86 matches
-
recăderilor și a respitalizărilor ulterioare și este parte a managementului psihiatric. Numeroși autori (Bland et al., 1976; Fenton et al., 1991; Huber et al., 1980; McGlashan, 1986, ș.a.) subliniază faptul că recăderile sunt, de regulă, precedate de apariția unor simptome prodromale, care pot dura câteva zile, câteva săptămâni sau chiar mai mult. Faza prodromală constă, de obicei în simptome disforice, de la moderate până la grave, precum tensiunea și nervozitatea, inapetența, dificultatea în orientare și selecția prosexică și memorizare, insomnie și depresie, uneori
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Bland et al., 1976; Fenton et al., 1991; Huber et al., 1980; McGlashan, 1986, ș.a.) subliniază faptul că recăderile sunt, de regulă, precedate de apariția unor simptome prodromale, care pot dura câteva zile, câteva săptămâni sau chiar mai mult. Faza prodromală constă, de obicei în simptome disforice, de la moderate până la grave, precum tensiunea și nervozitatea, inapetența, dificultatea în orientare și selecția prosexică și memorizare, insomnie și depresie, uneori fiind prezente simptome psihotice ușoare și comportamente ideosincratice. Asemenea schimbări, ce preced recăderea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
unii pacienți și de familie. Exemplele includ retragerea socială, folosirea machiajului bizar și în exces, o pierdere în grija pentru aspectul exterior. Mai multe studii controlate au demonstrat că programe specifice pentru informarea pacienților și familiilor cu date despre simptomele prodromale și intervenția timpurie, pot fi utile la apariția simptomelor, în vederea reducerii ratei recăderilor (Test, 1992; McFarlane, 1994). 2.3. Diagnosticul schizofreniei la debut. Problemele specifice legate de diagnoza formelor clinice incipiente de schizofrenie au fost discutate anterior. Subliniem doar încă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
același caz, să se spargă o oală lângă copilul care nu vorbește.* Este interesantă credința că tinerii care se uită mult în oglindă înnebunesc. Credința aceasta, frecventă și în Franța, prefigurează oarecum acel "semn al oglinzii", "le signe de la glace", prodromal, în schizofrenie, descris de autorii clasici francezi. În Moldova se consideră că nu este bine ca un copil mic să se privească în oglindă căci "nu va vorbi". În general, copiii vorbesc foarte târziu. Noi credem că observația este valoroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pe bolnavi cu o autoconducere a acestor crize, prin antrenament, am constatat fie revenirea accesului iminent, fie oprirea sa. Sandu Ilie, de 16 ani, elev din Galați, practica chiar intuitiv înțeparea degetului mic al mâinii stângi când începea o parestezie prodromală crizelor, observând că mușcarea și, în special, înțeparea cu un ac previn criza, astfel anunțată (caz observat în 1956 și urmărit de unul dintre noi (Romanescu) mulți ani la rând); copilul suferea de sechele jacksoniene ale unei meningite; astăzi, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de comunicare; • o alterare a interacțiunilor sociale; • un aspect restrâns repetitiv și stereotip al comportamentelor, intereselor, activităților. În mod evident, începând de la 30-36 luni, primele simptome apar uneori după un interval liber de 12-18 luni, dar, cel mai frecvent, semnele prodromale pot să atragă atenția încă din primele 12 luni192". Iată și o altă definiție: "Autism (Bleuler) = Atitudine mentală specifică schizofrenicilor și caracterizată prin replierea asupra propriei persoane, un mod de gândire desprins de real, o predominare a vieții interioare 193
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
o imobilitate la fel de severă (ceea ce, în treacăt fie spus, trimite mult mai degrabă la ciclotimie, decât la schizotimie); • dese tulburări neurovegetative; • halucinații, multe nu efective, ci doar adăugate scenariului de moment imaginat; • o poziție nefirească la luarea în brațe (semn prodromal, semn ce poate veni în sprijinul unui diagnostic timpuriu); • puseuri de anxietate, când halucinațiile pot deveni concrete; • activități ludice particulare cu totul diferite de jocurile celorlalți copii. Pentru o vreme, unele obiecte primesc o valoare foarte mare (practică și afectivă
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
transformării morfofiziologice ce au loc în mod normal la termenul determinat genetic, care este caracteristic fiecărei specii și care are drept consecință, expulzarea produsului de concepție " tolerat " din punct de vedere imunologic și fiziologic (SEICIU FL. 1987). 1.1. Semnele prodromale ale parturiției Parturiția la vacă este precedată de o serie de modificări caracteristice, care sunt sub un control neuroendocrin și pe baza cărora se poate aprecia timpul când se va declanșa procesul de expulzare a fătului, denumite "semne prodromale " . Modificările
