorghe Marinescu, Nicolae Iorga și Nicolae Paulescu. Preocuparea de a antrena publicul în stabilirea și conștientizarea unei ierarhii a intelectualității naționale, la scară istorică, a inspirat - potrivit modei, foarte prizate, a anchetelor - și un sondaj, deschis în numărul 6, sub titlul Pentru fixarea fizionomiei culturale și artistice românești, cu două întrebări: 1. „Care sunt cele cinci figuri principale ale istoriei poporului nostru, de la fondarea Principatelor până azi?” și 2. (vizând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
Mult mai numeroase și mai persistente au fost criticile care i s-au adus, a căror vehemență mergea până la „excluderea” sa din literatură. Dincolo de orice interpretare, în favoarea prozatorului există un argument de sociologie literară: a fost unul dintre cei mai prizați autori români ai epocii, cu un puțin obișnuit succes de librărie. SCRIERI: Fleacuri, București, 1897; Versuri, Ploiești, 1900; Din ocna vieței, București, 1902; ed. 2 (Ocna vieței), 1907; De dragul celor mici, București, 1904; Domnița Viorica, București, 1905; Râs și plâns
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
oară și distrus în incendiul în care a ars casa lui Lowry după ce întâmpinase alte 12 refuzuri și, în sfârșit, scris pentru a patra oară, publicat în Statele Unite, unde a făcut senzație și a fost uitat aproape imediat, prea puțin prizat sau măcar cunoscut în Anglia, patria autorului, divinizat totuși de „strania confrerie" a admiratorilor lui de pe toate meridianele. Așadar, un destin la fel de incoerent și de zbuciumat dar nu atât de tragic ca acela al autorului lui. (Cartea n-a obținut
Adresant: Confreria Lowry by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6297_a_7622]
-
prima categorie, cu deosebirea că acum nu de vînturi propriu-zise e vorba, ci de lipsa îngrijorătoare a unei aptitudini elementare: inteligența socială. Despre acești stricători de aer psihologic este vorba în cartea lui Karl Albrecht, unul din autorii cei mai prizați ai momentului în materie de psihologie a mediului de afaceri. Dacă ni s-ar cere să definim în genere inteligența, ne vom poticni destul de repede, și asta pentru că nu știm cu adevărat ce este inteligența. Bănuim că trebuie să fie
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
să se facă cunoscut ca un autor „concertant”, după care a scris o literatură deconcertantă, educîndu-și întrucîtva cititorii. O ultimă întrebare acum. În cartea dumneavoastră, poezia nu ocupă prea mult loc. În România, însă - și încă - poezia e un gen prizat, iar cel mai important scriitor român în viață, Mircea Cărtărescu, este în primul rînd poet. Ce credeți despre poezie ca parte a literaturii contemporane franceze? Poezia trăiește după niște reguli care nu au nicio legătură cu restul literaturii. Romanul a
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]