82 matches
-
cu scăderi majore ale presiunii arteriale (40-50 mmHg uneori), probabil datorită adaptării la limită a circulației cerebrale (Stead și Ebert, 1941). Cea mai mare parte a cazurilor nu duc la sincopă. Hipoperfuzia cerebrală face de multe ori ca reamintirea semnelor prodromale să fie dificilă sau imposibilă. Printre semnele premonitorii au fost descrise: durere înțepătoare sau senzație de presiune occipitală sau la baza gâtului, cu iradiere în umeri (Robertson și colab., 1994). Pe lângă această simptomatologie se mai pot descoperi la anamneză și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de comunicare; • o alterare a interacțiunilor sociale; • un aspect restrâns repetitiv și stereotip al comportamentelor, intereselor, activităților. În mod evident, începând de la 30-36 luni, primele simptome apar uneori după un interval liber de 12-18 luni, dar, cel mai frecvent, semnele prodromale pot să atragă atenția încă din primele 12 luni192". Iată și o altă definiție: "Autism (Bleuler) = Atitudine mentală specifică schizofrenicilor și caracterizată prin replierea asupra propriei persoane, un mod de gândire desprins de real, o predominare a vieții interioare 193
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
o imobilitate la fel de severă (ceea ce, în treacăt fie spus, trimite mult mai degrabă la ciclotimie, decât la schizotimie); • dese tulburări neurovegetative; • halucinații, multe nu efective, ci doar adăugate scenariului de moment imaginat; • o poziție nefirească la luarea în brațe (semn prodromal, semn ce poate veni în sprijinul unui diagnostic timpuriu); • puseuri de anxietate, când halucinațiile pot deveni concrete; • activități ludice particulare cu totul diferite de jocurile celorlalți copii. Pentru o vreme, unele obiecte primesc o valoare foarte mare (practică și afectivă
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
a consuma alcool. Revenirea la consum după o perioadă de abstinență este deseori asociată cu reapariția rapidă a caracteristicilor sindromului. Jellinek (1942) identifică patru stadii ale alcoolismului: * faza prealcolică - alcoolul este folosit pentru a se elibera de tensiunile sociale; * faza prodromală - apar primele momente de pierdere a memoriei, preocupare în a consuma alcool, apar sentimentele de vinovăție; * faza crucială - apare lipsa controlului în timpul consumului de alcool, preocupare permanentă pentru alcool, apar primele semne de dependență; * faza cronică - apare tremorul alcoolic, consumul
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
act derizoriu. Acordarea de "drepturi" egale a deschis larg porțile misticismului, pe care, cu atâta greutate, Socrate, Hippocrate, Leonardo și Spinoza s-au luptat să-l elimine. Percepția subliminală, considerată suportul existenței conștiinței, face parte integrantă din cunoaștere ca act prodromal. Cunoașterea ne permite să pătrundem în tainele minunate ale naturii și să ne bucurăm de cucerirea lor. Spiralogia adoptă teza lui Gerald Maurice Edelman privitoare la capacitatea creierului de a face combinații neuronale hiper-astronomice, adică a unui 10 urmat de
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
deviația conjugată a globilor oculari în sus, divergent, înclinări repetate ale capului la 3/sec. și amiotonii ritmice. Formele convulsive Epilepsia majoră (“epilepsia generalizată - Grand-Mal”) se caracterizează prin crize convulsive tonico-clonice generalizate. În evoluția crizei se descriu 4 perioade : faza prodromală, aura, accesul convulsiv și faza stertoroasă. Faza prodromală cuprinde o serie de fenomene care pot apare cu minute, ore, mai rar chiar zile înaintea accesului. Aura (suflu, adiere) apare sub formă de tulburări cu diferite aspecte ce preced imediat accesul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
înclinări repetate ale capului la 3/sec. și amiotonii ritmice. Formele convulsive Epilepsia majoră (“epilepsia generalizată - Grand-Mal”) se caracterizează prin crize convulsive tonico-clonice generalizate. În evoluția crizei se descriu 4 perioade : faza prodromală, aura, accesul convulsiv și faza stertoroasă. Faza prodromală cuprinde o serie de fenomene care pot apare cu minute, ore, mai rar chiar zile înaintea accesului. Aura (suflu, adiere) apare sub formă de tulburări cu diferite aspecte ce preced imediat accesul convulsiv, cu o frecvență de 40% din cazuri
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
specifice pacientului diabetic sunt posibile în practica de medicină dentară . Acestea sunt: • Coma hiperglicemică • Coma hipoglicemică Pentru neavizați termenul de comă poate părea pretențios și cu o aură de dramatism. Nouă nu ni se pare exagerată această etichetare deoarece semnele prodromale (specifice comei hiperglicemice) dar și debutul fulgerător (specific comei hipoglicemice) nu sunt ușor de identificat și monitorizat. Pierderea momentului de declanșare a unei urgențe metabolice, necunoașterea măsurilor de prim ajutor dar și minimalizarea profilaxiei acestor urgențe( ignorarea istoricului medical, evaluarea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
