11,584 matches
-
cu privire la caznele sale din prizonierat, despre care îmi povestise cândva mama. A fost ca și cum aș fi pus un casetofon în priză. Cu o emoție specială, născută din îngemanarea sechelelor suferinței sale din război și efectul prețuirii mele exprese față de tenacitatea prizonierului care a fost, interlocutorul meu a intrat într-un fel de transă. "Transportat" complet în trecut, mi-a fost imposibil să-l mai pot opri, pentru a-i dirija evocarea. Povestea neselectat tot ce i-a marcat viața în acei
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
Ani de zile, mama ostașilor din Miroslovești n-a primit nicio veste despre băieții plecați la război, nici măcar pe aceea că prima invocare din rugăciunea ei se împlinise deja. S-a întâmplat pe undeva, lângă Tiraspol, în Transnistria. Coloane de prizonieri români, aflate în marșuri chinuitoare spre Rusia sau Ucraina, își întretăiau drumurile pe pământul fraților de neam de peste Prut. Coloana celor vreo sută de prizonieri, care îl avea comandant, pus de ruși, pe sergentul Manole V. Pintilii, a primit îngăduința
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
ei se împlinise deja. S-a întâmplat pe undeva, lângă Tiraspol, în Transnistria. Coloane de prizonieri români, aflate în marșuri chinuitoare spre Rusia sau Ucraina, își întretăiau drumurile pe pământul fraților de neam de peste Prut. Coloana celor vreo sută de prizonieri, care îl avea comandant, pus de ruși, pe sergentul Manole V. Pintilii, a primit îngăduința nesperată a pazei sovietice de a se opri la o fântână. În timp ce a băut fiecare în fugă un pumn de apă rece, care avea să
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
fugă un pumn de apă rece, care avea să le țină și de foame, iar câțiva dintre nefericiți și-au oblojit cu bucăți din cămășile slinoase rănile din tălpi, a ajuns la acel loc de răgaz încă o coloană de prizonieri. De fiecare dată când avea asemenea prilej, cu vocea înecată de emoție, Manole întreba: "Frați români, nu-i cumva printre voi și frate-meu, Ion Pintilii?" A întrebat și de data asta, dar acum a facut-o sub impulsul unei
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
îl gâtuia plânsul, ca și pe frate-său, cu care nu se mai vazuse de trei ani. Acum se întâlniseră, dar aveau itinerare diferite. Ce era de făcut, ca frații să rămână împreună? Rușii îi număraseră, iar lipsa unuia dintre prizonierii din coloană nu putea fi justificată, la raport, de comandantul-prizonier, decât dacă absentul murea pe drum. Schimbul între oamenii din coloane diferite nu era acceptat nici de către prizonieri, fiecare crezând în destinul lui. Norocul sergentului Pintilii veni din faptul că
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
ca frații să rămână împreună? Rușii îi număraseră, iar lipsa unuia dintre prizonierii din coloană nu putea fi justificată, la raport, de comandantul-prizonier, decât dacă absentul murea pe drum. Schimbul între oamenii din coloane diferite nu era acceptat nici de către prizonieri, fiecare crezând în destinul lui. Norocul sergentului Pintilii veni din faptul că în coloana sa murise un nefericit. Și iată-l pe tânărul evlavios, pentru prima și singura dată, bucurându-se de moartea unui semen. Vorbi cu celălalt comandant de
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
evlavios, pentru prima și singura dată, bucurându-se de moartea unui semen. Vorbi cu celălalt comandant de coloană să i-l dea pe frate-său în schimbul mortului. Deși se temea de eventuale consecințe, acesta acceptă și raportă însoțitorilor ruși moartea prizonierului, cerând permisiunea să-l îngroape. Fără nici o expresie pe chip , unul dintre ruși se deplasă spre locul unde Pintilii săvârșise substituirea și se convinse de existența mortului. Făcu un semn precipitat comandantului român ce-l avea acum în inventar pe
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
setea îndurate au adus în lagărul din Donbas mai degrabă niște suflete încă pâlpâind, decât niște trupuri destinate să clădească abataje în celebrele mine ucrainene. Cei doi frați Pintilii au fost repartizați în formații de muncă diferite. Truda lor de prizonieri trebuia să se consume la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți nefericiți. Pentru a-l putea transporta, sub un trunchi de vreo 400 de kilograme se chirceau
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți nefericiți. Pentru a-l putea transporta, sub un trunchi de vreo 400 de kilograme se chirceau între opt și zece prizonieri. Până la stivă îi pândeau capcane care zdrobeau zilnic trupuri aproape stinse de foame, frig și boli. Deși era doar un schelet, Manole nu era omul care să se lase învins cu una cu două. Nu se gândise la moarte nici
