75 matches
-
În vacanță peste mări și țări; nu se mai poate vorbi azi de clasă muncitoare sau de mentalitate proletară. Dar În anii ’60 ideologia și propaganda de stînga erau foarte active, de aceea pentru toate cercurile acestea, ce-și ziceau progresiste, o critică a comunismului era prost văzută, ba chiar o dovadă de primitivism. Se cunoaște reacția lui Jean-Paul Sartre, dascălul stîngismului, care, În momentul dezvăluirii crimelor staliniste de către Însuși Hrușciov, a fost de părere ca ziarele de stînga franceze să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În managementul transnațional. Vezi François Duchene, Jean Monnet: The First Statesman of Interdependence, Norton, New York, 1995. Nu voi continua această idee aici, Însă cred că nazismul poate fi Înțeles cel mai bine ca o formă reacționară de modernism. Asemenea stângii progresiste, elitele naziste aveau viziuni grandioase legate de proiecte de inginerie socială puse În aplicare de stat, incluzând exterminarea, expulzarea, sterilizarea forțată și reproducerea selectivă În scopul „Îmbunătățirii” genetice a rasei umane. Nazismul ca formă virulentă de modernism este descris remarcabil
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Socialist Rule in Germany: The Führer State, 1933-1945, traducere de Simon B. Steyne, Oxford University Press, Oxford, 1993. Îi sunt recunoscător lui James Ferguson pentru că mi-a amintit faptul că proiectele reacționare extrem-moderniste sunt pe cât de ample, pe atât de progresiste. Nu am deloc intenția să pledez pentru conservatorism. Conservatorii de diferite orientări pot să fie la fel de puțin preocupați de libertățile civile și pot să recurgă la mijloace brutale pentru a rămâne la putere, Însă ambițiile și orgoliul lor sunt mult
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
atelierul de creație (1985; Premiul Academiei Române) și Liviu Rebreanu în agora (1988). În cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, a participat la elaborarea unor lucrări colective: Istoria literaturii române (II, 1968), Metodologia istoriei și criticii literare (1969), Reviste progresiste românești interbelice (1972), Reviste literare românești din secolul al XIX-lea (1970), Studii de literatură universală și comparată (1971), Reviste progresiste românești interbelice (1972), Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea (1974), Reviste literare românești de la
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
a participat la elaborarea unor lucrări colective: Istoria literaturii române (II, 1968), Metodologia istoriei și criticii literare (1969), Reviste progresiste românești interbelice (1972), Reviste literare românești din secolul al XIX-lea (1970), Studii de literatură universală și comparată (1971), Reviste progresiste românești interbelice (1972), Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea (1974), Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea (1976), Atitudini și polemici în presa literară interbelică (1984) ș.a. Monografiile consacrate publicațiilor „Revista română”, „Tranzacțiuni
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
A elaborat, mai cu seamă în colaborare, ca participantă la proiecte colective, studii referitoare la secolul al XIX-lea românesc (Reviste literare românești din secolul al XIX-lea, 1970, I.L. Caragiale în conștiința contemporanilor săi, 1990), la perioada interbelică (Reviste progresiste românești interbelice, 1972, Atitudini și polemici în presa literară interbelică, 1984) și la literatura contemporană (Literatura română contemporană, volumul I: Poezia, 1980, Literatur Rumäniens. 1944 bis 1980, 1983). SCRIERI: Studii de istorie a literaturii române. De la C.A. Rosetti la
FLOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287028_a_288357]
-
