105 matches
-
produc denivelări; deliricizat, discursul cedează pasul retoricii conceptuale, demonstrative; utilizarea lesnicioasă a versului liber favorizează adesea redundanța, totuși poetul cu certe disponibilități e o figură de prim-plan. După Infernul discutabil, o altă apariție relevantă, Vămile pustiei (1969), consolida poziția problematizantului încordat, opunând acum infernalului spectrul transcendenței. Pustia (cu derivatele ei) devenea o contra-temă; un fel de sfidare. Deși prin transcendență se înțelege, de regulă, o ascensio, un urcuș în purități absolute, există o alta transcendență pe orizontală; și pustiul, și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
morfo-psihologic „picnic” se mai descriu tipurile „leptosom” (astenică și „muscular-atletic”. Fiecare e descriptibil printr-un aspect corporal care poate fi comentat în anumiți termeni: „leptosomul” este subțire, cu trăsături colțuroase, iar din punct de vedere psihic e un astenic, introvertit, problematizant, indecis, lipsit de spontaneitate, ezitant, care leagă greu prietenii și se ocupă de abstractizări. Din punctul de vedere al personalității anormale, el apare ca un schizoid, iar în caz de boală psihică e, în general, predispus spre schizofrenie. Cel Muscular-atleticul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dezvoltă autocontrolul și colaborarea. Normele noi disciplinare vizează și ritmul achizițiilor, precum și eficiența învățării, termenul de succes personal primind noi valențe (Lăzărescu, 2002Ă. După 11-12 ani, aspectul fizic și felul în care apare tânărul în ochii celor din jur devin problematizante. Crește atracția pentru experiențele sexuale masturbatorii sau în cuplu, chiar și homosexuale, precum și preocupările legate de alimentație, mai ales la tinerele fete. În această perioadă, calitatea educației asigură calitatea învățării - ca principală forță motivațională a maturizării individuale. Procesul de învățare
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate Aceasta are ca dominante structurale orgoliul și interpretativitatea manifeste din tinerețe, alături de abilitățile relaționale selective. Suspiciunea și lipsa de încredere în cei din jur sunt întreținute de o stimă de sine exagerată, care cultivă raporturi interpersonale sărace și mereu problematizante. Stima de sine exacerbată inhibă simțul autocritic și poate alimenta uneori o ținută morală superioară și autoritarismul ca fundamente ale rolurilor de lideri sau de formatori de opinie la care pot accede uneori. Pe această cale, apar mereu în prim-
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de dorința de a se valoriza prin hiperexpresivitate și acțiuni captative, histrionicul își confirmă mereu dezinteresul pentru lumea din jur, care este percepută ca indiferentă, ostilă sau ca o sursă permanentă de situații neplăcute. Având mereu ca punct de plecare problematizanta stimă de sine, histrionicul are uneori tendința de a-și desconsidera anturajul de care rămâne totuși dependent. Este evidentă lipsa de curiozitate, creativitate și răbdare, în sensul perseverenței și conștiinciozității. Multe personalități histrionice sunt in love with love, și manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
I, rezolvarea problemelor personale prin modificarea distorsiunilor cognitive și a comportamentului deviant care împiedică o adaptare și funcționare corespunzătoare în rolurile vieții (BECK, 1996, DAVIDSON, 2000Ă. În mod particular, în abordarea tulburărilor de personalitate ale căror raporturi interpersonale sunt cvasiconstant problematizante se preconizează relația terapeutică în mod elaborat structurată în cadrul căreia - asemănător cadrului unui laborator - se oferă pacientului șansa să-și corecteze convingerile dezavantajante față de sine și față de cei din jur. Subiectul care mediază acest demers este terapeutul. Comparativ cu psihoterapiile
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
