73 matches
-
să scape din mâinile lui, însă forța brațelor lui puternice o țineau lipită cu spatele de pământ. Începea să-i rupă hainele de pe ea, râzând cu glas tare și răgușit: - Uite ce pățești dacă fugi de mine. Unde îți este profesorașul să te scape? Să vină la mine să-l omor și pe el. Să-l vezi cum moare lângă tine. Mă voi răzbuna pe voi care v-ați bătut joc de mine. Ha, ha, ha! Ați fost la munte să
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
Auzi izvorul, Cu murmur dulce de copilaș? E primăvară, în suflet zace, Gândul de pace pe tot pământul. E primăvară dar omenia, Și armonia, o bate vântul. . . E primăvară și zburdă mieii, Scăpați la paște, acum cresc mari. E primăvară, profesorașii Fug de la școală, după dolari. E primăvară și ,,poezia” În România, o scriu baronii. E primăvară și se îndeasă La cârma țării, doar hitionii!. E primăvară. Numai țăranul, Privește lanul, șoptind ușor: E primăvară, dă Doamne iară Rod mult la
E PRIMĂVARĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365673_a_367002]
-
gânduri peste ape, timpul trece, trec și eu, Până când vom fi aproape, scriu,oftez, mi-e tare greu!. Dar nu sufăr, cum, odată suferam pentr-un cuvânt, Nu mai sufăr fiindcă, iată, cine-am fost, azi nu mai sânt!. Ieri, profesoraș de țară, cu pasiune și ardoare, Cât munceam din zori în seară, bătea vântu-n buzunare. . . Azi și fără de pasiune și. . .cu trudă, trudă mare, Pot s-adun în patru luni, banii pân-la pensionare!. N-am regrete că mulți ani și
TRIMIT GÂNDURI PESTE APE... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366193_a_367522]
-
cu odraslele din Occident și descendenții lor altoiți cu Duda-ismul scenic, ruși, sovietici, proletari ai Internaționalei comuniste, descendenții liberali, neocomuniștii, alogenii exploatatori ai marilor companii străine în cârdășie cu politrucii, lașii și trădătorii Neamului și pământului strămoșesc, girate de un profesoraș, devenit primărel, negustor de case, apoi tulburel de imagine la Cotroceni... Munții Carpați cu ceilalți frați ai lor Străjeri la hotare și Codrul Verde al dacoromânilor formau de fapt Marele Zid al Moșiei și Marea Oștire a Neamului, intrând în
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Tărâțeanu, vajnicul apărător al românismului din acest colț răpit de țară istorică. Să mai revenim la cei care încearcă să ne dărâme mitul, după aceste dovezi de profundă iubire pentru el? ,,„Mitul eminescian domină autoritar cultura română cu ajutorul miilor de profesorași căzuți în extaz mistic, dar și cu girul Academiei Române”- afirmă zeflemitor unul dintre acești ,,combatanți”. Se știe - și ei știu foarte bine asta - că un popor care nu are un mit nu mai există ca popor. Să mai acceptăm că
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
așa de urgent? Ai ceva important de transmis pe linie profesională de la Ramona? - Nu ea avea ceva de spus, ci eu. - Ce anume ai de spus tu? Nu te înțeleg. - Ce a fost cu exuberanța etalată la banchet la brațul profesorașului? - Care este problema ta, Viorel? Ai început să-mi controlezi viața? De când și cine îți dă acest drept? - Nu-i vorbă să-ți controlez viața. Parcă am început o discuție la Constanța în restaurant și chiar dacă nu am reușit să
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
cu sarcina extrauterină se dovedește că faceți. Alții de ce nu ar avea acest drept? - De ce o bagi pe Ramona în discuție? - Pentru că Ramona va fi mereu în discuție. Ea este soția ta legitimă. Nu uita niciodată acest lucru foarte important! Profesorașul, cum îi zici tu, nu are nicio obligație de acest fel, deci poate fi o partidă mult mai interesantă decât o eventuală aventură cu tine, la care nu m-am gândit serios încă. Așteaptă să se liniștească apele și vom
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
grad înalt. Căci atitudinea aceasta răzeșească nu se întâlnește decât rareori între așa-zișii „intelectuali” din România și când se întâlnește nu aparține intelectualului de vitrină ci cărturarului expus la „marginalizare”, excludere și dispreț, în chip de „popă de țară”, „profesoraș prăfuit” ori „personaj caduc”. Ea se află, însă, impunător de constituită și se răspândește între românii risipiti pe aiurea, unde „identitatea”, „rădăcinile” și „stramoșii” sunt însăși substanța vitală iar nu motiv de eseistică „subțire” și defăimătoare cum practică vreun oarecare
