82 matches
-
de nucleotizi dispuși liniar; - în cazul genei pot avea loc recombinări și mutații; - genele structurale codifică sinteza proteinelor; - genele reglatoare controlează și dirijează acțiunea genelor structurale; există diferite mecanisme ale reglării activității genelor la procariote și eucariote. ACTIVITATEA GENICĂ LA PROCARIOTE Materialul genetic la procariote se caracterizează printr-o serie de particularități, și anume: 1. genomul bacterian este alcătuit din două categorii de determinanți genetici: a. genele esențiale (eucromozomiale), localizate în cromozomul bacterian; b. genele accesorii, localizate în afara cromozomului bacterian, există
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
în cazul genei pot avea loc recombinări și mutații; - genele structurale codifică sinteza proteinelor; - genele reglatoare controlează și dirijează acțiunea genelor structurale; există diferite mecanisme ale reglării activității genelor la procariote și eucariote. ACTIVITATEA GENICĂ LA PROCARIOTE Materialul genetic la procariote se caracterizează printr-o serie de particularități, și anume: 1. genomul bacterian este alcătuit din două categorii de determinanți genetici: a. genele esențiale (eucromozomiale), localizate în cromozomul bacterian; b. genele accesorii, localizate în afara cromozomului bacterian, există, mai mult sau mai
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
Urmează genaoperator, de care depinde funcționarea operonului. Operatorul servește drept țintă pentru proteina-represor, care împiedică o genă să funcționeze, adică să fie transcrisă și translată. Urmează genele structurale, care controlează sinteza unor proteine specifice cu rol structural sau enzimatic. La procariote genele structurale funcționează în grup, iar la eucariote funcționează individual. Genele structurale sunt urmate de un sector de ADN, numit terminator, care condiționează sfârșitul transcripției ARNm . Genele promotor și operator sunt precedate de către o genă reglatoare. Ea este separată
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
operator sunt precedate de către o genă reglatoare. Ea este separată de genele operonului, asupra căruia acționează. Gena reglatoare, prin produsul său chimic (represor), dirijează activitatea genei operatoare și a genelor structurale prin inducția sau represia transcripției. Reglajul genetic la procariote este de două tipuri: 1. inducție - intervenție în sinteza enzimelor catabolismului. În lipsa substratului în celula bacteriană, proteina represor se fixează pe gena operator și blochează transcripția genelor funcționale. În consecință, nu se produc enzime, ce ar participa la descompunerea substratului
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
participă la reglarea expresiei genelor prin controlul cantității de proteine sintetizate sub acțiunea genelor. Ipotetic, se consideră că intronii au fost prezervați de evoluție în cromozomii eucariotelor, deoarece ei au un rol particular, prezent doar la eucariote și absent la procariote. Pornind de la diferența fundamentală dintre procariote și eucariote (prezența diferențierii celulare la organismele superioare), a apărut ipoteza privind existența unei legături dintre introni și reglarea expresiei genelor. De menționat că reglarea activității genelor în celulele eucariote are loc pe tot
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
controlul cantității de proteine sintetizate sub acțiunea genelor. Ipotetic, se consideră că intronii au fost prezervați de evoluție în cromozomii eucariotelor, deoarece ei au un rol particular, prezent doar la eucariote și absent la procariote. Pornind de la diferența fundamentală dintre procariote și eucariote (prezența diferențierii celulare la organismele superioare), a apărut ipoteza privind existența unei legături dintre introni și reglarea expresiei genelor. De menționat că reglarea activității genelor în celulele eucariote are loc pe tot parcursul procesului de fenotipizare a informației
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
necrozei tutunului, și anume de 1.3*103 nucleotide iar cel mai mare conținut de acid nucleic (ADN) se află la virusul POX, fiind de 5,3*105 perechi de nucleotide. Genomul micoplasmelor (sunt cele mai mici și mai simple procariote celulare) este reprezentat de un cromozom circular alcătuit din aproximativ 760000 de perechi de nucleotide cu o lungime totală de 0,26 mm adică de cca 4 ori mai scurt decât la bacteria Escherichia coli. De asemenea, din cauza vieții parazitare
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
