236 matches
-
prezența ei, mai ales când o contemplă alături, întinsă pe o parte, cu șoldul arcuit, picioarele relaxate, sânii destinși și părul revărsat pe pernă. „Domnul Profesor”, cum îi spune ea cel mai adesea, făcînd o trimitere glumeață, aproape imperceptibilă, la „profesoratul” său în ale dragostei, mai are un „moft”: refuză orice asociere livrescă între orele și zilele trăite de el cu Teodora și eventuale scene, episoade din romane cunoscute prin „componenta” erotică. Profesorul, oricât de instruit și erudit ar fi, nu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
a citit undeva, cert este că l-a lovit drept în moalele capului. Adică, el prin ce mai există acum? Dacă nu le-ar fi scris s-ar fi simțit întreg, ar fi avut puterea să se apuce de orice: profesorat, zidărie sau chiar de cultivat ciuperci, cum auzise că s-a apucat enigmaticul poet Nelu Ursac. Din nefericire, se simte gol, fără vlagă. Trebuie să facă orice, numai să aibă permanent impresia că romanele sale sunt aici, cu el, în
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
și de specialitate” activitatea școlillor de acest profil din Gorj Alături de acești dascăli se numără și Dumitru Frumusanu, Ștefan Bobancu, Iuliu Moisil, L.Arjoceanu care prin crezul profesional au exprimat păreri despre situația învățământului gorjean. D.Frumusanu a arătat că: “profesoratul fiind un apostolat nu poate fi știrbit în demnitatea sa prin nici o altă ocupațiune” Istoria învățămâtului indică nivelul cultural al societății românești într-o anumită etapă istorică iar învățământul gorjean are și el o astfel de menire în problematica învățământului
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
la numai zece kilometri de Vaslui? Cine ar crede că Între un elev de paisprezece ani și o profesoară a avut loc o poveste de dragoste? El locuia la Bogdana iar ea absolvise liceul și era În primul an de profesorat, o sublinitoare de optăsprezece ani! „O copchilî!”, așa cum ar zice Maria. În iarnă, Va părăsise satul acela cu oameni frumoși, școala și pe ... doamna profesoară care Îi diamantase visele finalului de copilărie nu tocmai fericită. Trecuseră multe anotimpuri, multe iubiri
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Dormea dimineața până târziu, lua micul dejun și apoi făcea un tur prin oraș. Seara, toți trei, tată, mamă și fiică, se așezau la povești. Mai veneau uneori și verișoare sau verișori care se interesau de noua ei viață, dacă profesoratul îi procura satisfacțiile așteptate, unii dintre ei fiind tentați să îmbrățișeze și ei ramura didactică. Simona le dezvăluia cu sinceritate părțile colorate și unele mai cenușii ale acestei profesii, care cere în primul rând dăruire. ,, Cine nu are chemare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
neajunsul jignitor că pensiile militare au rămas inferioare pensiilor civile, nu numai la grade egale, prin asimilare, dar chiar și decât a unor grade mai mici. Așa de exp., pensia unui învățător, care prin asimilare - fiind primul grad în ierarhia profesoratului de carieră - ar corespunde gradului de sublocotenent, nu numai că ieșind la pensie primea mai mult decât un sublocotenent, locotenent ori chiar căpitan, dar depășind ierarhia ofițerilor inferiori, primea mai mult și decât un maior, aliniindu-se pentru cuantumul pensiei
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]
-
regulate mergea În odaia doamnei și Întărea focul cu cleștele, ori mai punea două trei lemne pe focul din sobă. Minionă și blondă, cu un cap de păpușă zâmbitoare, profesoara de numai nouăsprezece ani, aflată În primul ei an de profesorat, absolventă numai de liceu, era Îmbrăcată Într-un capot grosgros, purta ciorapi groși și pâslari. Pe cap avea o casâncă maro, stătea cu spatele la ușă și scria ceva la o masă joasă. Nici nu-l vedea pe băiat când acesta intra
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de corespondență (cele mai interesante scrisori către Petru Creția sau Mircea Horia Simionescu, colegi și prieteni-scriitori din așa-numita Școală de la Târgoviște. Așa încât viitoarea monografie Radu Petrescu va beneficia de această contribuție istorico-literară, cu caracter documentar-memorialistic, pentru segmentul biografic bistrițean, profesoratul lui Radu Petrescu la Petriș și Prundu Bârgăului, între 1951-1954.