1983). SCRIERI: Studii de istorie a literaturii române. De la C.A. Rosetti la G. Călinescu (în colaborare), îngr. Ovidiu Papadima, București, 1968; Reviste literare românești din secolul al XIX-lea (în colaborare), îngr. și pref. Paul Cornea, București, 1970; Reviste progresiste românești interbelice (în colaborare), București, 1972; Muzeul Național (în colaborare), București, 1978; Literatura română contemporană, coordonator Marin Bucur, vol. I: Poezia (în colaborare), București, 1980; Literatur Rumäniens. 1944 bis 1980 (în colaborare), București, 1980; Atitudini și polemici în presa literară
FLOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287028_a_288357]
-
stelelor, București, 1968; Vârsta neuitării, București, 1973; Momentele marmorei, București, 1976; Punte peste ani, pref. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1984. Repere bibliografice: Hristu Cândroveanu, Fișă de istorie literară: G. Moroșanu, RL, 1969, 23; Haralambie Țugui, „Iarba stelelor”, IL, 1969, 6; Reviste progresiste românești interbelice, coordonator Marin Bucur, București, 1972, 345-351; Al. Voitin, Însemnările unui ucenic politic de odinioară, București, 1975, 20-21, 63-64; Lit. rom. cont., I, 504-505; Grațian Jucan, Câmpulung Moldovenesc. Pagini culturale, București, 1979, 43-45; Gheorghe Andrei, Ținutul Sânzienelor, București, 1984
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
din ordinea de zi, raportul la statut, pe care-l prezintă tov. Micaela Manasse. Raportul trasează în linii mari scopurile Uniunii Femeilor Democrate din România - organism viu de luptă antifascistă și antiimperialistă care grupând toate muncitoarele, țărăncile, gospodinele și intelectualele progresiste, trebuie să fie unul din factorii principali pe care guvernul proletariatul și țărănimea muncitoare, se vor sprijini în drumul lor de dezvoltare a democrației populare și de pregătire a lumii noi. După discuții, a fost votat proiectul de statut, cu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Momente și sinteze”, București, 1983 Raicu, Lucian, „Urmuz și limitele literaturii”, în vol. Critica — formă de viață, București, 1976 Raymond, Marcel, De la Baudelaire la suprarealism. În românește de Leonid Dimov. Studiu introductiv de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1970 Reviste progresiste românești interbelice, volum coordonat de Marin Bucur, Editura Minerva, București, 1972 Rotaru, Ion, O istorie a literaturii române, II. De la 1900 la al doilea război mondial, Editura Minerva, București, 1972 Sadoveanu, Ion Marin, Dramă și teatru (studii și cronici), Biblioteca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
faptul că, deși fac parte din tabere politice adverse, cele două invitate au discursuri congruente, neagresive, iar prezența unei jurnaliste ca moderatoare este de natură să încurajeze dezbaterea liberă. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că opiniile prezentate sunt fals progresiste, deoarece înclină balanța către promovarea „politicilor de protecție” a femeilor, nu a celor afirmative: Rovana Plumb: Care sunt problemele femeilor? ș...ț Sănătatea. Deci l-aș schimba pe ministrul Sănătății, aș spune premierului să îl schimbe pe ministrul Sănătății și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
înglobat într-un bloc la ordine, dominat de SED, Partidul Socialist Unificat. În timpul dictaturii comuniste, acest CDU fictiv a fost menținut, fiind necesar regimului pentru a păstra mitul unui pluralism politic și pentru a susține propaganda în direcția mișcărilor creștine progresiste occidentale. În Bavaria, Adam Stegerwald, fost conducător sindical, sprijinit de Joseph Müller și supaviețuind marii conspirații împotriva lui Hitler din 1944, preconiza o deschidere interconfesională și de natură net progresistă, în timp ce alții, ca Alois Hundhammer, care întruchipa refuzul a tot
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cât mai bune Între cei doi factori constitutivi ai producției: forța de muncă și mijloacele de producție, a căror situație este Într-o continuă Îmbunătățire, ca urmare a introducerii progresului tehnic și preluării de către procesul de producție a elementelor noi, progresiste ce concură la Îmbunătățirea sa permanentă. Analiza calificării personalului trebuie să evidențieze următoarele aspecte, esențiale pentru formularea unor strategii: structura potențialului uman pe forme de realizare a calificării; evoluția gradului de calificare medie a personalului operativ; corelația dintre calificarea personalului