periodicități exponențiale de 8 grade de mărime. Sparrow și Naumann ajung la următoarele concluzii: - analiza datelor referitoare la cantitatea minimă de ADN per genom permite concluzia existenței unei continuități evolutive, prin dublarea unui genom de bază esențial - delimitarea netă între procariote și eucariote duce la idea că, în general, creșterea genomului este paralelă cu creșterea complexității evolutive - există o zonă de suprapunere între eubacteriile cu genom mare și cianobacterii, pe de o parte, și levurile și protozoarele cu genom mic, pe
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
odată cu creșterea complexității organismelor, organismele mai primitive având numai câteva gene, în timp ce organismele eucariote evoluate, cum sunt mamiferele, au câteva zeci de mii de gene în genomul lor, cu toate că de la această regulă unele organisme fac excepție. Atât la procariote cât și la eucariote, în afară de cromozomul principal, în primul caz, sau de genomul nuclear, în cel de-al doilea, se află structuri genetice auxiliare ce formează genomul extranuclear. Astfel, la bacterii, în citoplasmă se află una sau mai multe molecule
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
uscat din cauza radiațiilor ultraviolete (rUV). Reciful de stromatolite vechi de 3,5 miliarde de ani, din munții Montana, reprezintă construcții minerale lamelare de carbonat de calciu, care ar fi avut la origine organisme fotoautotrofe. Aceste microfosile ar fi vestigii de procariote, cu informația genetică purtată de o singură moleculă de ADN, neînvelită de o anvelopă nucleară. În Ontario, În roci datând de 2 miliarde de ani, se Întâlnesc fosile asemănătoare cianobacteriilor (alge verzi-albastre) contemporane. Așadar, primele procariote au apărut În urmă
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
ar fi vestigii de procariote, cu informația genetică purtată de o singură moleculă de ADN, neînvelită de o anvelopă nucleară. În Ontario, În roci datând de 2 miliarde de ani, se Întâlnesc fosile asemănătoare cianobacteriilor (alge verzi-albastre) contemporane. Așadar, primele procariote au apărut În urmă cu 3,5-3 miliarde de ani, fiind reprezentate de cianobacterii și bacterii propriu-zise; cianobacteriile sunt, deci, cele mai vechi ființe apărute pe planeta noastră, cele mai rezistente, autotrofe atât pentru carbon cât și pentru azot. Primele
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
celorlalte plante; modalități În care se apără acestea din urmă; boli provocate: micoplasme, bacterioze, micoze, parazitism Între plantele cu flori (hemiparazite și holoparazite). - Atacul bacteriilor, ciupercilor și fanerogamelor asupra omului și animalelor; fanerogame carnivore. - Mutualismul În forme destinse: sinergism Între procariote; simbioze destinse la plantele superioare (la nivelul spermosferei, filosferei și rizosferei). - Interdepedență și independență Între plante și animale: ciuperci și animale (micofagie), zoidofilia și polenizarea (plante entomofile, malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
și independență Între plante și animale: ciuperci și animale (micofagie), zoidofilia și polenizarea (plante entomofile, malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe). - Simbioze intime Între „plante”: simbioza Între microorganisme, Între bacterii și ciuperci, Între procariote și eucariote vegetale (stând la originea mitocondriilor și plastidelor) ,,. - Simbioza lichenică (Între alge și ciuperci). b. Strategii evolutive pentru ocuparea mediului de viață Condiții În care au apărut plantele vasculare (terestre). Plantele vasculare au apărut În sedimentele depuse acum 420
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de natură chimică, numite autoinductori (K. Xavier și colab.). Autoinductorii sunt captați de alte celule. Așa cum arată R. M. Parsek și colab., se poate defini în zilele noastre o veritabilă „sociomicrobiologie“. Condiția sine qua non pentru ca sistemul de comunicare dintre procariote să funcționeze, este realizarea unui cvorum (Quorum), adică a unei anumite densități celulare. Numai în acest fel se poate produce o cantitate suficient de mare de autoinductori, capabilă să sensibilizeze celulele primitoare de mesaj. Quorum sensing depinde așadar de concentrația
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
se adaugă „vârfului“ de densitate mai mare (fig. 3-9). B. Viteza de reasociere a secvențelor de nucleotide complementare de pe cele două catene separate expe rimental prin procedee termice. Din acest punct de vedere există o diferență netă între ADN-ul procariotelor și cel al mamiferelor. În timp ce la primele, cinetica reasocierii este o curbă sigmoidă cvasiperfectă, la mamifere, viteza de reasociere apare sub forma unei curbe formate din trei sigmoide, perfect distincte (fig. 3-9). Dacă până către 1990 replicarea ADN ca problematică
