32 matches
-
a intrat în conflict cu Imperiul Otoman (1532-1555), forțând-l pe acesta să împartă resursele militare. Carol a suferit de un maxilar inferior extins, o deformare care s-a înrăutățit în viitoarele generații habsburgice dând naștere termenului de maxilarul Habsburg (prognatism). Această deformare a fost cauzată de lunga istorie de endogamie care a fost practicată în familiile regale pentru a menține controlul dinastic al teritoriilor. El se chinuia să mestece mâncarea în mod corespunzător și prin urmare, întraga viață a avut
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
Principalele caracteristici șunt poziția bipeda (brahiație sau "knuckle-walking", utilizarea membrelor superioare că balansier), verticală tinde spre centrul de greutate în centrul de sustentație. Modificările scheletale șunt relativ ample la nivelul craniului (scheletul facial este mai gracil și tinde spre reducerea prognatismului, orificiul occipital tinde spre orizontală), al centurii pelviene (osul sacru și iliac) și bazinului (scurtare, adâncire, alungire) datorită modificării centrului de greutate, al coloanei vertebrale (curbura accentuată pentru amortizare și echilibru), al labei piciorului (curbura tălpii) și mainii (evoluția degetului
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]
-
ani, denumit inițial P"aranthropus robustus", fata largă, fosa subtemporală profundă; East Turkana (Ileret, Koobi Foră) (Kenya) -1,8/1,5 mîl. ani, cu un volum cranian de aprox. 500 cm³, craniu foarte robust, dimorfism sexual (creasta sagittală la masculi), prognatism accentuat și molări foarte accentuați în raport cu caninii și premolarii, oase excepțional de groase. Este sub semnul întrebării dacă aceștia au produs unelte (la Olduway, resturi de "A. robustus" au fost identificate în același nivel cu "H. habilis"). Datat între 3
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]
-
ce stau la baza tulburărilor de pronunție dislaliile se împart în organice și funcționale. Dislaliile organice sînt provocate de anumite deficiențe anatomo-fiziologice la nivelul analizatorului auditiv sau al aparatului articulator. Printre deficiențele anatomice incriminate mai des în dislalie se numără prognatismul și progenia, amplasarea deficitară a dinților, frenul lingual prea scurt, despicăturile maxilovalo-palatine (așa-numitele “gură de lup” și “buza de iepure”). Există și deteriorări ale sunetelor (în special m-n), determinate de vegetațiile adenoide, de polipi care duc la tulburări
Dislalie () [Corola-website/Science/311562_a_312891]
-
Carol Quintul), a devenit complet nebună încă din tinerețe; frica unei tendințe spre nebunie a existat în rândul habsburgilor. Carol al II-lea a fost ultimul monarh spaniol din dinastia de Habsburg, invalid fizic, retardat mental și desfigurat (posibil datorită prognatismului mandibular; nu era capabil să mestece). Limba lui era atât de mare încât cu greu se putea înțelege ce vorbește, și saliva în mod excesiv. Este posibil că suferea de asemenea de boala de oase cunoscută ca acromegalie. A fost
Carol al II-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310732_a_312061]
-
religioase sau funerare, ritualuri sacre și de înmormântare pot apărea, subiecte din viața de zi cu zi(scene de muncă, vântoare etc.). În perioada Regatului Nou, sculptura egipteană exprimă rafinament și eleganță prin stilizări și deformări anatomice, cum ar fi: prognatism accentuat, susținerea exagerată a gâtului, proeminența abdomenului, fragilitatea și lungirea membrelor. Câteva exemple pot fi: Statuia faraonului Kefren, prințul Rahotep și soția sa, Scribul, Portretul lui Nefertiti, masca de aur a lui Tutankamon etc.. La începutul artei egiptene, pictura se
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
termenul se utilizează cu referire la un aspect caracteristic al feței, care prezintă modificări mai mult sau mai puțin specifice pentru unele boli. De exemplu, facies adenoidian (aspect al feței caracteristic copiilor cu vegetații adenoide: față inexpresivă, cu gura întredeschisă, prognatism dentar, formă alungită și cu șanțul nazolabial șters). Faciesul caracterizează aspectul imprimat feței de psihologia individului respectiv; de însușirile, sentimentele, suferințele, gândurile lui; de ființa lui intimă, de personalitatea lui sau de boala de care suferă. Toate aceste aspecte psihoexpresive
Față () [Corola-website/Science/333032_a_334361]