37 matches
-
noi ponoasele. Ni se ieftinesc banii și ce cumpărăm azi cu un leu vom cumpăra mîine cu doi. Cînd scriu acest microscop, tocmai ce i s-a găsit înlocuitor la învățămînt nemulțumitului Mircea Miclea, cu prefectul de Cluj, Hărdău. Totuși, profesorimea care vrea să-l sanctifice pe Miclea, fiindcă a cerut 5 % și n-a primit, uită că demisionarul nu voia să bage în salarii acest procent, ci în creșterea calității învățămîntului. Eu cred, spre deosebire de Mircea Miclea, că învățămîntul de mare
Păcălicii cu catalog by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11150_a_12475]
-
în școli măcar tot atâția ani cât a durat pregătirea lor. În acești ani de activitate la catedră, măcar o parte dintre ei și-ar descoperi vocația de dascăl, cu nelipsita ei componentă apostolică. Susținută, această activitate serios formatoare a profesorimii noi, de o revizuire drastică în curricula și în manuale, de revenirea în procent potrivit a laturii umaniste (vezi situația istoriei naționale, de pildă), nu se poate ca organismul îmbolnăvit al învățământului românesc să nu se reabiliteze. Pentru toate aceste
S.O.S. – Școala! by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/3939_a_5264]
-
Rodicăi Procopiu, mi-a întărit și mai mult convingerea că modestia și ținuta intelectuală, luate împreună, sunt astăzi calități perimate. „Nu cred că m-aș mai fi putut integra într-o lume ca aceasta de azi. În trecut, în rândul profesorimii exista multă personalitate. Trăiau odată cu știința lor. Acum, din păcate, nu mai e la fel...“ Trei descoperiri care-i poartă numele Ștefan Procopiu s-a născut pe 19 ianuarie 1890, la Bârlad, în familia unui modest funcționar. A urmat școala
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
Calistrat Hogaș, N. Locusteanu, D. Burada, Ernest Giuvara, V. Socor, Th. D. Speranția (cu excepția lui Hogaș, toți fiind universitari). C.r. se dorește „o revistă de durată”, care „să oglindească mișcarea pedagogică”, „să caute a reprezenta, lămuri și susține aspirațiile profesorimii și să servească de câmp de manifestare a forțelor ce alcătuiesc catedra română”; „școala română trebuie să fie organul culturii românești”, scrie I. Găvănescul în articolul-program Rațiunea de a fi a „Culturii române”. Scurtă vreme apar două rubrici fixe, „Revista
CULTURA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286576_a_287905]
-
limba cărturarilor europeni, desigur, dar nu și cea a compatrioților săi, a oamenilor de bun simț cărora Descartes se adresează în mod prioritar. De asemenea el vorbește la persoana întâi, un păcat de moarte pentru casta filosoficească sau cea a profesorimii: copilăria sa, lecturile sale, maeștrii săi, studiile sale la colegiul lui La Flèche, iar mai târziu, soba sa de pe frontul de război din Germania unde, închis toată ziua în cameră, el își meditează și își formulează metoda. în Olimpica îtext
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
au fost văzute acelea ale Blajului, Sibiului, Târgu-Mureșului, Aiudului, Clujului sau Oradei. * * * Climatul de efervescență culturală se va resimți deopotrivă în mediile românești greco-catolice și ortodoxe. Banatul, părțile ungurene, semnifică pe parcursul anilor 1790-1840 un spațiu în care reprezentanții clerului și profesorimii vor aduce o „materie dotată cu gândire”, o dragoste pentru înțelepciune, vor aduce soluții ce vor dicta strălucite modificări. Episcopatele lui Ignatie Darabant (1788-1805) și Samuil Vulcan (1806-1839) se pun în serviciul Luminilor; scopul lor administrativ și politic este însoțit
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
an face la fel. Cere de la Colectivă un camion cu obloane Înalte, Încarcă de la Tatapopii mese lungi, bănci de lemn, farfurii, pahare, sifoane, grătaru - ăl mare pentru nunți - tot ce trebuie pentru un chef ca lumea. Tot În camion urcă profesorimea și vreo douăzeci de copii - ăia care au În carnețel cele mai multe ore de muncă patriotică. Profesorii nu vin cu mâna goală; aduce fiecare ce poate: bărbații - vin și țuică, femeile - zarzavaturi, mizilic, pâine și prăjituri. Camionul Îi duce mereu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sticle de țuică, se fac și bucătari. Lumea se pune pe băut și pe Înghițit mizilicul. De obicei, copiii Își aduc de acasă demâncarea și-și aștern să mănânce pe jos: ori pe nisip, ori În iarbă - mai departe de profesorime. Anul trecut, Jivinoiu - Directorul, cum ar veni (adică tac’-tu, Ectorașe, zise către Blond) - a vrut să fie cât mai bun la suflet cu putință și ne-a chemat și pe noi, elevii, la ciorba de pește și la pește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
minte. Să pășim, așadar, cu neînfricare pe drumul la capătul căruia ne așteaptă Înălțătorul sentiment al datoriei Împlinite!” „Lasă dracului prostiile și vezi-ți de drum!” se oțărî Directorul, Înțepat de zeflemeaua din cuvintele celuilalt. „Dacă ar fi după tine, profesorimea ar trebui să vină la școală câte patru-cinci ore În care, hârț-pârț, să le spună copiilor că vaca are patru picioare, că doi și cu doi fac patru ori că oxigenul Întreține arderea și pe urmă gata: acăsică repejor, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
rugat să ne facă o lecție suplimentară de logică, la care ne-a răspuns în felul lui familiar, arătîndu-ne coatele roase: "Cu cât mă plătește statul, nu-mi dă mâna să vă fac lecții în plus". G. Călinescu Desigur că profesorimea avea dreptate în felul ei, și noi am înscris în programul nostru ridicarea nivelului de viață al membrilor corpului didactic, însă la o anume vârstă, când profesorul ți se pare un zeu, familiaritatea aceasta pe chestii materiale prăbușește temple. Ca
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
demografic, etnografic, social, cultural-artistic etc., lucrarea reprezintă una din cele mai izbutite realizări de acest fel din ultimii ani. Spre meritul său, Ion Cernat n-a abandonat câtuși de puțin preocupă rile intelectuale, cum se întâmplă adesea, din păcate, la profesorimea din mediul rural, copleșită de precaritatea ambientului în care își desfășoară activitatea și a resurselor materiale. Dimpotrivă, el s-a preocupat tenace, dispus a-și asuma sacrificii pecuniare, de efort și de timp, să-și agonisească o remarcabilă bibliotecă personală
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
poți ascunde? Căci toți mojicii și toți țiganii, Și împreună toți hoțomanii, Din țări străine fugiți aicea, Cu izgonire, căci făcea pricea, Aceste cete împreunate Și supt obraze chip mai semnate Din boierime, din negoțime, I preoțime, călugărime, I dăscălime, profesorime, I ciocoime, și calicime, I sholărime, ș-ucenicime, Și toată ceata de slugărime Striga pe uliți: "Jos ristocrații, Ei ne mănâncă, să punem p-alții". Clopote urlă, sunet de glasuri, Pe uliți, poduri, certuri și harțuri... "Să cază neamul (zicea țiganul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]