31 matches
-
literatura creștină de limbă latină. Ciprian a reprezentat comunitatea de acolo în perioada în care a fost episcop al Cartaginei (248-258) la nenumărate sinoade ale episcopilor africani. Majoritatea acestor întâlniri au fost prezidate de el drept prim episcop al provinciei proconsulare Africa. Autoritatea acestor sinoade s-a răspândit până în Spania, Galia și Italia, persecuțiile contra creștinilor amplificându-se în aceeași perioadă. Ciprian însuși a primit moartea martirică în 258. La sfârșitul secolului al IV-lea a studiat în Cartagina cel care
Cartagina () [Corola-website/Science/302344_a_303673]
-
la dispoziția lui Cezar pentru a-l ajuta în realizarea campaniilor sale militare. Numit, prin influența lui Cezar, în funcțiile de chestor, augur și tribun al plebeilor (50 î.Hr.), el a sprijinit cauza patronului său cu multă energie. Două funcții proconsulare ale lui Cezar, acordate pe o perioadă de zece ani, expirau în 50 î.Hr., astfel încât el a vrut să se întoarcă la Roma pentru alegerile consulare. Dar datorită rezistenței fracțiunii conservatoare a senatului roman, condusă de Pompei, s-a cerut
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
arsenalul și minele de argint. Hannibal, care sperase să izoleze Romă în peninsula, s-a văzut el izolat, în Bruttium. În 211 i,en., a ajuns fără folos la porțile Romei. În 210 î.Hr., tânărul Scipio Africanul primește un imperium proconsular și comandamentul forțelor române din Hispania. Hasdrubal a adus din Hispania întăriri, însă nu a putut face joncțiunea, fiind nimicit de corpul de forțele consulului Livius Salinator în 207 î.Hr. În 206-205 î.Hr., Scipio lichidează orice rezistență punica din Hispania
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Sicilia era numele dat primei provincii obținute de Republică Română, organizată în 241 î.Hr. că un teritoriu proconsular, în urma primului război punic cu Cartagina. În următoarele șase secole, Sicila a fost o provincie a Republicii Române și a Imperiului Român. Era o provincie proeminent agrara, fiind principala sursă de aprovizionare cu grâne a orașului Romă. Imperiul nu a
Sicilia (provincie romană) () [Corola-website/Science/303605_a_304934]
-
a declarat intenția de a face apel la papa din Roma, dar fără a-și mai aplica planul, a plecat la Efes în Asia Mică, unde a fost hirotonisit ca preot. În toamna anului 416, 67 de episcopi din Africa Proconsulară s-au adunat într-un sinod la Cartagina, care a fost prezidat de către Aurelius, în timp ce 59 de episcopi din provincia ecleziastică Numidia, de care aparținea și Episcopia Hippo, a Sf. Augustine, a ținut un sinod în Mileve. În ambele locuri
Caelestius () [Corola-website/Science/313490_a_314819]
-
forță armatei, puterea tribunilor și președinția Senatului Român), printr-o excepție constituțională (dar permanentă), mandatul autorității de proconsul asupra tuturor dintr-o provincie imperiala, în general provinciile cu una sau mai multe legiuni. Ceilalți care comandau sub mandat imperial sau proconsular în provincie o făceau în numele proconsulului. Foștii consuli (deși constituțional încă numiți magistrați-șefi ai "Res Publică") erau fără puteri din punct de vedere politic) și primeau în continuare un mandat de peste o provincie senatoriala. În documentul unic Notiția Dignitatum din
Proconsul () [Corola-website/Science/318354_a_319683]