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
zăcut acolo, la spital, în neștire, vreo trei zile. A fost norocul lui să se afle în acel spital un medic român, devotat jurămantului lui Hipocrat. Acesta ceruse sprijin unui medic neamț, cu care doctorul român împărtășea același statut de prizonier de război. După vreo lună, cu auzul slăbit, Manole Pintilii revenea în lagăr, inapt însă pentru muncă. La puțin timp după accidentul lui Manole, veni sorocul lui bădița Nică să se apropie de buza prăpastiei dintre viață și moarte, căci
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
la fel. Avea destule probleme pe cap, mult mai importante decât datoria acelui rob. Ori de câte ori se uită în registru și vedea datoria, avea amărăciune și nu se mai putea concentra asupra altor lucruri mult mai importante. Cand iert, eliberez un prizonier, iar apoi imediat îmi dau seama că acel prizonier eram eu insumi. Așadar când am iertat, mi-am făcut în primul rând mie un bine și apoi celuilalt. 3. Iertarea este o obligație pentru cel iertat Robul din pildă a
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
importante decât datoria acelui rob. Ori de câte ori se uită în registru și vedea datoria, avea amărăciune și nu se mai putea concentra asupra altor lucruri mult mai importante. Cand iert, eliberez un prizonier, iar apoi imediat îmi dau seama că acel prizonier eram eu insumi. Așadar când am iertat, mi-am făcut în primul rând mie un bine și apoi celuilalt. 3. Iertarea este o obligație pentru cel iertat Robul din pildă a plecat acasă fericit, ușurat, și din tot ce i
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
stil romanic, apoi fortificată în secolul al XV-lea și împrejmuită de zidurile unei cetăți săseaști. Intrarea în cetate era apărată de turnul porții, pe care îl vezi în față. Aici se afla și administrația orașului, cu o celulă pentru prizonieri sau condamnați. În fortificație existau pe vremuri magazii, grajduri, ateliere, chiar o bucătărie comună și o crescătorie de albine. Dar au fost distruse în urma atacurilor, a incendiilor care au măcinat cetatea. Fiind aproape de zidul de incintă, clopotnița a fost și
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
Și azi, în Joia Mare, mă întreb: care din ucenicii tăi am fost picioarele când mi-ai spălat cu poezia-ți apă vie? Și cum de am putut rosti: ″Bucură-te Învățătorule!″ ? Când te-am predat doar c-un sărut prizonier al cetelor de îngeri încât, acum, ai Raiului pereți sunt plini numai cu ale tale necuvinte... și-n timp ce tu ″cu moartea pre moarte″ pășești noi recităm cuminți Ce bine că ești.... Joi, 31 martie 2016 Referință Bibliografică: In
IN MEMORIAM NICHITA STĂNESCU de LIVIA MIHAELA FRUNZĂ în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 by http://confluente.ro/livia_mihaela_frunza_1459367484.html [Corola-blog/BlogPost/381335_a_382664]
-
ochii, îi inchizi, repeți acțiunea. Beznă deplină. Ai săpat furios în peretele de granit, cu degetele, cu unghiile și dinții. Cauți o pală de aer, mai multă lumină. Lupți cu coșmarurile, cu clipele ... nu știi dacă-i zi sau noapte. Prizonier în abisul meditației, cufundat în nisipurile mișcătoare ale conștiintei. Te scufunzi mai tare în prăpastia neagră, auzi îndemnuri șoptite cu viclenie, sfaturi amestecate. Spirite înșelătoare îți dau t â rcoale: « Aruncă-te ! Acum ! Hai, nu-ți fie teamă te prindem
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Deziluzii_camelia_constantin_1329665286.html [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
zână mică și drăgălașă. - Eu sunt sora împărătesei tale, Lăcrămioara! Văd că acum tu ai dat de necaz, împărate! Eu sunt doar o făptură de ceață și nu te pot ajuta, dar pot duce vorbă la palatul tău că ești prizonierul lui Colț-Împărat. Zis și făcut. Auzind că iubitul ei soț fusese prins de Colț-Împărat, Lăcrămioara prinse a vărsa lacrimi peste lacrimi care, rostogolindu-se din nori, cum cădeau pe pământ se transformau în floricele mărunte, albe, ca niște clopoței. Ei
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
anterior. „În perioada ocupației germane fortul a servit drept închisoare iar pe timpul administrației britanice - ne spune unul din ghizii care conduceau tocmai un grup de români prin fort -, odăile situate în aripa de vest, la parter, erau folosite pentru executarea prizonierilor, în interiorul lor aflându-se spânzurători utilizate până în 1948”. Cumplit momentul, m-am uitat la fiica mea și ea la mine ca și cum ne-am fi spus: „acolo nu-i de mers!” Ne-am desprins de grupul de români cu care am
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
