231 matches
-
abordare istorică)/70 (evaluarea riscurilor) Aproximativ 5% reducere din 14 (abordare istorică)/70 (evaluarea riscurilor) 3 C Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate < 48 de ore înainte de apariția fenomenului (abordare deterministă) > 72 de ore înainte de apariția fenomenului (abordare probabilistă) 3 D Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (C.I.R.) din cadrul A.N.A.R. și sistemelor de gospodărire
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
70 (evaluarea riscurilor) Aproximativ 5% reducere din 14 (abordare istorică) / 70 (evaluarea riscurilor) 3 C Disponibilitatea unor produse de prognoză și avertizare optimizate < 48 de ore înainte de apariția fenomenului (abordare deterministă) > 72 de ore înainte de apariția fenomenului (abordare probabilistă) 3 D Numărul de unități operative specializate și subunități de intervenție din cadrul I.G.S.U. cu un timp de reacție de 20 de minute pentru localități și respectiv numărul centrelor de intervenție rapidă (C.I.R.) din cadrul A.N.A.R. și sistemelor de gospodărire
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
socială și antropologică, la ambii poli aflându-se ființe umane; - în al treilea rând, acțiunea educațională este componentă a unui ansamblu social care reglează și direcționează într-un fel acțiunea; - în al patrulea rând, desfăsurarea acțiunii educaționale are caracter funcțional-dinamic, probabilist, prin relațiile directe și indirecte ce se stabilesc între componentele sale, între factorii obiectivi și subiectivi controlabili și necontrolabili, toți, stabilind cea ce D. Todoran (1946ă numea „câmp educativ”; - în fine, educația este un proces organizat, expresie a două laturi
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Pascu, Editura Aion, Oradea, 1996. STĂNILOAE, Dumitru, Teologia dogmatică ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996. SOURIAU, M., Le jugement réfléchissant dans la philosophie critique da Kant, Félix Alcan, Paris, 1926. SUPPES, P., Metafizica probabilistă, traducere de Adrian-Paul Iliescu și Valentin Mureșan, Editura Humanitas, București, 1990. SURDU, Alexandru, Actualitatea relației gândire-limbaj, Editura Academiei, București, 1989. ȘTEFANESCU, Marin, Essai sur le raport entre le dualisme et le théisme de Kant, Félix Alcan, Paris, 1915. TEILHARD, Pierre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
responsabil pentru emergența capitalismului (cu alte cuvinte, nu era suficient), însă cu siguranță era un factor necesar. Lieberson (1991) face o distincție între fenomene deterministe (așa cum le înțelege Mill: o cauză, atunci când este prezentă, va determina un efect) și fenomene probabiliste (prezența unei cauze crește probabilitatea producerii unui anumit efect). Fenomenele deterministe sunt simple și atrăgătoare, însă de foarte multe ori se întâmplă să găsim cazuri negative, care contrazic și anulează practic ipoteza deterministă. Lieberson arată că, din cauza caracterului multivariat al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
privi totul în sens determinist. Din contră, așa cum raționăm în viața de zi cu zi, „ne așteptăm” ca un șofer beat să producă un accident. Prezența alcoolului crește probabilitatea producerii unui accident; cu alte cuvinte, dacă privim fenomenul în sens probabilist, nu renunțăm pur și simplu la ipoteză dacă găsim un caz negativ. Vom continua să credem că alcoolul poate să producă accidente, chiar dacă un șofer beat conduce o mașină fără nici un incident. Sunt și alți factori care concură la producerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care concură la producerea de accidente: experiența șoferului, aglomerația de pe străzi ori pur și simplu întâmplarea. Această demonstrație este atacată de Savolainen (1994), care vine în apărarea metodelor de tip Mill arătând că aceste canoane pot fi utilizate în sens probabilist. Chiar în exemplul lui Weber, metoda aplicată trebuie să fi fost probabilistă: cu siguranță, unii protestanți nu au aplicat acumularea de capital, iar unii catolici dimpotrivă, au acumulat și ei capital, însă ceea ce contează este efectul agregat al comportamentului tuturor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pur și simplu întâmplarea. Această demonstrație este atacată de Savolainen (1994), care vine în apărarea metodelor de tip Mill arătând că aceste canoane pot fi utilizate în sens probabilist. Chiar în exemplul lui Weber, metoda aplicată trebuie să fi fost probabilistă: cu siguranță, unii protestanți nu au aplicat acumularea de capital, iar unii catolici dimpotrivă, au acumulat și ei capital, însă ceea ce contează este efectul agregat al comportamentului tuturor protestanților versus celui al tuturor catolicilor. Faptul de a fi protestant crește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în stare să-și justifice diagnosticul corect și subtil probabil că este vorba de procese asociative extraordinar de rapide (L.L. Sepiuto, 1963) decurgând mai ales din subconștient; 3)tipul abstract, teoretician; 4)tipul concret, de multe ori empirist; 5)tipul probabilist al “calcului mintal”; 6)tipul obiectivist - la care aprecierea datelor aduse de laborator îmbracă aspectul de prejudecată; 7)tipul logist - care judecă în termeni de “sau - sau”. Printre medicii practicieni, există tipuri care excelează în diagnostic și altele care excelează
