139 matches
-
clasă), persoane care, În general, s-au perfecționat și și-au Însușit aptitudinile necesare unor astfel de funcții la locul de muncă! Diferența dintre regimul Dej și regimul Ceaușescu trebuie semnalată din această perspectivă. Odată cu maturizarea sistemului, nevoia de cadre profesionalizate devine evidentă, În acest sens optându-se pentru o recrutare și o promovare bazate pe o minimă specializare sau pentru obligativitatea completării studiilor. În subiacent am putut infera următoarele: Sistemul penitenciar a avut tendința de recruta persoane manipulabile, care au
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ceea ce știau și obișnuiau să facă în mediul ierarhiilor, iar pentru ceea ce ar trebui să facă au nevoie de competențe noi; cunoașterea, ca resursă și ca proces organizațional, necesită un tip de intervenție managerială dedicat, ce se impune oficializat și profesionalizat, excelența rămânând însă rezervată celor ce îl practică din vocație. Managementul cunoașterii poate fi definit ca un demers, orientat strategic, de motivare și facilitare a angajării membrilor organizației în dezvoltarea și utilizarea capacităților lor cognitive, prin valorizarea, subordonată obiectivelor ei
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
lui K.W. Hoskin (1993). Materialul amintit începe cu o aserțiune pe cât de scurtă și simplă, pe atât de provocatoare și chiar deranjantă pentru lectorul ancorat în domeniul educațional: „Educația nu este o disciplină”. Ca specialiști în educație, ca persoane profesionalizate produse de acest domeniu, care activăm în cadre instituționale bine definite și contribuim la producerea discursului pedagogic, ne simțim amenințați în fața unei astfel de afirmații. Ne simțim excluși, declasați, în virtutea unor argumente pe care suntem tentați să le considerăm, înainte de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
persoanelor dependente de droguri • Dezvoltarea și consolidarea sistemelor informaționale • Impulsionarea introducerii de strategii de reducere a riscului • Armonizarea legislației române cu legislația Uniunii Europene B. Obiective specifice: 1. Garantarea asistenței medicale și psihosociale a toxicodependenților, cu caracter universal, public, gratuit, profesionalizat și specializat 2. Crearea unei rețele ample, diversificate și profesionalizate, care să ofere o asistență adecvată și să încorporeze toate structurile terapeutice specifice și să delimiteze atribuțiile fiecăreia 3. Coordonarea și colaborarea cu alte centre/servicii medicale pentru tratamentul patologiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
introducerii de strategii de reducere a riscului • Armonizarea legislației române cu legislația Uniunii Europene B. Obiective specifice: 1. Garantarea asistenței medicale și psihosociale a toxicodependenților, cu caracter universal, public, gratuit, profesionalizat și specializat 2. Crearea unei rețele ample, diversificate și profesionalizate, care să ofere o asistență adecvată și să încorporeze toate structurile terapeutice specifice și să delimiteze atribuțiile fiecăreia 3. Coordonarea și colaborarea cu alte centre/servicii medicale pentru tratamentul patologiilor asociate 4. Definirea circuitului terapeutic al sistemului de asistență medicală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cerșește un cuvânt, că-mi cerșește să-i spun că nu s-a făcut de râs complet. Până acum, Jake nu și-a mai dezvăluit niciodată vulnerabilitatea în prezența mea. Îi stă bine așa, vulnerabil, fără formalisme și fără comportamente profesionalizate. Deschid gura, dar nu reușesc să scot nici un cuvânt. Ce aș vrea să fac acum ar fi să-mi dau câteva palme, dar nu cred că lui Jake i s-ar părea prea liniștitor un astfel de gest. — Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Diferențierea internă a clasei politice comuniste este generată de poziția ocupată în sistemul politic. Clasa politică comunistă prezintă o dinamică istorică specifică. În toate țările socialiste europene, grupul comunist conducător, care a cucerit puterea după război, era compus din activiști profesionalizați, „ilegaliștii”, cei mai mulți dintre ei fiind selectați inițial de către partidul comunist sovietic. Instaurarea comunismului a mărit enorm clasa politică comunistă, dar nucleul care opera selectarea noilor membri, deținând monopolul puterii politice, a fost cel inițial. Profesionalizarea politică s-a accentuat, separându
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în principal următoarele tipuri generale de activități: aă identifică segmentul de populație ce face obiectul activităților de asistență socială; bă identifică și evaluează problemele socioumane dintr-o anumită regiune, comunitate sau localitate; că dezvoltă planuri de acțiune, programe, măsuri, activități profesionalizate și servicii specializate specifice domeniului; dă sensibilizează opinia publică și o informează cu privire la problematica socială; eă stabilește modalitățile concrete de acces la prestații și servicii specializate de asistență socială pe baza evaluării nevoilor; fă dezvoltă programe de cercetare științifică și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