care dispunem de puterea informației, trebuie să încercăm să avem o altă formă de credință, una rațională, bazată pe studii, pe investigații, pe știința adevărului. Omul fiind o parte adiacentă a evoluției viului în acest spațiu universal, a rămas milenii prizonier în babilonismul limbilor, în aspectul fizic, în obiceiuri și a depins integral de mama natură. Atunci când natura își arata puterea, sau el ca individ , societate, dădea de necaz, recunoaștea acestă putere supremă și speriat începea să se ascundă în diferite
INVENȚII LINGVISTICE, RELIGIA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1475770817.html [Corola-blog/BlogPost/382445_a_383774]
-
soare pînă amețeam în timp ce leoparzii dormeau pe canapele de catifea, ne repetam unul altuia bătăile inimii într-un du-te-vino al literelor așezate în cuiburile lor, la începutul primăverii cînd toate priveliștile sînt pline de farmec. Ești liber față de ceea ce accepți, prizonier față de ceea ce refuzi, îți șopteam din țara viselor pe care, cîndva, o dorisem atît de mult și unde totul urma să se întîmple în exuberanța liliacului alb și mirosul dulce, profund ce-și datora dreptul la existență pentru o clipă
PRESIMŢIREA CUVINTELOR de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/luminita_cristina_petcu_1421908792.html [Corola-blog/BlogPost/350148_a_351477]
-
Și dacă stă în putința noastră să-i ajutăm pe moși, îi vom ajuta. - Daaa, stăpână! Îi vom ajuta, dar merită oare, ajutorul nostru? Nu vezi unde și cum sunt închiși? Cine știe ce-or fi făcut de sunt aici prizonieri! spuse una din cotane, făcând pe deșteapta. Dar cea care părea stăpâna cotanelor, nu spuse nimic. Parcă picase pe gânduri, ca un om. Văzând ce gândea cotana despre ei și că stăpâna lor tăcea, moșul cel negru care vorbise, prinse
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
zău, așa de buni sunteți voi, încât cineva a considerat de cuviință să vă închidă în colivia asta mare și odioasă, urâților ce sunteți voi! Eu și sora mea, sigur avem dreptate când ne uităm unde și cum sunteți voi prizonieri. Așa zic și eu, și toate credem la fel. Că cine știe ce-ați făcut voi, și ce spui tu moșule despre acel Moș Crăciun, nu știu dacă o fi adevărat sau nu. Dar eu am luat o hotărâre, și
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
în noiembrie 1916 a fost rănit. După însănătoșire a primit misiunea de a comanda un pluton al Regimentului 16 Infanterie pe frontul din Moldova. Erou rănit în luptele de la cota 789 din 26 iulie 1917, Camil Petrescu a fost luat prizonier și internat în lagărele Sapronyek (Ungaria) și Plan (Boemia)” De asemenea „alte mărturii, tot despre geneza romanului pun în lumină proustianismului autorului. De întinderea unei nuvele, la început, opera ia proporții masive prin adaosuri făcute direct în șpalt, în timpul corecturii
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_adrian_diac_1494094599.html [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, pref. de Nicolae Manolescu, București, Curtea Veche Publishing, 2009; • Rebreanu, Liviu, Pădurea Spânzuraților; pref: Nicolae Manolescu, București, Editura Litera Internațional, 2010; • Boțoghină, Iulian Ștefan, Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri, în România literară, nr.36, 2001; • Crăciun, Gheorghe (coord.), Istoria didactică a literaturii române, Editura Magister, Brașov, 1997; • Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane. IV., Evoluția „prozei literare”, Editura Ancora, S.Benvenisti& Co., București, 1928, pp.362-368, în Liviu Rebreanu
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_adrian_diac_1494094599.html [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
un “remarcabil saga”, după cum îl numește Mariana Cristescu, oferă o frescă a intelectualității românești în comunism. S-a bucurat de aprecierea criticilor atât în ceea ce privește fondul, cât și originalitatea stilului: “Autorul este printre puținii cratori care n-au dovedit a fi prizonierii unei singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură, experiența intertextualității, cât și minuția cehoviană în descrierea ororilor comunismului de tip sovietic și a trăirilor existențiale.” (Dorina Costea) Titina Nica Țene a lansat cartea “Întâmplări hazilii cu o nepoțică povestite
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
dorește să vadă, să parcurgă, să audă. Te abonezi sau dai like numai la ce dorești și atunci s-ar putea să primești numai remarci rasiale, să spunem, în feed. Să nu-ți apară și contraargumentele, iar tu să devii prizonierul unor opinii fixe”, spune Daniel Pearce.
Alex Livadaru by https://republica.ro/autor/alexlivadaru [Corola-blog/BlogPost/337689_a_339018]