portretizat este rugat să-și citească autoportretul de pe fișa lui de lucru. * Se confruntă astfel portretul (realizat de ceilalți) și cu autoportretul și se discută frontal potrivirile și nepotrivirile. * În momentul de reflecție, profesorul va focaliza discuția asupra următoarelor aspecte problematizante: * Cine sunt eu: ceea ce cred alții despre mine sau ceea ce știu eu că sunt? * Care e relația dintre imaginea de sine și imaginea celorlalți despre mine? * Ce vorbește mai "adevărat" despre mine: portretul sau autoportretul? Secvența 3: 10 min. * Se
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
subiectivități, ci reprezintă gândirea științifică, adevărurile obiective. Scenariul de față încearcă să descopere (alături de alte discipline) același anonim din spatele măștii, numai că strategiile sunt diferite și el a fost gândit a se desfășura pe parcursul a cinci ore. Metode utilizate: discuția problematizantă, dezbaterea, interacționarea, jocul de rol BIBLIOGRAFIE: Basarab Nicolescu:Transdisciplinaritatea Manifest, Editura Polirom, Iași, 1999 Friedrich Dürrenmatt: Fizicienii, Editura pentru literatură, 1965 Günther Grass: Decojind ceapa, Editura Polirom, 2007 Nicolae Paulescu: Wikipedia, Selecții din presa internațională SCENARIU DIDACTIC Prima oră: Tema
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
să se problematizeze cu privire la: problema libertății în contextul în care jucăm roluri sau ne lăsăm jucați, relația dintre mască și adevărata personalitate, rol distribuit și rol ales, necesitatea purtării unei măști în viață. Metode utilizate: jocul de rol, dezbaterea, discuția problematizantă, învățarea prin cooperare Bibliografie: B. Nicolescu, Teoreme poetice, Editura Junimea, Iași, 2007 Peter Brook, Spațiul gol, Editura Unitext, București, 1997 Jerzy Grotowski, Spre un teatru sărac, Editura Unitext, București, 1998 Prima oră. Introducerea Materiale didactice: colaj de fragmente de filme
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
colaj de fragmente de filme, posteruri, markere a. Vizionarea fragmentară a unui colaj de fragmente de filme care să surprindă patru ipostaze ale bărbatului îndrăgostit: Don Juan de Marco, Sabrina, Portretul lui Dorian Gray, Idilă de noiembrie. b. Prin discuții problematizante pe baza colajului vizionat, se încearcă împreună cu elevii identificarea și definirea celor patru măști / ipostaze ale bărbatului îndrăgostit (elevii sunt împărțiți în patru grupe): fidelul bărbatul unei singure femei; Don Juan-ul bărbatul tuturor femeilor; narcisistul bărbatul niciunei femei (ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în timp ce alte două grupe vor fi coordonate de profesor sau actor, dându-li-se indicații regizorale privitoare la gestică, ton, mișcare scenică etc. (Don Juan (Don Juan-ul), Act venețian (fidelul), Anonimul venețian (idealistul), Richard al III-lea (narcisistul). e. Discuție problematizantă Elevii sunt invitați la o discuție de tip dezbatere pe tema raportului regizor-actor; actor-om. Se poate porni de la următoarele întrebări: 1. Care e diferența între momentele teatrale din clasă? Care au fost regizate și care nu? 2. În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
tărâmul literaturii, urmărind măștile omului social. De la basmul lui Andersen, Hainele cele noi ale împăratului, la textele despre încarcerare, abordând problema libertății, a raportului aparență-esență, a robotizării omului, a măștilor sociale asumate, am devenit cu toții mai reflexivi, dar și mai problematizanți, căci și literatura germană ne punea față în față cu libertatea și constrângerea, cu măștile omului de știință și cu posibilitatea de a "soluționa" situații (și nu probleme) sociale printr-un proces literar ad-hoc, Aurelia împărtășindu-ne (de la masca ce
