37 matches
-
fi înghițit pe nemestecate gălușca cu douăzeci și șapte la sută, ori de-a dreptul ticăloși. În a doua ipoteză, i-au tras pe sfoară, mână în mână cu miniștrii, pe profesori. Că năstăsioții nu dau doi bani pe onoarea profesorimii o dovedește uriașa grosolănie de-a face o ofertă valabilă doar câteva ore: de la șapte seara la zece dimineața! Culmea e că reprezentanții a jumătate dintre sindicaliști, în loc să le dea domnilor guvernanți cu scaunele în cap, le-au sărutat dulce
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
decât să treacă în uitare imaginea antecesorului său, Andrei Marga. Risipă de energie inutilă: liderul țărănist e singurul reformist autentic din toată activitatea de unsprezece ani a clasei politice din România! Incapabilă să propună un program propriu, actuala șefă a profesorimii române își risipește energia pentru a face bucăți munca, totuși, eficientă a lui Andrei Marga. Spațiul nu-mi îngăduie să mă refer acum și la cei câțiva tenori care se desprind din corul cumințeniei nastasiote. Măcar un paragraf ar merita
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
trezind mare interes în Europa și chiar în S.U.A., unii profesori venind la noi să o cunoască pe viu, participînd la cercetările de pe teren. La început a fost, desigur, Seminarul lui Gusti, foarte frecventat de lumea studențească și chiar de profesorime. În 1925, în vacanța de vară, după lungi dezbateri, s-a pornit pe teren pentru cercetarea monografică, la Goicea Mare, numai pentru zece zile. Lipsea încă sistemul și totul plutea în vag. Să precizez că prof. Gusti nu și-a
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
de taxe: "Cum adică, după ce dăm banul, trebuie să și învățăm?!" O cale de remediere a situației din învățământul românesc se află chiar în această zonă. Dar nimeni nu vrea s-o vadă. Când s-a pus problema măririi salarului profesorimii, cineva a îndrăznit - cam cu jumătate de voce, să spună: "De acord, dăm banii contra calității!" Replicile din zona învățământului au fost de două categorii. Prima, a obișnuitelor capete plecate, a venit imediat: "Sigur, bineînțeles, începem chiar de mâine reforma
Ați fi de acord să se desființeze universitățile proaste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7588_a_8913]
-
să-i protejeze de manifestarea jalnică a „spiritului primar agresiv”, cum ar fi spus tizul nebuzoian al d-lui Ifrim, scriitorul Preda... Potrivit „Opinia” din 16 ianuarie, post-festum lucrurile arată în felul următor: intimii scriitori buzoieni s-au adunat, în ciuda profesorimii și-a elevilor (a fost, de altfel, „singura manifestare organizată de vreo instituție culturală buzoiană în memoria poetului național”), ba chiar au avut parte de-o neașteptată audiență. Ca să ne dăm seama de dimensiunea trans-buzoiană a evenimentului, în mijlocul celor prezenți
Eminescu la Buzău! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4946_a_6271]
-
istorie. Trimiși, ca o disprețuită carne de tun, mereu acolo unde lucrurile erau mai ingrate și efortul mai inutil, profesorii români au acumulat o imensă doză de resentiment. Nu mă miră că majoritatea susținătorilor partidelor extremiste provin tocmai din rândul profesorimii gimnaziale și liceale. Sunt oameni care, decenii la rând, au sperat într-o soartă mai bună, îndurând toate umilințele posibile, iar astăzi se văd abandonați pe aceeași ultimă treaptă socială. Ei văd și nu înțeleg cum e posibil ca "loaze
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
au creat o țară a confuziei și a confuzaților, nu vor fi capabili să ne restituie o Românie limpede și dornică să se despartă decisiv de trecut. Cine să facă acest lucru? Tineretul care vede în Vadim un personaj "cool"? Profesorimea pauperizată, mai prost plătită decât un bodyguard de discotecă? Muncitorimea care-o duce mai prost ca-n vremea lui Marx? Universitarii care-și cârpăcesc un venit decent alergând de la o facultate la alta și debitând aceleași banalități bazate pe bibliografia
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
acel lumpen dănțuitor, producător de icnete și plescăituri, are în job-description educarea tinerei generații de români?! Dacă leg acest episod grotesc (și n-am cum să nu-l leg!) de isprăvile liderilor sindicali, ce amețeau de încântare la gândul că profesorimea va primi de la guvern bani de nădragi și teneși, lucrurile prind coerență. Aduși la sapă de lemn de aproape douăzeci de ani de dispreț cinic, dascălii alcătuiesc cea mai largă pătură a lumpenproletariatului din România. O pătură fără șansă de
Chermeza năucilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8621_a_9946]
-
culegător de napi și sfeclă în "căpșunar" sau "vișinar". Dar e aproape imposibil s-o reciclezi pe profesoara de limba română în profesoară de portugheză sau irlandeză. Cu instinctul carnasierului, Vanghelie a simțit unde să lovească. În clipa de față, profesorimea e clasa cea mai fragilizată a României. Suficient de numeroasă și de influentă, ea poate juca - pe de altă parte - rolul unor imbatabili agenți electorali. Vechiul mânuitor la manivelă, Mitrea, a mirosit și el ce potențial zace în dăscălime și
Chermeza năucilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8621_a_9946]
-
rugat să ne facă o lecție suplimentară de logică, la care ne-a răspuns în felul lui familiar, arătîndu-ne coatele roase: "Cu cât mă plătește statul, nu-mi dă mâna să vă fac lecții în plus". G. Călinescu Desigur că profesorimea avea dreptate în felul ei, și noi am înscris în programul nostru ridicarea nivelului de viață al membrilor corpului didactic, însă la o anume vârstă, când profesorul ți se pare un zeu, familiaritatea aceasta pe chestii materiale prăbușește temple. Ca
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Calistrat Hogaș, N. Locusteanu, D. Burada, Ernest Giuvara, V. Socor, Th. D. Speranția (cu excepția lui Hogaș, toți fiind universitari). C.r. se dorește „o revistă de durată”, care „să oglindească mișcarea pedagogică”, „să caute a reprezenta, lămuri și susține aspirațiile profesorimii și să servească de câmp de manifestare a forțelor ce alcătuiesc catedra română”; „școala română trebuie să fie organul culturii românești”, scrie I. Găvănescul în articolul-program Rațiunea de a fi a „Culturii române”. Scurtă vreme apar două rubrici fixe, „Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286576_a_287905]
-
poți ascunde? Căci toți mojicii și toți țiganii, Și împreună toți hoțomanii, Din țări străine fugiți aicea, Cu izgonire, căci făcea pricea, Aceste cete împreunate Și supt obraze chip mai semnate Din boierime, din negoțime, I preoțime, călugărime, I dăscălime, profesorime, I ciocoime, și calicime, I sholărime, ș-ucenicime, Și toată ceata de slugărime Striga pe uliți: "Jos ristocrații, Ei ne mănâncă, să punem p-alții". Clopote urlă, sunet de glasuri, Pe uliți, poduri, certuri și harțuri... "Să cază neamul (zicea țiganul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]