40 matches
-
nu se mai putea domina, deși își dădea seama că merge prea departe și riscă să provoace tocmai efectul contrar celui scontat. Într-adevăr, cineva îl întrerupse obraznic: ― Da ce, noi am venit să ne probozești matale ori să te probozim noi pe mata? Miron Iuga ezită o fracțiune de clipă dacă să rețină obrăznicia ori să n-o audă. Continuă cu același glas: ― La mine nu merge cu boieria, băieți, că eu muncesc ca și voi și cu voi împreună
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
șarjele de artilerie ale mercenarilor corectitudinii politice, menite să stopeze din start orice încercare de analiză obiectivă. Știu că am mai ținut pledoaria asta în zeci de contexte, din 1990 încoace, când am prefațat volumul lui Cioran Revelațiile durerii și probozeam „maniheita“ în rubrica din Luceafărul, dar mai cu seamă de la articolul „Jocul deviației cu simetriile“, tipărit în iulie 1991 în suplimentul LA & I al Cotidianului și reluat în secțiunea „La școala gene rației ’27“ din volumul Îndreptări de stânga. Fac
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vreun tic, să-l alăpteze mă-sa pe prag cînd va toca la leturghie, și-i va trece. Preobrajenie în ziua de Probajeni [Schimbarea la Față, 6 august] se probăjenesc frunzele copacilor și cîmpul. în ziua de Probaje nu-i bine să probozești* pe om. Să te păzăști să nu fii probozit în ziua de Probejini, c-apoi tot anul ești probozit. Preoteasă Să nu iubești sau să te însori cu o preuteasă, fiindcă ele-s afurisite de preuții lor. Pricaz Nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd va toca la leturghie, și-i va trece. Preobrajenie în ziua de Probajeni [Schimbarea la Față, 6 august] se probăjenesc frunzele copacilor și cîmpul. în ziua de Probaje nu-i bine să probozești* pe om. Să te păzăști să nu fii probozit în ziua de Probejini, c-apoi tot anul ești probozit. Preoteasă Să nu iubești sau să te însori cu o preuteasă, fiindcă ele-s afurisite de preuții lor. Pricaz Nu-i bine să furi sarea de la oi, căci se întîmplă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ziua de Probajeni [Schimbarea la Față, 6 august] se probăjenesc frunzele copacilor și cîmpul. în ziua de Probaje nu-i bine să probozești* pe om. Să te păzăști să nu fii probozit în ziua de Probejini, c-apoi tot anul ești probozit. Preoteasă Să nu iubești sau să te însori cu o preuteasă, fiindcă ele-s afurisite de preuții lor. Pricaz Nu-i bine să furi sarea de la oi, căci se întîmplă pricaz. Vinerea nu se toarce, pentru că se face pricaz. Priculici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeie în) - însărcinată prelucă - dumbravă pricaz - ghinion, pagubă, neno rocire pricorici - pricolici, priculici, om preschimbat după moarte în cîine; strigoi prigorie - prigoare, pasăre migratoare priință - folos primiti (a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic probăjeni (a) - a se ofili probozi (a) - a probăzi, a huli, a ocărî, a face de rușine proor - ajun prostire - cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială - puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
leac, iubită, La inima-mi tu vină ". {EminescuOpIV 532} III ANA: Povestește chiar din capăt să te văd dacă o știi... MUȚI: E! Achill și Agamemnon își spunea grobienii. Și atunci bătrânul Nestor prinde-a spune la povești, Pe-amîndoi îi probozește cu cuvinte bătrânești. Împrejur sta toți Elinii, steteau preoții și regii Iară Nestor ține una... știi mata cumu-s moșnegii. Iar Achil pe Agamemnon suduindu-l zice "Cîne!, Mi-i lua tu pe Brizeis, dar uitată nu-ți rămâne. Las-tu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe G. Călinescu) de la rubrica "Note și polemici", revelându-se ca un talentat pamfletar. Șerban Cioculescu nu s-a supărat pe bunul său prieten, când acesta a recenzat cu destule rezerve critice Viața lui I. L. Caragiale și nici când îl probozea că "scrie prost". "Prin excelență poet", Streinu era, cum spunea, un "formulagiu", găsea cuvinte de caracterizare metaforice memorabile. Astfel, stilul cam înflorat l-a făcut pe autorul Paginilor de critică literară să-l numească pe Perpessicius "florăreasa literaturii române". Șerban