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
către Mgr. Arhiepiscop de Lyon, 1763. 62. "Actuel", nr. 32, iunie 1972. Vezi editorialul Ce înseamnă o viață bună?, p. 5 și 6. Această profesiune de credință tradiționalistă apare, în mod surprinzător, într-o revistă-magazin (p. 11), considerată a fi "progresistă" sau de "stînga": "omul, înrădăcinat în pămîntul său, se sprijină pe tradiție, în timp ce omul din industrie și, mai ales, nomadul care se conturează în el nu văd inițierea decît în vestigiile misterioase ale trecutului său îndepărtat etc." 63. Rose-Marie Lagrave
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
alternative clare la capitalism și, de asemenea, prin mutarea accentului politicii pe stilul de viață în locul celei bazate pe rolul claselor sociale. Autorul propune o "a treia cale" reprezentată prin reconstituirea politicii radicale care ia forma unei abordări de "centru-stânga progresiste" aplicabile în Marea Britanie. Scopul principal al acesteia constă în orientarea cetățenilor în așa fel încât aceștia să se adaptaze la revoluțiile majore ale contemporaneității: globalizarea, transformările din cadrul vieții personale și relația cu natura. În acest sens, Giddens respinge posibilitatea unei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
560.000 de lire sterline în 1965.) Pe 3 februarie, Macmillan a anunțat cu mîndrie parlamentul sud-african din Cape Town că „bate vîntul schimbării pe tot continentul“. Unele voci din propriul partid au considerat atitudinea lui față de această chestiune periculos de progresistă. Pe 16 septembrie cineva a pătruns în reședința familiei în împrejurări destul de misterioase și și-a găsit moartea cînd l-a atacat violent pe Lawrence Winshaw. Incidentul a fost puțin comentat atunci, deși o relatare a lui, în mod caracteristic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
1973), literatura comparată și tehnica traducerii (Cambridge, 1979), cercetarea bibliografică și de arhivă (Bloomington, SUA, 1982). Debutează la „Revista de istorie și teorie literară” în 1970 cu studiul E. Young în cultura română. Participă la elaborarea unor volume colective: Reviste progresiste românești interbelice (1972), Literatura română contemporană (I, 1980) Dicționar de termeni literari (1976), Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1918) (I-III, 1980-1985). Colaborează la „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Synthesis” (între 1974 și 1982 e secretar
VERZEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
și raporturile de producție feudale, rolul istoricește progresist al burgheziei, revoluția burghezo-democrată contra statului absolutist -, comuniștii încearcă să-i găsească un echivalent latino-american. în această grilă de lectură, structura agrară a continentului este clasificată drept feudală, burghezia locală catalogată ca progresistă, iar țărănimea ca reticentă la socialismul colectivist. Concluzia este că în America Latină comunismul nu este la ordinea zilei. Totuși, politica IC este încă ezitantă. Astfel, în octombrie 1935 are loc cea de-a III-a Conferință Comunistă din America Latină, care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de Al Doilea Război Mondial 111. La 3 octombrie 1968, puterea în țară a fost preluată de un guvern revoluționar al forțelor armate sub conducerea lui Juan Velasco Alvarado, care a inaugurat o epocă de profunde reforme economice și sociale progresiste: naționalizarea câmpurilor petrolifere, a rafinăriilor și întreprinderilor străine, a fost realizată o reformă agrară radicală. În luna iulie 1990, A. Fujimori a ieșit victorios în alegerile prezidențiale, contracandidat fiindu-i scriitoriul M. Vargas Llosa. Noul președinte s-a confruntat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ideologiei marxist-leniniste, proletariatul industrial. Activiștii PCdR încep de îndată mobilizarea lucrătorilor din fabrici. [...]