se poate declanșa ca urmare a stress-ului , „angoisse dentaire” , ce declanșează o serie de mecanisme umorale care determină descărcarea în fluxul sangvin a unei cantități sporite de catecolamine , sau ca urmare a administrării de anestezice loco-regionale cu soluții vasoconstrictoare. Semnele prodromale sunt : anorexia vărsături dureri în epigastru sete și uscăciunea gurii. Coma hiperglicemică se caracterizează prin : halenă acetonică respirație acidotică (Kusmaul- profundă, fără pauze) tegumente și mucoase uscate hipotensiune arterială midriază hiperglicemie, glicozurie, cetonurie. Colaborarea cu medicul de familie sau cu
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
regulă din decada a patra de viață influențează cefaleea "în ciorchine", făcând ca valurile dureroase să survină mai frecvent iar între aceste valuri să persiste o cefalalgie de fond și nu un interval total liber de durere. Aspectul clinic Stadiul prodromal este mai puțin spectaculos și pare a fi sesizabil numai în jumătate din cazuri. Atunci când există, bolnavul se plânge de o senzație de apăsare cefalică sau de senzație dezagreabilă oculo- orbitară sau temporală. Aceste fenomene sunt de scurtă durată, nedepășind
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
unei scăderi brutale a tensiunii arteriale (TA) (3,4). a) Sincopa de cauză cardiacă (34% dintre cazuri): este de două ori mai frecventă la vârstnici comparativ cu celelalte categorii de vârstă. Prognosticul este mult mai sever deoarece nu prezintă semne prodromale importante, nu are legătură cu postura și implică o mortalitate de 3 ori mai mare față de cauzele non cardiace de sincopă. Sincopa mediată reflex este implicată în 8% dintre cazuri și implică factori trigger care stimulează mecanoreceptorii, baroreceptorii și mecanismele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
Basedow, tiroidite de etiologie autoimună, T1DM, hipogonadism primar, miastenia gravis, boală celiacă. Majoritatea afecțiunilor sunt asociate cu haplotipurile HLA: A1, B8, DR3 (DQA1*0501, DQB1*0201) și DR4 (DQA1*0301, DQB1*0302). Deoarece majoritatea componentelor sindromului prezintă o lungă fază prodromală în care autoanticorpii sunt prezenți anterior dezvoltării afecțiunii, eforturile actuale sunt concertate în vederea stabilirii dacă medicația imunosupresivă sau imunomodulatoare poate preveni sau stopa procesele distructive (22). Diabetul zaharat este asociat afecțiunilor endocrine și în cadrul altor sindroame poliglandulare autoimune, întâlnite cu
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]
-
zile. 8. Predicția T1DM 8.1 Introducere Predicția T1DM reprezintă unul din cele mai fascinante capitole ale diabetologiei moderne. Identificarea unor subiecți asimptomatici aflați la risc crescut de apariție a bolii este de importanță majoră, deoarece intervenția terapeutică în faza prodromală a bolii poate duce la o reducere semnificativă a morbidității și mortalității. Dintre beneficiile imediate sau posibile în viitor amintim: inițierea precoce a insulinoterapiei cu prevenirea astfel cetoacidozei diabetice inaugurale (și a mortalității generate de aceasta) precum și asigurarea precoce a
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
rujeolic. Semnul Koplick apare sub forma unor puncte albe-cenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul molarilor superiori, care dispar rapid (12-18 ore). Alte aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringo-amigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, corespunzătoare viremiei primare, febra are tendința să scadă. Apoi, febra revine la valori înalte, odată cu viremia secundară din perioada de stare (febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este redus. Eliminarea hepatocitelor infectate este realizată prin mecanisme imune celulare și umorale. În funcție de intensitatea răspunsului imun, reacția patogenică a organismului față de VHB poate adopta patru scenarii. Particularități clinice Incubația hepatitei acute cu VHB este de 4 28 săptămâni. Perioada prodromală evoluează mai frecvent cu artralgii, erupții, glomerulonefrită, febră, în timp ce sindromul digestiv este mai atenuat față de hepatita cu VHA. Perioada de stare este lungă (peste 30 de zile), deseori însoțită de manifestări extrahepatice: cutanate, articulare, renale, neurologice. Formele subclinice și anicterice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și care poate fi clasificată ca o angină instabilă. Frecvent, ea poate fi de intensitate redusă ceea ce nu determină pacientul să se prezinte la medic sau, uneori, caracterul durerii poate induce în eroare și bolnavul nu este spitalizat. Alte simptome prodromale întâlnite: anxietate, fatigabilitate, dispnee. Durerea în infarctul miocardic acut are următoarele caracteristici [10]: 1. este localizată în majoritatea cazurilor retrosternal, adesea cu extensie precordială; localizarea inferioară a IMA produce durere retroxifoidiană sau epigastrică; rareori durerea este franc precordială sau exclusiv
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pentru enantemul rujeolic, prezentat sub forma unor puncte albecenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul molarilor superiori, care dispar rapid (12-18 ore). Alte aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringoamigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, febra are tendința să scadă, dar revine la valori înalte în perioada de stare (febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo-congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