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
teorie la practică, de la glosele ușurele la derularea unei activități propriu-zise se dovedește, adesea, prea dificilă pentru numeroasele noastre spirite contemplative. Atât de dificilă, încât nici nu mai merită încercată. Mai bine stăm la gard, răsucim o țigară și-l probozim pe vecinul care se chinuie să facă ceva. Altă treabă n-are? În ce mă privește, cu cât am mai multe de făcut, cu atât mă simt mai bine. Mai motivat și mai împlinit. Ar fi culmea ca, la atâția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
-mi afla preocuparea plăcută pentru a-mi petrece acest timp păgân ,care merge precum inter-city-ul, să ajungă la timp în gara de destinație și nici să nu-mi las partenera de viață să mă aștepte prea mult singură, că mă probozește rău de tot. Presupun că nu am trecut prin viață chiar așa de nepăsător, fără ca să las urme, așa că atunci când nisipul din clepsidra vieții mele se va sfârși, voi putea spune că am realizat ceva în viața aceasta și că
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mai vii Pusei dorul căpătâi Cu dragostea mă-nvelii Doamne rău mă hodinii. Strigă-mă lumea că-s lotru, Mândra joară că sunt șotru (șodu) Joară, mândro, pentru mine Și mă scoate din rușine. negură hodină a o tuli a probozi 27 August. Salonta, orășel în majoritate unguresc, în câmpie. Locul de naștere al lui Arany Iános care a cântat pe eroul Toldy Miclos. Este aici un turn, care cuprinde și muzeul Arany. Fondatorul orășelului Boczkay voevod din veac XVII. ceteră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
certificat că-i copil mic! Problema laptelui mă afectează și pe mine. Mîncarea mea de dimineață se baza pe brînzeturi. Am fost obligat să-mi schimb regimul alimentar. Mă hrănesc cu un parizer numai zgîrciuri, de-mi vine să-l probozesc pe inventatorul rețetei și să-l întreb dacă nu cumva i-a avut în vedere pe cîini, nu pe oameni! *O nouă grosolănie (a cîta?) de-a lui G.: „Mai terminați cu făcutul borșului pe-acasă!” Aluzia era la Mitocaru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
răzvrătit împotriva a toate și a tuturor (avea în structura să intimă, ceva de un nihilism total, de aceea el admira pe Naceaev), nu se supunea disciplinar, comportîndu-se cum îi era felul, respingînd ideea de "autorlâc". Era un singuratic împătimit, probozind dineurile și recepțiile la care, uneori, era obligat să participe. Se năpustea, apoi, împotriva lor, în caietele sale, socotindu-le plictisitoare și curată pierdere de vreme, cu goalele și interminabilele conversații. Apoi privea cu sila uimită la colegii siguri de
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
torn sub nas! Phii, ce bine-i DOMNULE că bei!!! Mor de viu! N-am murit nicicând de fericire, Deși mor așijderea oricui, Când începe rânza să se mire, Primpregiur, că nici-o jimblă nu-i. Am murit adeseori de sete, Probozind vreun poloboc pustiu, Sau de versuri d'astea: desuete, Când râmneam alminteri să le scriu. Mor chircit în izba-mi înghețată - Hanțe nu-s și motorină, ioc! - Conștient fiind că, niciodată, Doar să mor de lene n-am noroc. Jinduind
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
Înșăși evreii numesc târgul "Teleneșt" (prin analogie cu Tel-Avivul), ceea ce se traduce din ebraică ca: „deal lângă Inești”. Conform unei alte legende, aici a fost un boier, care avea o slugă leneșă. Boierul era enervat pe sluga leneșă și-l probozea: "Ce te lenești, mă?". Mai târziu această frază s-a transformat în numele târgului. Într-o altă legendă, Teleneștiul este legat de un boier "Telea", care avea moșie pe acest loc la sfârșitul secolului al XV-lea, în vremea domniei lui
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]