Radu Petrescu văzut de un elev al său by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7847_a_9172]
-
maioresciene prezentă mai ales la nivelul inventării la noi a unui stil, pe care l-am numit „intelectual”. Practica avocaturii decenii la rînd, exercitarea îndelungă a oratoriei parlamentare îl obligaseră pe Maiorescu să-și construiască studiile ca pe niște pledoarii; profesoratul, oratoria de catedră și de la tribuna Parlamentului îl învățaseră arta de a atrage publicul de partea lui. Fapt curios, Maiorescu nu s-a comportat însă în scris ca un orator, nu a privilegiat latura orală a discursului; dacă argumentarea sa
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
adînci bătrîneți. După 1890, după împlinirea a 50 de ani, producția sa scade brusc, devenind tot mai insignifiantă. Articolele despre literatură ori filozofie ajung extrem de rare; probabil că însuși criticul a suferit, intim, din cauza diminuării vizibile a creativității sale. Avocatura, profesoratul și mai ales politica au devenit tot atîtea alibiuri pentru evidenta inactivitate pe tărîmul literar; ediția definitivă a Criticelor, în trei volume, din 1908 adăuga destul de puțin la ediția din 1892-1893 și mai ales nimic substanțial. Doar astfel ne putem
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
Sf. Dumitru din Pașcani nu era un necunoscut în Parisul sfârșitului de secol. Numeroasele lui articole publicate în revistele de specialitate, și nu doar pariziene, erau semnate: dr. Cristien Pascani, professeur à l'Université de Paris-Sorbonne. În buna tradiție a profesoratului Sorbonei, acest cumnat al doctorului Ionescu-Buzău a fost francmason, demnitar al lojei pariziene „Les Admirateurs de l'Unvers", de orientare socialistă, condusă de Jean Guillemois du Chesnay, sieur de Rosidor. El apare menționat în presa vremii printre participanții la Congresul
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
Din experiență (1888). Portretul, așa cum îl reconstituie Mihai Zamfir, nu e străin de o anume tentație a mărturisirii: „Practica avocaturii decenii la rând, exercitarea îndelungă a oratoriei parlamentare îl obligaseră pe Maiorescu să-și construiască studiile ca pe niște pledoarii; profesoratul, oratoria de catedră și de la tribuna Parlamentului îl învățaseră arta de a atrage publicul de partea lui. Fapt curios, Maiorescu nu s-a comportat însă în scris ca un orator, nu a privilegiat latura orală a discursului; dacă argumentarea sa
Stilul intelectual (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5227_a_6552]
-
confesiv. Naratoarea, Tabita Vălean, nu spune (de fapt, nu scrie) prea multe despre ea, așa încât să putem vorbi, fără rezerve, despre un dublu romanesc al Martei Petreu. Totuși, puținul pe care-l spune (de pildă, despre studenția și apoi despre profesoratul clujean) nu contrazice o atare presupunere. De altfel, și avertismentul cu care debutează romanul trimite în această direcție. Nu eventualele asemănări cu persoane reale fac obiectul precauțiilor pe care și le ia autoarea, ci dimpotrivă, inerentele deosebiri: „Personajele reale ale
Cronică de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5536_a_6861]
-
pe care filosoful a cerut-o odată în căsătorie. Sub unghiul detaliilor concrete, viața filologului școlit la Pforta e de o sărăcie searbădă și nespectaculoasă, influența omului fiind insignifiantă în epocă. Social vorbind, Nietzsche nu a existat, cu excepția perioadei de profesorat la Basel, zilele lui nefiind decît un lung concediu medical. Ceea ce înseamnă că destinul profetului lui Übermensch s-a petrecut în singurătate și suferință. Adică în imaginație și în monologuri. Numai că, debil pînă la slăbiciune patologică, Nietzsche a posedat
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
iubirea ideală" si despre pragmatismul femeii. Precizările lui G. Călinescu, din ultima epistolă ce se publică aici, asupra condiției profesorului nu au cunoscut modificări si sunt perfect valabile si astăzi. Intuițiile tânărului G. Călinescu în ceea ce priveste prietenia, iubirea si profesoratul, deloc ezitante, reflectă maturitatea unui intelectual constient de valoarea sa chiar din acele momente. ■ [Roma, 21 iulie 1925] Dragă Georgeta, Am primit răspunsul și-ți mulțumesc în chipul cel mai superlativ cu putință. Mi-ai făcut un serviciu nesfârșit. Îmi
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
de ce nu i se potrivește, de ce el se simte și rămîne prozator; însă seriozitatea muncii intelectuale nu putea să nu-l împingă către discursurile metaliterare, pe care - pînă la urmă - le-a practicat cu spor, la nivele ridicate de performanță; *profesoratul, meseria lui primă și - așa-zicînd - ultimă, ca a tot filologului, în ordine pragmatică, pentru subzistență: practicată în condițiile grele ale navetismului înainte de 1990, la Universitatea din Brașov după, cu tot devotamentul pe care l-au meritat și elevii lui de la
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