. Presa procomunistă publică știri despre demonstrații de stradă și adunări menite să exprime "voința populară" în sprijinul "Platformei" (programului de preluare a puterii a membrilor forțelor politice "progresiste", bazat pe "democratizarea" educației, armatei sau a administrației publice, n.m.) și a unui guvern FND. Au urmat, firește, adeziunile la Frontul Național Democrat: PCdR, Partidul Social Democrat, Frontul Plugarilor, Partidul Socialist Țărănesc, Uniunea Patrioților, Partidul Țărănesc Popular, Frontul Unic Muncitoresc
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și Educației Socialiste acționează pentru dezvoltarea largă a colaborării culturale dintre România și țările socialiste, țările în curs de dezvoltare și toate celelalte țări ale lumii, pentru extinderea contactelor și conlucrării dintre oamenii de cultură din țara noastră și intelectualitatea progresista de pretutindeni, pentru participarea activă a țării noastre la viață cultural - artistică internațională. Consiliul Culturii și Educației Socialiste face larg cunoscută pe plan mondial creația culturală, geniul artistic al poporului nostru, operele reprezentative , de toate genurile, marile realizări ale culturii
DECRET nr. 301 din 21 septembrie 1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130750_a_132079]
-
cartea lui Sergiu Filerot, Reîntâlniri, o carte pe care autorul o vrea un document pentru istoria literară, o carte ce aduce o serie de mărturii despre grupul de la Albatros făcute tot de cineva din "generația războiului", însuși autorul. În Reviste progresiste românești interbelice, articolul rezervat Albatrosului ca și cel despre Cadran poartă, de asemenea, semnătura lui Emil Manu. Și aici ca și în Eseu... se fac mențiunile "apărută între 10 martie - 11 iunie 1941", "definește o generație în stilul ei nonconformist
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
două volume, note, bibliografie, indici de I. Hangiu, cu o introducere de D. Micu, vol. II (1901-1948), Studii și documente, Editura pentru Literatură, 1968. Rațiu, Dan-Eugen, Disputa modernism-postmodernism. O introducere în teoriile contemporane asupra artei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. *** Reviste progresiste românești interbelice (coord. Marin Bucur), Editura Minerva, București, 1972. Richard, Jean-Pierre, Poezie și profunzime, Editura Univers, București, 1974. Ruja, Alexandru, Valori lirice actuale, Editura Facla, Timișoara, 1979. Schifirneț, Constantin, Generație și cultură, Editura Albatros, București, 1985. Simion, Eugen, Scriitori români
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
românească. Articole-program de ziare și reviste (1789-1948), ediție în două volume, note, bibliografie, indici de I. Hangiu, cu o introducere de D. Micu, vol. II (1901-1948), Studii și documente, Editura pentru Literatură, București, 1968. 70 Emil Manu, "Albatros" în Reviste progresiste românești interbelice (coord. Marin Bucur), Editura Minerva, București, 1972, p. 435. 71 Ibidem, p. 436. 72 Ibidem, p. 437. 73 Sergiu Filerot, Reîntâlniri, Editura Cartea Românească, București, 1985, p. 28. 74 Emil Manu, "Albatros", în Reviste progresiste românești interbelice, op. cit
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Albatros" în Reviste progresiste românești interbelice (coord. Marin Bucur), Editura Minerva, București, 1972, p. 435. 71 Ibidem, p. 436. 72 Ibidem, p. 437. 73 Sergiu Filerot, Reîntâlniri, Editura Cartea Românească, București, 1985, p. 28. 74 Emil Manu, "Albatros", în Reviste progresiste românești interbelice, op. cit., p. 437 75 Emil Manu, "Geo Dumitrescu și "lumea de mâine"", în Eseu despre generația războiului, Editura Cartea Românească, București, 1979. 76 "Debut în Cadran, 1935, cu pseudonimul Vladimir Ierunca", ibidem, p. 378. 77 Ibidem, p. 46
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]