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Semnele prodromale ale parturiției Parturiția la vacă este precedată de o serie de modificări caracteristice, care sunt sub un control neuroendocrin și pe baza cărora se poate aprecia timpul când se va declanșa procesul de expulzare a fătului, denumite "semne prodromale " . Modificările pe baza cărora se poate aprecia momentul declanșării parturiției la vacă sunt. modificări de comportament: agitație, neliniște, modificări anatomo-fiziologice la nivelul organelor genitale externe, care constau în edemațierea labiilor vulvare, însoțite de scurgeri cu aspect mucos, filant, de culoare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetale ; stadiul 1 de deschidere a cervixului Durata acestui stadiu este variabilă, după unele studii poate fi 2 9 ore (LABUSSIERE J. 1990, WALTER L., HURLEY 2007), iar după alte studii poate fi până la 24 ore de la începutul declanșării semnelor prodromale și până la formarea canalului utero vaginal care va facilita expulzarea fetusului( BOITOR I.,1984, SEICIU, FL., și col. 1987 , RUNCEANU, L., Gh., COTEA V. CORNELIU, 2001). În această perioadă au loc următoarele modificări morfofuncționale: infiltrația tisulară a cervixului datorată efectului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu scăderi majore ale presiunii arteriale (40-50 mmHg uneori), probabil datorită adaptării la limită a circulației cerebrale (Stead și Ebert, 1941). Cea mai mare parte a cazurilor nu duc la sincopă. Hipoperfuzia cerebrală face de multe ori ca reamintirea semnelor prodromale să fie dificilă sau imposibilă. Printre semnele premonitorii au fost descrise: durere înțepătoare sau senzație de presiune occipitală sau la baza gâtului, cu iradiere în umeri (Robertson și colab., 1994). Pe lângă această simptomatologie se mai pot descoperi la anamneză și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ocazia efectuării unor teste de laborator. Evoluția infecției acute este asemănătoare, indiferent care dintre virusurile hepatitice este implicat, fiind descrisă: o perioadă de incubație, în care virusul depășește barierele sistemului imun și se înmulțește în absența oricărei simptomatologii, o perioadă prodromală, în care pot fi prezente diverse tipuri de manifestări nespecifice în absența icterului, o perioadă de stare (icterică), ce debutează odată cu apariția icterului, și o perioadă de convalescență, ce se prelungește de obicei câteva luni și în care ficatul se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
spontană de virus a pacientului. Durata incubației variază între 15 zile și 6 luni, în funcție de virus și răspunsul individual. Această perioadă este asimptomatică, iar pacienții, în special spre finalul ei, sunt contagioși, putând transmite cu ușurință virusul. În timpul perioadei preicterice (prodromale), simptomatologia pacientului este diversă, cel mai frecvent fiind prezente acuze din sfera gastro-intestinală (sindrom dispeptic) și neurovegetativă (astenie, somnolență diurnă, vertij). Mai rar, în special în infecția cu VHB, pacienții pot avea manifestări pseudo-gripale, cu febră, mialgii, cefalee sau manifestări
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
fiind ignorată de bolnav. Spre sfârșitul perioadei preicterice, scaunul pacienților începe să se decoloreze, devenind hipocolic, cu consistență scăzută, iar urinele devin hipercrome. Odată cu apariția icterului sclero-tegumentar, pacientul intră în perioada de stare a bolii, moment în care simptomatologia perioadei prodromale diminuă în intensitate, pacientul resimțind o stare de bine aparent. Examenul clinic mai evidențiază o hepatomegalie elastică, ușor dureroasă și splenomegalie. Durata perioadei icterice este variabilă, fiind în medie de 14-21 de zile. Odată cu scăderea intensității icterului sclero-tegumentar și a
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
act derizoriu. Acordarea de "drepturi" egale a deschis larg porțile misticismului, pe care, cu atâta greutate, Socrate, Hippocrate, Leonardo și Spinoza s-au luptat să-l elimine. Percepția subliminală, considerată suportul existenței conștiinței, face parte integrantă din cunoaștere ca act prodromal. Cunoașterea ne permite să pătrundem în tainele minunate ale naturii și să ne bucurăm de cucerirea lor. Spiralogia adoptă teza lui Gerald Maurice Edelman privitoare la capacitatea creierului de a face combinații neuronale hiper-astronomice, adică a unui 10 urmat de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
deviația conjugată a globilor oculari în sus, divergent, înclinări repetate ale capului la 3/sec. și amiotonii ritmice. Formele convulsive Epilepsia majoră (“epilepsia generalizată - Grand-Mal”) se caracterizează prin crize convulsive tonico-clonice generalizate. În evoluția crizei se descriu 4 perioade : faza prodromală, aura, accesul convulsiv și faza stertoroasă. Faza prodromală cuprinde o serie de fenomene care pot apare cu minute, ore, mai rar chiar zile înaintea accesului. Aura (suflu, adiere) apare sub formă de tulburări cu diferite aspecte ce preced imediat accesul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
înclinări repetate ale capului la 3/sec. și amiotonii ritmice. Formele convulsive Epilepsia majoră (“epilepsia generalizată - Grand-Mal”) se caracterizează prin crize convulsive tonico-clonice generalizate. În evoluția crizei se descriu 4 perioade : faza prodromală, aura, accesul convulsiv și faza stertoroasă. Faza prodromală cuprinde o serie de fenomene care pot apare cu minute, ore, mai rar chiar zile înaintea accesului. Aura (suflu, adiere) apare sub formă de tulburări cu diferite aspecte ce preced imediat accesul convulsiv, cu o frecvență de 40% din cazuri