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Cotidianul", 28.II.2006) Are competențe doar pe zona securității alimentare. (Radio România Actualități, 26.V.2006). - "categorie"; tiparele zonă + adjectiv, zonă + substantiv în genitiv: Critica literară îl plasase deja într-o zonă oarecum periferică: "proza anilor '70", eseistică și problematizantă. (OC, 16-22.II.2006) Deocamdată se analizează diferite posibilități care merg pe un spectru foarte larg, dar atenția se concentrează în special pe aducerea în zona impozabilă a activităților netaxate. ("Cotidianul", 7.II.2006) Alte segmente de populație, din mediul
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
simptome conștientizate de ei sugerează (chiar și unei persoane cu o cultură medicală redusă) posibilitatea unei boli foarte grave (de exemplu: cancer). 6.5. Atitudinea bolnavului față de boală Clasificăm principalele atitudini în acest sens, după Athanasiu, incluzând atitudinile “naivă” și “problematizantă” analizate de Häberlin; distingem următoarele: a) atitudinea combativă - proprie unui număr important de bolnavi aflați într-o stare de relativ echilibru psihic în momentul îmbolnăvirii și dotați cu un tip de personalitate care, chiar dacă prezintă unele trăsături de vulnerabilitate la
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
în special misticilor); c) atitudinea de refugiu în boală, generată de beneficiul secundar pe care îl au unii bolnavi cu probleme existențiale serioase (Moron) sunt bolnavi hiperconștiincioși; ori cei cu personalitatea pitiatică “exacerbată de către stressul conștiinței bolii” (Cucu); d) atitudinea problematizantă (Häberlin citat de Athanasiu) legată de raportarea bolii la coordonatele existențiale în care subiectul este implicat (culpabilitate) pentru fapte care “îl apasă” ori din contră o ocazie de a-și dovedi “forța interioară”) sau sunt implicate alte persoane (“tendință de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sub semnul sărbătorii și al petrecerii, al vinului și, mai ales, al iubirilor pasagere, de-o vară: oamenii merg la cazino, dansează, joacă tenis, dorm, conversează sau se plimbă prin parc, cu o totală nepăsare față de chinuitoarele dileme ale omului problematizant, deprins să despice firul în patru. În fond, tocmai preocupările "intelectuale" i-au alterat tânărului plecat la studii în străinătate personalitatea genuină, de "fiu al lupoaicei", și i-au pervertit sufletul, îndemnându-l s-o iubească pe Mab, femeia care
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
convingătoare, bine motivată doctrinar, canonic, fără nici o urmă de confuzie. În volumul al doilea al tratatului său consacrat ipostazelor artei, profesorul Mihail Diaconescu, în cadrul unui exercițiu analitic riguros, menit să sprijine edificiul teoretic al specificității creației estetice, deschide noi câmpuri problematizante, printr-o serie de conceptualizări incitante: arta este rugăciune, arta este doxologie, arta este ofrandă, arta este catehizare, diaconie, bucurie, tradiție vie, reuniune de simboluri, spiritualizare, arta ca har, anamneză, ca expresie a libertății întru Hristos, ca ispășire, analogie. În
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în forme grotești de tipul hip-hop. Filosofia e în om. Nu poți interacționa cu un mesaj fără să-l treci prin propria ta viziune care s-a cristalizat prin repetate eforturi de a înțelege. Trebuie să fi existat numeroase contexte problematizante pentru ca mintea să se deprindă cu istovitoarea muncă de a dezgropa sensuri. Ori literatura în sensul ei larg este de multe ori un fel de a îngropa sensuri adânci în țări de cuvinte în care trăiesc ființe asemenea nouă, singura
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
când în insulă". Întâlnirea cu Vineri care se produce de-abia către finalul cărții maschează, de fapt, o altă problemă de ordin filozofic: relația eu alteritate. Sub aparența unei parodii relativ fidele originalului, Vineri sau limburile Pacificului își deconspiră caracterul problematizant doar o dată cu pregătirea deznodământului, prin intermediul căruia se introduce și fundamentala schimbare de optică. Mitul născut o dată cu Robinson Crusoe, cel "al puterii cu care e înzestrată civilizația europeană de a migra și de a se putea reconstrui pe sine oriunde în