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
nimic. Acum am treabă și te rog să părăsești curtea, să nu te vadă cineva pe aici și să-i spună soției tale. Ce explicației îi dai pentru această vizită? - Poate să afle. Am auzit că pleci la munte cu profesorașul. - Ți-am mai spus că îl cheamă Mircea și el este prietenul meu de care m-am îndrăgostit, nu tu. Te rog să pleci înainte de a fi prea târziu. - De mine nu ai să scapi așa ușor. Mi-ai pus
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
care crede atât sunt fleacuri de moment. Și sentimentele se duc dacă nu ai bani să le întreții. Ce familie poate fi liniștită și fericită în lipsa banilor? Dacă nu-mi urmam calea, ce dracului eram eu acum? Un terchea-berchea de profesoraș ori vreun funcționar prin birourile unui privatizat ce nu m-ar fi băgat în seamă, limitat și legat de mâini și de picioare cu un salariu minim pe economie. Și cu ce mă alegeam? Și... de fapt, cu ce m-
ISPITA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359599_a_360928]
-
nimic. Acum am treabă și te rog să părăsești curtea, să nu te vadă cineva pe aici și să-i spună soției tale. Ce explicației îi dai pentru această vizită? - Poate să afle. Am auzit că pleci la munte cu profesorașul. - Ți-am mai spus că îl cheamă Mircea și el este prietenul meu de care m-am îndrăgostit, nu tu. Te rog să pleci înainte de a fi prea târziu. - De mine nu ai să scapi așa ușor. Mi-ai pus
NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340927_a_342256]
-
bine gândită de autor, conturată pe anumite frustrări din adolescență și, deși regretă, pe undeva, reacția față de mama sa, o consideră normală și necesară, o decizie corectă: „Dacă nu-mi urmam calea, ce dracului eram eu acum? Un terchea-berchea de profesoraș ori vreun funcționar...., limitat și legat de mâini și de picioare cu un salariu minim pe economie.” Interesant este modul în care autorul alege și creionează personajele feminine ale acestui roman: Anca (soția lui Fănel), Gabi (prietena Ancăi și o
ISPITITOARE... ISPITA de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343249_a_344578]
-
așa de urgent? Ai ceva important de transmis pe linie profesională de la Ramona? - Nu ea avea ceva de spus, ci eu. - Ce anume ai de spus tu? Nu te înțeleg. - Ce a fost cu exuberanța etalată la banchet la brațul profesorașului? - Care este problema ta, Viorel? Ai început să-mi controlezi viața? De când și cine îți dă acest drept? - Nu-i vorbă să-ți controlez viața. Parcă am început o discuție la Constanța în restaurant și chiar dacă nu am reușit să
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
cu sarcina extrauterină se dovedește că faceți. Alții de ce nu ar avea acest drept? - De ce o bagi pe Ramona în discuție? - Pentru că Ramona va fi mereu în discuție. Ea este soția ta legitimă. Nu uita niciodată acest lucru foarte important! Profesorașul, cum îi zici tu, nu are nicio obligație de acest fel, deci poate fi o partidă mult mai interesantă decât o eventuală aventură cu tine, la care nu m-am gândit serios încă. Așteaptă să se liniștească apele și vom
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
să scape din mâinile lui, însă forța brațelor lui puternice o țineau lipită cu spatele de pământ. Începea să-i rupă hainele de pe ea, râzând cu glas tare și răgușit: - Uite ce pățești dacă fugi de mine. Unde îți este profesorașul să te scape? Să vină la mine să-l omor și pe el. Să-l vezi cum moare lângă tine. Mă voi răzbuna pe voi care v-ați bătut joc de mine. Ha, ha, ha! Ați fost la munte să
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
să scape din mâinile lui, însă forța brațelor lui puternice o țineau lipită cu spatele de pământ. Începea să-i rupă hainele de pe ea, râzând cu glas tare și răgușit: - Uite ce pățești dacă fugi de mine. Unde îți este profesorașul să te scape? Să vină la mine să-l omor și pe el. Să-l vezi cum moare lângă tine. Mă voi răzbuna pe voi care v-ați bătut joc de mine. Ha, ha, ha! Ați fost la munte să
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
nimic. Acum am treabă și te rog să părăsești curtea, să nu te vadă cineva pe aici și să-i spună soției tale. Ce explicației îi dai pentru această vizită? - Poate să afle. Am auzit că pleci la munte cu profesorașul. - Ți-am mai spus că îl cheamă Mircea și el este prietenul meu de care m-am îndrăgostit, nu tu. Te rog să pleci înainte de a fi prea târziu. - De mine nu ai să scapi așa ușor. Mi-ai pus