asimptomatică, cu vindecare 3 slabă și inadecvată Se instalează toleranța parțială față de replicarea prelungită a VHB Hepatita cronică 4 Absentă Se instalează toleranța față de prezența VHB Purtători cronici asimptomatici Incubația hepatitei acute cu VHB este de 4 28 săptămâni. Perioada prodromală evoluează mai frecvent cu artralgii, erupții, glomerulonefrită, febră, în timp ce sindromul digestiv este mai atenuat față de hepatita cu VHA. Perioada de stare este lungă (peste 30 de zile), deseori însoțită de manifestări extrahepatice: cutanate, articulare, renale, neurologice. Formele subclinice și anicterice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
observă (ori s-au observat în cursul bolii) tulburări caracteristice în gândire, percepție, dispoziție, conduită sau personalitate de preferintă cel puțin două dintre aceste tipuri de tulburări. Diagnosticul se va limita la afecțiuni cu evoluție prelungită deteriorativă sau cronică. Simptome prodromale în debutul schizofreniei Problematica “anticipării” debutului acestei tulburări psihice grave, ridică pe bună dreptate, întrebarea în ce măsură pot fi decelate simptome “de avanpost” sau prodromale, care să sugereze pentru medicul practician dezvoltarea unei schizofrenii ulterioare. Nu foarte multe simptome au putut
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tipuri de tulburări. Diagnosticul se va limita la afecțiuni cu evoluție prelungită deteriorativă sau cronică. Simptome prodromale în debutul schizofreniei Problematica “anticipării” debutului acestei tulburări psihice grave, ridică pe bună dreptate, întrebarea în ce măsură pot fi decelate simptome “de avanpost” sau prodromale, care să sugereze pentru medicul practician dezvoltarea unei schizofrenii ulterioare. Nu foarte multe simptome au putut fi izolate și analizate statistic, însă 14 au prezentat o frecvență suficient de semnificativă. Ele sunt reprezentate mai jos: Simptom Ticuri Dispoziție fluctuentă Dezinteres
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
imediat. Din aceste considerente el nu poate fi înțeles decât prin referire la organizarea afectivă și relațională a grupului său familial. în fine, o altă problemă ce se cere a fi lămurită, înainte de a aborda orice discuție referitoare la simptomatologia prodromală (veritabile “simptome de avanpost” sau “santinelă”) este acea a clarificării diferențerii modalităților de debut utilizate: acut, subacut și insidios (termen pe care l-am preferat celui de “cronic”intrucât ni s-a părut mai puțin ambiguu). în acest sens am
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care ar putea fi valoarea diagnostică și/sau prognostică a acestora. Datele găsite par să indice faptul că pacienții de sex masculin, cu vârste sub 25 de ani (de regulă) par să prezinte o incidență mai crescută a unor caracteristici prodromale printre care tendințele de izolare și contactele dificile cu anturajul, precum și un nivel scăzut de adaptare premorbidă socială, familială, profesională compatibile cu riscul de a dezvolta un debut acut sau subacut a unei tulburări din spectrul schizofreniei. Referința la un
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau schizotipale printre rudele biologice, de diverse grade, ale persoanelor cu schizofrenie. Pe de altă parte însă, trăsăturile schizotipale sunt legate fenomenologic cu schizofrenia; în fapt 5 din 8 criterii pentru definirea personalității schizotipale (DSM) sunt aproape identice cu criteriile prodromale ale schizofreniei! Posibilitatea unei continuități etiologice între aceste trăsături etiologice și schizofrenie merită desigur cercetări ulterioare utilizând paradigme multiple inclusiv genetice, neurochimice sau imagistice. Până 34 la stabilirea unor concluzii pertinente însă, ne mulțumim să considerăm posibilitatea schizofrenia simplă și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ulterioare utilizând paradigme multiple inclusiv genetice, neurochimice sau imagistice. Până 34 la stabilirea unor concluzii pertinente însă, ne mulțumim să considerăm posibilitatea schizofrenia simplă și personalitatea schizoidă aparțin împreună unui spectru al schizofreniei. Rămâne în continuare deschisă perspectiva ca simptomatologia prodromală din schizofrenie (ce este foarte asemănătoare din punct de vedere fenomenologic cu trăsăturile schizotipale) să sugereze nucleul acestei maladii. Date cumva asemănătoare (Holden 1987; McGuffin et al, 1991; Castle et al, 1993 etc.) Sunt raportate și pentru tulburările de personalitate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
predictor important al evoluției primului episod de schizofrenie. Durata simptomelor psihotice înainte de tratament pare să fie intim asociată atât cu timpul de remisiune cât și cu nivelul de remisiune. O durată mai lungă a bolii din momentul debutului oricărui simptom prodromal, pare a se asocia cu o evoluție defavorabilă și un răspuns mai slab la tratament Diferențele legate de sex în privința duratei bolii, sugerează că această variabilă ar putea avea o importanță considerabilă din punct de vedere prognostic Există o asociere
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]