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
a celor pentru care valoarea reziduală ajustată (VRA) a avut valori semnificative. 13 Datele provin din varianta românească a European Values Survey, cercetare realizată în 1999, de către Institutul de Cercetare a Calității Vieții, pe un eșantion de 1146 de persoane, probabilist, pe cote, reprezentativ pentru populația adultă a României. Autoarea studiului de față are acceptul membrilor echipei ce coordonează proiectul pentru a realiza prelucrări pornind de la această bază de date și a le publica. 14 Variabila latentă ANTIRISC, calculată din itemii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din itemii s6, s7, s8, o22. KMO= 0,632, factorul explică 41,09% din variația variabilei. 15 Barometrul de Opinie Publică octombrie 2004 a fost realizat de Fundația pentru o Societate Deschisă, pe un eșantion de 1800 de persoane, stratificat probabilist tristadial, reprezentativ pentru populația adultă a României, cu o eroare de +/2,3%. 16 Baza de date EVS 1999 nu are o variabilă care să discrimineze între urban și rural, astfel că pentru a face comparații pe acestea două și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
22 Eurobarometrul Rural a fost realizat în septembrie 2002-ianuarie 2003, de către Fundația pentru o Societate Deschisă, pe un eșantion de 1963 de persoane, reprezentativ pentru populația rurală adultă a României, cu o eroare de 2,6%. Eșantionul a fost stratificat, probabilist, tristadial 23 Eurobarometrul Rural 2002 a fost realizat pe un eșantion stratificat, probabilist, tri-stadial (eroare ±2,6 %), cu un volum de 1963 de persoane din populația rurală adultă a României. Eurobarometrul rural 2005, (intitulată Valori europene în sate românești), realizat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o Societate Deschisă, pe un eșantion de 1963 de persoane, reprezentativ pentru populația rurală adultă a României, cu o eroare de 2,6%. Eșantionul a fost stratificat, probabilist, tristadial 23 Eurobarometrul Rural 2002 a fost realizat pe un eșantion stratificat, probabilist, tri-stadial (eroare ±2,6 %), cu un volum de 1963 de persoane din populația rurală adultă a României. Eurobarometrul rural 2005, (intitulată Valori europene în sate românești), realizat pe un eșantion de 1516 persoane de vârstă adultă, preponderent din mediul rural
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2,6 %), cu un volum de 1963 de persoane din populația rurală adultă a României. Eurobarometrul rural 2005, (intitulată Valori europene în sate românești), realizat pe un eșantion de 1516 persoane de vârstă adultă, preponderent din mediul rural (eșantion stratificat, probabilist, bi-stadial, eroare de ±2,5%). Datele au fost culese de Metro Media Transilvania, în noiembrie-decembrie 2005. Barometrul Rural 2007 a fost realizat pe un eșantion probabilist, multistadial stratificat (eroare 2,5%), cu un volum de 1511 persoane din populația adultă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un eșantion de 1516 persoane de vârstă adultă, preponderent din mediul rural (eșantion stratificat, probabilist, bi-stadial, eroare de ±2,5%). Datele au fost culese de Metro Media Transilvania, în noiembrie-decembrie 2005. Barometrul Rural 2007 a fost realizat pe un eșantion probabilist, multistadial stratificat (eroare 2,5%), cu un volum de 1511 persoane din populația adultă a României. Datele au fost culese de Totem Communication. 24 Pentru detalii despre ariile culturale, vezi articolul lui Dumitru Sandu, 2002. 25 Din păcate Barometrul Rural
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mari diferențe între localitățile Mărginimii, datorită relieful extrem de variat. 44 VRA Tălmăcel = 2,6, față de VRA Ludoș = -2,6 45 Datele (disponibile la www.edrc.ro) au fost culese de Metro Media Transilvania. S-a folosit o eșantionare de tip probabilist, bi/tri-stadial. Eșantionul este alcătuit din 4 subeșantioane, astfel: eșantion reprezentativ pentru populația adultă din România (801 subiecți), eșantion reprezentativ pentru populația adultă din regiunile Transilvania, Banat, Crișana-Maramureș (200 subiecți), eșantion reprezentativ pentru populația adultă de etnie maghiară din Transilvania
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
atât reprezentativitatea este mai scăzută pentru substratul respectiv. În ceea ce privește tehnicile de eșantionare trebuie subliniate următoarele aspecte: 1. din punct de vedere formal, calculul reprezentativității unui eșantion este posibil numai pentru anumite procedee de selectare a eșantionului, adică cele aleatoare sau probabiliste. Totuși, în practică, se efectuează asemenea calcule și când intervin anumite abateri de la regulile stricte cerute de acest gen de eșantionare. 2. între tehnicile de eșantionare există diferențe mari în ceea ce privește asigurarea reprezentativității. Faptul că se aplică în practică și cele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