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
nu trebuie să uităm. Se îngăduie chiar și destulă ambiguitate. Dacă știi s-o descoperi, s-o cucerești, s-o aliezi... — L-am întâlnit acum un an. Tot așa, din întâmplare, pe stradă. Nu mă așteptam să mă recunoască aiuritul profesoraș. Ei bine, știa totul despre mine! Declara chiar că mă stimează pentru luciditatea cu care am izbutit să-mi împlinesc cariera etc. etc. Am schimbat numere de telefon, așa, simbolic, cum se face. De necrezut, m-a sunat! Nu doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cărțile nu sunt perfecte, nici lectorii nu sunt. Dacă așa scrie, vom cere o erată. Nu-i strică sacrului Coran puțin umor, crede-mă. Cât despre adevăr... nu se poate lipsi de minciună. Sunt în contact, inseparabile. Prea ești încruntat, profesorașule! Ți-ar face bine concertul, crede-mă. Intră în capela lui Bach, învață seninătatea. Doctorul se grăbea, într-adevăr, urcase scările, dispăruse sub bolțile amurgului. Încruntat, auzi! Conu’ Fănică Olaru și tonicul Toni Marga proclamă seninătatea. „Fii atent... strigase Marga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu cuvinte goale ce din coadă dau să sune, că Eminescu, săracu’!, știa el ce știa. Literatura e oglinda unui popor, a unui timp, a unor frământări. Așa au făcut și grecii, și romanii, și Bizanțul, așa face toată lumea. Voi, profesorașii, tare mai sunteți naivi! Am auzit eu că, acolo, la liceul vostru, e unu’ de franceză, Laurențiu Nicodim care, suplinitor fiind, e mai puțin preocupat de catedra ce i se va da sau nu la început de an, decât de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
în măsură să aprecieze, lucid și obiectiv, situația” “Totuși, omul ăsta e o personalitate în oraș, el are niște rezultate care-i pledează cauza...” “(Cine te-o fi pus pe tine, ditamai prim-secretarul, să faci pe avocatul unui biet profesoraș de liceu?!)...” “Mulți dintre foștii săi elevi sunt acum specialiști cu foarte înaltă calificare...” “Asta a fost odată, tovarășe prim-secretar. Acum profesorul Șerban a coborât mult ștacheta, în primul rând, față de sine însuși” “De unde știi dumneata?” “N-o spun
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
o lase așa, cu un șut de despărțire, cum o termina cu altele. Magda, simțea, îl iubea de-adevăratelea. Cum parcă nu-l iubise nici o alta. Nu putea pricepe ce o apucase să se îndrăgostească tocmai de el. O nenorocise profesorașul ăla despre care, biata de ea, credea că fugise la mama dracului. Mai cât pe ce să-i spună că ei știau de fuga lui. Sau să-i dea de înțeles că l-a furat sorbul acela din Baltă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
venea în Ghiolul Negru de la Lintițau și aranja evenimentele cu Chiru, despre care vorbea toată lumea, cu respect, mister și folclor. Îi era milă de ea, cum se chinuia că nu mai știa ce să creadă, cum se distrusese de dorul profesorașului. De milă o tot lălăia cu ea. Dar și mila are limitele ei. Nu-i poți spune chiar totul unei femei care-ți dă fagurele, doar, pentru că ți-e milă de ea. Și, la urma urmei, până când s-o tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și la nepoți. Tineret crescut de noi, școală de la noi, vacanțe de la noi, slujbă de la noi, viață tihnită că le purtăm noi de grijă și ei se-mpiedică când e la o adică în niște oase. Năzos și ăsta ca profesorașu ăla de mi-a scăpat de sub nas. Pentru el mă prelucrează la beleală la toate instruirile. Și doar aranjasem totul cu nenorocitul! Ce tineret am mai crescut și noi! Cu idealismele astea a lor...“ Câteva ciocănituri ușoare în ușă. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ăia din Baltă să iasă în lume. De când trecuse pragul judecătoriei, i se ițise în față unul. Dacă nu erai atent, puteai să crezi că-i vreun conțopist care muta dosarele dintr-o încăpere în alta. Putea fi și vreun profesoraș care venise să depună mărturie că directorul lor nu o agresase sexual pe stagiara de engleză în laboratorul de istorie, chiar pe macheta Sarmizegetusei. Sau putea fi și vreun gură-cască, venit să piardă dimineața în sala de ședințe. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]