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
specifice pacientului diabetic sunt posibile în practica de medicină dentară . Acestea sunt: • Coma hiperglicemică • Coma hipoglicemică Pentru neavizați termenul de comă poate părea pretențios și cu o aură de dramatism. Nouă nu ni se pare exagerată această etichetare deoarece semnele prodromale (specifice comei hiperglicemice) dar și debutul fulgerător (specific comei hipoglicemice) nu sunt ușor de identificat și monitorizat. Pierderea momentului de declanșare a unei urgențe metabolice, necunoașterea măsurilor de prim ajutor dar și minimalizarea profilaxiei acestor urgențe( ignorarea istoricului medical, evaluarea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
se poate declanșa ca urmare a stress-ului , „angoisse dentaire” , ce declanșează o serie de mecanisme umorale care determină descărcarea în fluxul sangvin a unei cantități sporite de catecolamine , sau ca urmare a administrării de anestezice loco-regionale cu soluții vasoconstrictoare. Semnele prodromale sunt : anorexia vărsături dureri în epigastru sete și uscăciunea gurii. Coma hiperglicemică se caracterizează prin : halenă acetonică respirație acidotică (Kusmaul- profundă, fără pauze) tegumente și mucoase uscate hipotensiune arterială midriază hiperglicemie, glicozurie, cetonurie. Colaborarea cu medicul de familie sau cu
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
regulă din decada a patra de viață influențează cefaleea "în ciorchine", făcând ca valurile dureroase să survină mai frecvent iar între aceste valuri să persiste o cefalalgie de fond și nu un interval total liber de durere. Aspectul clinic Stadiul prodromal este mai puțin spectaculos și pare a fi sesizabil numai în jumătate din cazuri. Atunci când există, bolnavul se plânge de o senzație de apăsare cefalică sau de senzație dezagreabilă oculo- orbitară sau temporală. Aceste fenomene sunt de scurtă durată, nedepășind
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
pentru enantemul rujeolic, prezentat sub forma unor puncte albecenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul molarilor superiori, care dispar rapid (12-18 ore). Alte aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringoamigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, febra are tendința să scadă, dar revine la valori înalte în perioada de stare (febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo-congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
asimptomatică, cu vindecare 3 slabă și inadecvată Se instalează toleranța parțială față de replicarea prelungită a VHB Hepatita cronică 4 Absentă Se instalează toleranța față de prezența VHB Purtători cronici asimptomatici Incubația hepatitei acute cu VHB este de 4 28 săptămâni. Perioada prodromală evoluează mai frecvent cu artralgii, erupții, glomerulonefrită, febră, în timp ce sindromul digestiv este mai atenuat față de hepatita cu VHA. Perioada de stare este lungă (peste 30 de zile), deseori însoțită de manifestări extrahepatice: cutanate, articulare, renale, neurologice. Formele subclinice și anicterice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
zile. 8. Predicția T1DM 8.1 Introducere Predicția T1DM reprezintă unul din cele mai fascinante capitole ale diabetologiei moderne. Identificarea unor subiecți asimptomatici aflați la risc crescut de apariție a bolii este de importanță majoră, deoarece intervenția terapeutică în faza prodromală a bolii poate duce la o reducere semnificativă a morbidității și mortalității. Dintre beneficiile imediate sau posibile în viitor amintim: inițierea precoce a insulinoterapiei cu prevenirea astfel cetoacidozei diabetice inaugurale (și a mortalității generate de aceasta) precum și asigurarea precoce a
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
zile. 5. Evidență din anamneza, examen somatic sau teste de laborator a unui factor organic specific considerat a fi etiologic. În mod obișnuit, deliriumul se dezvoltă după o scurtă perioadă de timp, uneori apare brusc, alteori este precedat de simptome prodromale cum ar fi neliniștea, dificultatea de a gândi clar, hiperestezie senzonala auditiva și vizuală, insomnii nocturne sau somnolenta diurnă, vise terefiante, coșmaruri. Evoluția lentă este mai probabilă dacă o maladie sistemică sau un dezechilibru metabolic este subiacent deliriumului. Diagnosticul funcțional
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
rujeolic. Semnul Koplick apare sub forma unor puncte albe-cenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul molarilor superiori, care dispar rapid (12-18 ore). Alte aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringo-amigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, corespunzătoare viremiei primare, febra are tendința să scadă. Apoi, febra revine la valori înalte, odată cu viremia secundară din perioada de stare (febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]