și dirijării proceselor sociale concrete și a stărilor individului în condiții de viață dificile, despre protecția drepturilor și libertăților personalității prin acțiunea cu un anumit scop asupra ei și a mediului social în care se află. Astfel, un asistent social profesionalizat trebuie să cunoască atât teoria generală a domeniului de activitate, cât și tipurile sau formele concrete de menifestare a acestuia. (cum ar fi: teoria îngrijirii, teoria atașamentului, teoria anxietății, teoria participării și cooperării, teoria identității etc)4. 1.3. Clasificarea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ocupații este acoperit de următoarele aspecte: * Ocupațiile mai bine plătite au un prestigiu mai înalt. * Prestigiul depinde de cerințele educaționale ale ocupației și de cantitatea de muncă fizică pe care o reclamă. * Ocupațiile cu rangul cel mai înalt sunt ocupații profesionalizate asociate atât cu venituri ridicate cât și cu niveluri înalte de educație. Similar, ocupațiile cu rangul cel mai scăzut presupun muncă fizică grea, educație minimă sau chiar deloc și salarii mici. Studiul tabelului 8.1 cu privire la rezultatul unei cercetări a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socializează copiii lor în modalități care reflectă propria lor experiență de autonomie sau conformare în profesie. Ca rezultat, elevii și studenți care aparțin clasei de mijloc și celei de sus li se inculcă valorile necesare pentru ocupații manageriale sau înalt profesionalizate, în timp ce elevii și studenții proveniți din clasa muncitoare sau din familii sărace sunt pregătiți pentru poziții sociale de nivel mai scăzut sau care presupun instruire redusă. 10.2.2. Interacțiunea simbolică și inegalitatea educațională Există un număr de moduri în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
al narațiunii istorice, presupune un efort considerabil de redefinire a reprezentărilor temporale. Ar putea fi înlesnit prin reflecția sistematică asupra noțiunilor de "gândire"280, "înțelegere"281 sau "conștiință" istorică 282, care rămân însă dificil de administrat chiar și pentru adulții profesionalizați, cu atât mai mult pentru școlari. Ofensiva contra istoriei evenimențiale ajunsă, parțial, și în manualele românești post-comuniste a însemnat nu doar reorganizarea cunoștințelor istorice pe coordonatele "duratei lungi", a structurilor social-economice și a mentalităților, ci și o diminuare a istoriei-narațiune
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
informativă. Prin sprijinirea Serviciului Secret de Informații, s-a impus momentul în care trebuia să se acorde o atenție majoră acestui domeniu atât de important. Măsurile aplicate cu acest prilej, consacră principalul organism informativ al țării ca o structură distinctă, profesionalizată, iar sloganul lansat în epocă, că a început „a doua vârstă organizatorică a Serviciului”, ilustra o realitate. Din datele oferite de documentele de arhivă, de mărturiile memorialistice, rezultă că Serviciul Secret de Informații a funcționat în aceeași structură organizatorică (organigramă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
1972, Schiță a unei teorii practice) ș.a. După principiile conceptuale afirmate în această schimbare de paradigmă aici, s-ar contura o schemă generală a unei analize praxiologice, pe care s-o facă educatorul practician și să o concretizeze în proiectarea profesionalizată, devenită mai științifică, rațională, eficientă și chiar creativă. Într-o aplicație anterioară de fundamentare a unei didactici praxiologice (Joița, 1998) și în alta de formare a profesorului constructivist (Joița, 2008), aceste principii ale conduitei eficiente și constructiviste ale educatorului se
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
social, mai ales în ceea ce privește asistența socială. Cercetările la nivelul Europei arată partea vest europeană unde procesul de secularizare a fost mai intens, religia are un aport destul de important în implicarea la nivel de societate ca instituție în asistența socială chiar profesionalizată. Aceasta datorită faptului că populația acestei zone europene s-a hrănit intens cu spiritul secularizării. În schimb, în partea est europeană lucrurile stau altfel. Avem popoare puternic ancorate în religie, iar implicarea Bisericii la nivel și de instituție este destul de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Biserică și instituții de asistență socială din România finanțate public. Biserica deține prin însăși formația ei aplecarea spre întrajutorare, care astăzi a luat alte forme, nu cele tradiționaliste de genul filantropiei, ci chiar Biserica în România practică o asistență socială profesionalizată, fie prin intermediul desfășurărilor de activități proprii de asistență socială, fie prin implicarea cu resursele și activitatea ei pastoral-misionară, în activitatea publică de asistență socială. 2.3. Religia și prezența ei la nivel organizațional în instituțiile de asistență socială din România
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