categorii de persoane care sunt considerate a fi publicul țintă. 3.7.4. Eșantioane pe cote Eșantionarea pe cote reprezintă forma de eșantionare cel mai des utilizată în anchetele socio-economice. Prin modul de constituire este o formă mixtă, îmbinând metodele probabiliste de eșantionare cu cele neprobabiliste. Asimilarea cu o metodă probabilistă se face pentru că frecvențele relative definite în cadrul populației pentru anumite caracteristici ale acesteia pot fi interpretate ca probabilități. Această echivalență se realizează în măsura în care volumul populației de referință este suficient de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
3.7.4. Eșantioane pe cote Eșantionarea pe cote reprezintă forma de eșantionare cel mai des utilizată în anchetele socio-economice. Prin modul de constituire este o formă mixtă, îmbinând metodele probabiliste de eșantionare cu cele neprobabiliste. Asimilarea cu o metodă probabilistă se face pentru că frecvențele relative definite în cadrul populației pentru anumite caracteristici ale acesteia pot fi interpretate ca probabilități. Această echivalență se realizează în măsura în care volumul populației de referință este suficient de mare pentru a da posibilitatea aplicării legii numerelor mari. La
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
50.3 7.7 5.9 Total 100% 47% 22.1% 24.3% 3.8% 2.8% 2. persoanele au fost selecționate în 100 puncte de eșantionare; 3. persoanele din eșantion si punctele de eșantionare au fost selecționate prin metode probabiliste; 4. eșantionul este reprezentativ pentru populația ocupată in mediu industrial din municipiul Brașov, iar marja de eroare în care se încadrează rezultatele obținute este de +/3%; 5. s-a folosit o metodă de eșantionare probabilistică (aleatoare simplă), cu alegeri nerepetate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
estimați iterativ, începând de obicei cu câteva valori inițiale (fiecare specificată de către cercetător sau mai probabil realizată de programe prin intermediul lui R²) și terminând cu valori din care rezultă perfecționări și reestimări succesive. Unele dintre metode, cum ar fi soluția probabilistă, furnizează de asemenea teste statistice de eșantionare prin intermediul cărora poate fi evaluat criteriul Kaiser. 8.4.7. Obținerea analizei factoriale în SPSS Pornind de la o serie de date furnizate de Barometrul de Opinie Publică din luna mai 2006, se va
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
presupoziția naivă că școala transmite în principal competențe tehnice utilizabile direct în producție. Teoriile „filtrării” și ale „diagnosticării” (Arrow, 1973; Thurow, 1975) afirmă că semnalele educaționale (note, grade, prestigiul școlii etc.) și alte mărci ale competenței servesc la îmbunătățirea calculelor probabiliste pe care le fac angajatorii cu privire la performanțele tehnice viitoare ale candidaților la angajare. Diagnosticul educațional utilizează calificările școlare pentru a reduce numărul solicitanților de poziții, a-i separa pe recruții mai puțin productivi de cei eficienți, a elimina solicitanți de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
se poate ca mediul sau educația să fi contribuit decisiv. În stadiul actual al cunoașterii și stăpânirii mecanismelor eredității se poate afirma că rolul său în dezvoltare, mai ales în dezvoltarea psihică, este de premisă naturală. Această premisă, cu acțiune probabilistă, poate oferi individului o șansă (ereditate normală) sau o neșansă (ereditate tarată). Prima poate fi ulterior valorificată sau nu, iar cea de a doua, în funcție de gravitate, poate fi compensată în diverse grade sau nu. Mediul, ca factor al dezvoltării umane
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
2. Metode de cunoașteretc "2. Metode de cunoa[tere" Înaintea prezentării unor metode specifice de cunoaștere a elevilor, se impun câteva precizări în legătură cu posibilitatea cunoașterii psihologice. a. În primul rând se impune să subliniem faptul că psihologia este o știință probabilistă, iar prin cunoașterea psihologică nu se ajunge la certitudine, fiind doar o cunoaștere probabilistică. Din această cauză, în domeniul psihologic nu vom putea stabili un diagnostic definitiv, ci doar un pronostic, care va trebui să fie elaborat pe termen scurt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intuitive a porumbeilor la comportamentul uman. Teoria generativității a lui Epstein (în publicațiile periodice de specialitate) are o corespondență directă la comportamentul uman. Deși menține același focus operațional pe comportamentul măsurabil, ea caracterizează comportamentul prin inovație, fluiditate și probabilistică. Natura probabilistă a comportamentului permite generarea unui număr mare de opțiuni disponibile și transformarea funcțiilor care influențează reacțiile umane (se presupune că ele posedă o bază neurofiziologică). Simularea pe computer a procesului de rezolvare a problemelor sub efectul acestor funcții este în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]