satul natal și după gimnaziul la Reghin - urmează Liceul „Sf. Vasile cel Mare” din Blaj luându-și bacalaureatul în 1933. Așadar, Ștefan Manciulea i-a fost profesor timp de patru ani. După 1948 ambii au fost îndepărtați de la preoție și profesorat și au îndurat calvarul temnițelor comuniste, al căror nume înfiorează și astăzi la simpla rostire. După ieșirea din închisoare, în 1964, Ștefan Manciulea și-a continuat în solitudine munca de cercetare, prestând pentru întreținerea familiei munci precum cea de grădinar
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
pronunțat, și dacă cel mai strălucit dintre ei nu era totuși un profesor ex cathedra extraordinar, mă gândesc la Lucian Blaga, alții ca Liviu Rusu sau D. D. Roșca sau Nicolae Mărgineanu erau niște străluciți reprezentanți a ceea ce se numește profesoratul românesc. Ei ne-au învățat să fim serioși. Sau ne-au învățat măcar să părem foarte serioși. Probabil că la un moment dat ne-am trezit că suntem chiar serioși, pentru că ne-au "îndopat" cu cunoștințe. Am învățat extrem de mult de la
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
aprofunda rusa, sârba, precum și latina, greaca veche, ebraica și slavona. La mai puțin de 23 de ani obținea titlul de doctor la Universitatea din Chicago. începea astfel o carieră universitară strălucită, care avea să însumeze peste 50 de ani de profesorat. A predat la mai multe universități și colegii (Valparaiso, Concordia, Chicago), dar mai ales la Universitatea Yale (1978-1996), unde a deținut poziția de "Sterling Professor of History" și unde a fost un timp decan al Facultății de Studii Graduate. A
Eveniment editorial by Nicolai Buga () [Corola-journal/Journalistic/10757_a_12082]
-
Florin Fieroiu, pe lângă un bun dansator și coregraf, este și un bun pedagog, lucru de care m-am convins încă o dată. Probabil din acest ultim motiv, Liceul de Coregrafie ,Floria Capsali" din București l-a dat afară anul trecut din profesorat, bine știut fiind faptul că noi suntem maeștri în a ne tăia singuri craca de sub picioare. La sfârșitul cursului, care durase mai bine de trei ore, am stat puțin de vorbă cu participanții. După interesul manifestat în lunga ,oră" de
Dans contemporan by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11038_a_12363]
-
În acei ani, Ion Ianoși era una din puținele pete de culoare ce înviorau monotonia cenușie a Facultății de Filozofie, domnia-sa numărîndu-se, alături de un Flonta, Stoianovici sau Vlăduțescu, printre cele cîteva figuri strălucite ce dovedeau, prin prezența lor, că profesoratul filozofic românesc nu fusese cu totul stîrpit în urma comunismului. O primă ciudățenie a lui Ion Ianoși era că își ținea cursul de estetică la prima oră a dimineții, semn de rigoare și disciplină la care nu te-ai fi așteptat
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
punct de vedere politic de fostul premier și de PSD.” Însă, dacă Năstase va încerca să candideze la vreo funcție din partea social-democraților, în final va pierde - consideră editorialistul. ”Fie toată această poveste a lui Năstase, încercarea de sinucidere , perioada de profesorat si tutorat și în sfârșit eliberarea, pot fi utlilizate din punct de vedere politic, cu bun profit, atât de PSD cât și de Năstase. Poate să se prezinte ca o victimă, ca un nevinovat. care a suferit mult pe nedrept
CTP: Odiseea lui Năstase va fi utilizată politic by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38744_a_40069]
-
împlinire profesională. Dar nu se va opri aici, pentru că acumulările substanțiale îl îndemnau să le împărtășească și celor care se pregăteau pentru domeniul forestier. „Forget the doctoral studies!” - Cum poți deveni profesor universitar, fără doctorat Primele oferte de a îmbrățișa profesoratul au venit în perioada 1963-1967, de la mai multe universități americane. Din motive personale, refuză, continuându-și munca de cercetare care-i oferea atâtea satisfacții. Însă acumulările masive rivalizau de departe cu ale oricărui cadru universitar. Din toate părțile veneau semnale
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
deși nu exista lege care să o interzică. Legea nu spunea că nu ai voie să primești evrei în Politehnică, dar în Politehnica din Timișoara n-a fost picior de evreu. În București, da. Studenții locali au impus asta și profesoratul local a înghițit. N-a făcut nimic. Dacă un evreu a venit în Politehnica din Timișoara, ori a fost omorât în bătaie, ori a fost dus cu salvarea de acolo. Cunosc cazuri concrete. Ei, asta nu mai e în Europa
DIALOG CU TOMI LASZLO (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383471_a_384800]
-
pune gheara, care trăiește din generozitatea prietenilor mai înstăriți și din ajutorul părinților, jurându-și că nu va lucra „nici măcar cinci minute”. Care, mai mult, hotărăște să nu scrie niciodată nimic împotriva inimii lui, deci taie de pe lista meseriilor posibile profesoratul și jurnalismul. La 31 de ani, se hrănește încă la cantina studențească. Câteva țigări rulate de mână și câteva costume la mâna a doua îi sunt de ajuns să frecventeze onorabil salonul parizian al doamnei Tezenas, unde jazzmanii și scriitorii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92448_a_93740]