apoi în dezvoltarea unui sistem de asistență socială. Asistența socială a început și s-a dezvoltat mai întâi pe lângă Biserică (mai ales în perioada voievozilor români), ca apoi trecerea de la asistarea tradițională creștină la dezvoltarea unui sistem de asistență socială profesionalizat, în România, să găsească Biserica alături de stat. Diferențierea dintre statele lumii moderne laicizate și România este destul de mare cu privire la implicarea Bisericii, cu valorile pe care le deține, în sistemul public de asistență socială, sistem finanțat în totalitate din resursele statului
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
cf. Chipea, 1997, p. 53). Implicarea Bisericii într-un asemenea proiect, pe care l-am prezentat destul de sumar și cu referire doar la partea în care ca și grup țintă erau preoții, aduce cu sine faptul că în asistența socială profesionalizată mai este nevoie și de o asistare creștină. De altfel, acest aspect a fost subliniat și în manualul editat de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, în care se menționa: "Preoții, precum și alte categorii profesionale care interacționează cu copiii și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de teologie au secții de Teologie-Asistență Socială, în care nu putem vorbi doar de o experimentare a altruismului tradiționalist creștin, ci și de o familiarizare a teologilor care vor practica asistența socială, cu noile norme, standarde, ale asistenței sociale performante profesionalizate. Într-adevăr "creștinismul nu ajunge brusc la o înțelegere a implicațiilor sociale ale credinței, ci le descoperă treptat, de-a lungul istoriei, de-a lungul mersului umanității și a Bisericii în ea: în istorie Biserica înțelege ceea ce, în patrimoniul credinței
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și dezvoltarea copilului. Biserica, în România, este implicată în foarte multe proiecte în ceea ce privește asistența socială. Ea dezvoltă consistent și profesional sectorul filantropico-social din cadrul fiecărei episcopii astfel încât, după ieșirea întregii societăți românești de sub influența comunismului, putem vorbi de o implicare mai profesionalizată a Bisericii în domeniul asistenței sociale, dincolo de latura întrajutorării semenului pe care o deține a priori. În cadrul școlilor teologice cu tradiție și nu numai s-au creat și secții de teologie-asistență socială, în care dubla specializare ajută studentul să se
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
consolidarea sistemului național de asistență socială. În acest caz nu mai putem așeza simplu semnul egalității între asistența socială eclesială și filantropie, în sensul că în Biserică nu există decât forma de întrajutorare, ci chiar vorbim de practicarea asistenței sociale profesionalizate. Tot demersul nostru științific "nu bifează" ideea că e bine ca Biserica să rămână angrenată în societate așa cum e acuma. Sociologii care s-au apropiat foarte mult de domeniul sociologiei religiilor (un domeniu foarte intens abordat de către sociologi în ultimele
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
vizită în Norvegia, în toamna lui 1950, și a mers mai târziu pe urmele sale, discutând cu oameni simpli care l-au cunoscut în refugiul său din fiorduri, face și el o observație semnificativă în această privință: „Ăîn mediile academice profesionalizate sinceritatea nu este, de fapt, o virtute de prim-plan, deși multora ne-ar plăcea să credem că este. Îmi place să cred că știu dintr-o experiență de primă mână că ea este o virtute de rang înalt pentru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a limbii Atît limba cît și vorbirea nu se prezintă ca realități omogene din punctul de vedere al concretizării în discurs sau în text, fiindcă vorbirea selectează și specializează anumite elemente ale limbii pentru a se adapta la mediile sociale (profesionalizate) care grupează pe vorbitorii unor comunități lingvistice în diviziuni ale acesteia 159. Acest fenomen se produce în modul cel mai evident la nivelul limbii literare, iar investigarea lui intră în sfera stilisticii lingvistice, care studiază în mod special stilurile funcționale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de mult timp, au încredere unii în alții și sunt legați de experiențe și cunoștințe comune, de lungă durată (Humphrey, Hugh-Jones, 1992). La fermele agricole studiate trocul coexistă adesea cu tranzacțiile monetare. Totuși, datorită accesului la credite bancare și rețele profesionalizate, schimburile non-monetare au o incidență mult mai mică în activitatea generală de producție și distribuție a fermelor mari în comparație cu fermele mici. În concluzie, am identificat trei tipuri dominante de relații socioeconomice în care fermele studiate se implică: Relații economice conduse
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
celor care au știut să mă adopte ca fiind de-al lor, probabil și pentru motivul că m-am făcut cunoscut ca adept al căii de mijloc în abordarea contextelor profesionale și de viață, de la cei din fruntea celei mai profesionalizate instituții a țării care este Banca Națională a României, condusă de omul dăruit cu harul înțelepciunii măsurate de bunul-simț, profesorul Mugur Isărescu, și până la cel care s-a convins că nu sunt un aventurier al condeiului, gazetarul de idei Emil Marinache sau colegul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]