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Procesul este capabil să-și asigure prin sine însuși energia, fără să fie necesar de a apela la reacția de trecere a ATP în ADP. Topoizomerazele de tip II (cele care taie ambele catene ale ADN) sunt capabile ca la procariote (E. coli de pildă) să creeze sau, dimpotrivă să retragă anumite bucle ale moleculei de ADN. Giraza de la colibacil, de exemplu, vitală și necesară în crearea unor supertururi, este inhibată de unele antibiotice (novobiocină), în acest mod explicându-se bacteriostaza
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
site-ul cu împerecherea eronată). Opera de îndepărtare a erorii de pe catena cu defect este desăvârșită de exonucleaza Urv D (o helicază). „Gaura“ rămasă este reparată de către polimeraza III și o ligază. La eucariote, mecanismul este mai complex decât la procariote. În sistemul de recunoaștere a împerecherii greșite, proteinei Mut S îi corespund la om patru omoloage: MLH 1, MLH 3, PMS 1, PMS 2 și MSH 2. Distrugerea zonei afectate revine endonucleazelor 1 și FEN 1. Noul ADN care astupă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Plasmalema cuprinde, de asemenea, numeroase sisteme enzimatice cu funcții receptoare (informaționale) și transportoare. La nivelul membranei plasmatice a celulelor de drojdii are loc efluxul protonic cuplat cu transportul de electroni, ”pompele redox” putând exista alături de ”pompele proton-ATP-azice”. Ca și la procariote, lanțurile redox din plasmalema drojdiilor stabilesc gradienți electrochimici protonici, în membrană, iar ATP-aza funcționează ca un factor de cuplare, care utilizează gradientul pentru sinteza de ATP. Absorbția unor substanțe ( glucide, aminoacizi, vitamine, apă, ioni minerali, etc.) ca și eliminarea unor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
patrimoniu cultural; - profilul pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist, instructor pentru activități extrașcolare, instructor-animator, pedagog școlar. I. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții ● Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii ● Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
variabilitatea lumii vii - Noțiuni generale de ereditate și variabilitate - Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare II. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții ● Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1 Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
expresă la prezența normă sanitară veterinară. Anexă ────── la normă sanitară veterinară Partea A 1. Produse medicinale veterinare obținute prin unul dintre următoarele procedee biotehnologice: a) tehnică ADN-ului recombinat; ... b) expresia controlată de gene ce codifică proteine biologic active la procariote și eucariote, incluzând celulele transformate de mamifere; ... c) metodă hibridoamelor și a anticorpilor monoclonali. ... 2. Produse medicinale de uz veterinar, incluzând cele ce nu derivă din procedee de biotehnologie, destinate inițial pentru a fi folosite ca promotori de creștere la
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 29 septembrie 2003 privind procedurile naţionale pentru autorizarea şi supravegherea produselor medicinale de uz veterinar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153509_a_154838]
-
patrimoniu cultural; - profilul pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist, instructor pentru activități extrașcolare, instructor-animator, pedagog școlar. I. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții ● Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii ● Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
variabilitatea lumii vii - Noțiuni generale de ereditate și variabilitate - Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare II. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții ● Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1 Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
specializărilor chimie industrială și materiale de construcții; - filiera vocaționala, profilul militar, specializarea matematică-informatică. I. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții # Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii # Celulă - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrana, citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
specializărilor chimie industrială și materiale de construcții; - filiera vocaționala, profilul militar, specializarea matematică-informatică. I. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții # Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii # Celulă - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrana, citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]