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cutezanța prometeică, inventivitatea, munca. Semnificativ, fiecare pas înseamnă ruperea unor împotriviri, rezistențe, inerții. Pentru A., omenescul se câștigă în lupta dusă cu limitele și opreliștile: „Tu ți-ai învins pământul, mormântul și destinul.” Odei i se alătură o complementară abordare problematizantă, în meditația asupra destinului omenirii. Devenit, din rob, propriul său stăpân, într-o lume care se deschide tot mai larg inteligenței (Cel ce gândește singur), omul e apoteozat, nu însă fără un accent grav, dat de conștiința răspunderilor lui pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
G. Coșbuc, Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, Gala Galaction, a stârnit animozități. Interesul său se deplasa spre o poezie abstractizată, intelectualizată (I. Barbu, Camil Petrescu), o proză de inspirație citadină și analiză psihologică ( Anton Holban, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu), un teatru problematizant, de inspirație mitică (L. Blaga). E. Lovinescu sublinia că nu influența orientală este benefică pentru noi și că orice progres al culturii române e un produs al contactului cu apusul. Sincronizarea a însemnat mai întâi o imitație care pornește de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
La doar douăzeci de ani, acest bărbat își pierde interesul pentru cunoaștere, instrucție, activitate profesională de orice fel; trăiește sentimente de incapacitate, de inutilitate, de culpabilitate, alege izolarea, refugiul în singurătate, cunoaște neîncrederea, inconsecvența, anxietatea, are probleme de identitate, atitudini problematizante, preocupări tanatofile... Termenii din domeniul psihologiei moderne vorbesc despre simptomatologia unui depresiv. În aceste condiții, raptusul suicidar care încheie nuvela, chiar dacă nu se justifică pe deplin, vine oricum mai puțin neașteptat, căci psihologia tradițională a asociat întotdeauna depresia cu suicidul
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
orice caz nu pe toate. De unele se debarasează, dar pe altele (dintre cele primordial determinative) le aplică sistematic. Ori de câte ori preia mărturisit funcția de narator, el recunoaște că scrie, face literatură, implicit, că se supune unor constrângeri. Meditativă și interogativă, problematizantă, „eseistică”, proza lui se definește în primul rând prin aceea că scriitorul își asumă - sau se preface a-și asuma - calitatea de narator omniscient. El nu relatează din perspectiva absolutului. Narează și descrie, asemenea lui Gide, Proust, Sartre sau Camil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Christos le spune oamenilor că s-a apropiat de ei împărăția, El care e Universalul concret îi cheamă să recîștige orizontul universalului, pentru a se statornici în el. Un minunat exemplu de gîndire pe linia universalului, o gîndire de tip problematizant, interogativ, căutător, gymnastikos, iar nu dogmatikos, ne oferă Origen. Cosmologia lui este o celebrare a universalului diversificat în toate făpturile lumii. Pentru teologul alexandrin, lumea aurorală nu are ierarhii obiectivate, ci este o desfășurare de ființe universale, de făpturi care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să dispună de calități precum: curiozitate intelectuală, toleranță, cinste, obiectivitate, respect pentru diversitate în toate formele acesteia, respect față de diferențele culturale; să aibă o gândire multilaterală, să fie creativi și cu spirit de inițiativă, să adopte o gândire experimentală și problematizantă; deciziile adoptate nu trebuie să se bazeze numai pe cunoștințele teoretice acumulate, ci și pe experiența profesională; să-și evalueze critic activitatea, să caute să-și extindă repertoriul didactic, să aprofundeze cunoștințele de specialitate, să-și rafineze gândirea discriminatorie și
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]