76 matches
-
atelierul de creație (1985; Premiul Academiei Române) și Liviu Rebreanu în agora (1988). În cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, a participat la elaborarea unor lucrări colective: Istoria literaturii române (II, 1968), Metodologia istoriei și criticii literare (1969), Reviste progresiste românești interbelice (1972), Reviste literare românești din secolul al XIX-lea (1970), Studii de literatură universală și comparată (1971), Reviste progresiste românești interbelice (1972), Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea (1974), Reviste literare românești de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
a participat la elaborarea unor lucrări colective: Istoria literaturii române (II, 1968), Metodologia istoriei și criticii literare (1969), Reviste progresiste românești interbelice (1972), Reviste literare românești din secolul al XIX-lea (1970), Studii de literatură universală și comparată (1971), Reviste progresiste românești interbelice (1972), Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea (1974), Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea (1976), Atitudini și polemici în presa literară interbelică (1984) ș.a. Monografiile consacrate publicațiilor „Revista română”, „Tranzacțiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
finalul acestei perioade, statul bunăstării fusese compromis în numele economiei liberale de piață, iar amenințarea comunistă dispăruse. Noile teme de dezbatere filosofico-politică majoră au devenit, în ultimele două decenii, postmodernismul - care subliniază dezvrăjirea lumii create de modernismul umanist și iluziile lui progresiste -, globalizarea - îngrijorarea față de pierderea specificității - și, în fine, terorismul global, ca formă de acțiune politică emblematică pentru societatea riscului. Sociologia educației a fost eliminată din multe programe academice occidentale la începutul deceniului șapte, reacția neomarxistă care a urmat nefăcând decât
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
TINEREȚEA, revista apărută la București, săptămânal, de la 1 iulie 1945 până la 24 aprilie 1947, sub conducerea unui colectiv redacțional. Începând cu numarul 11/1945 își schimbă formatul, iar subtitlul „Săptămânal de atitudine și cultură progresista” dispare. Lansată că o publicație aproape exclusiv culturală, Ț. găzduiește poezie, proza, studii, reportaje, cronici și comentarii, aparținând, în prima etapă, unor nume remarcabile. Treptat, revista cedează unui discurs în tot mai mare măsură politizat și „socializat”, încheindu-și existența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290187_a_291516]
-
Ben Corlaciu și Angela Strat. Proza aparține lui Mihail Sadoveanu, Eusebiu Cămilar, Șasa Până. Evenimentul cel mai semnificativ este apariția, în numărul 11/1945, a nuvelei Plecarea de Marin Preda. Studii și articole publică Al. A. Philippide, Al. Piru (Literatura progresista), Virgil Ierunca (Paul Valéry și poezia tânără), Silvian Iosifescu (Literatura și revoluție), Marius Theodorescu (Rabelais) ș.a. Reportaje semnează Al. Mirodan, iar Al. Piru asigura rubrică „Cronică literară”, comentând, între altele, Cartea Oltului de Geo Bogza sau Sensul clasicismului de G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290187_a_291516]
-
să prevaleze, în masa celor care au spus „contra”, partea ce a deținut puterea, ar fi sfârșitul societății noastre. Nu se va întâmpla așa, tocmai pentru că în Italia există un Partid Comunist puternic, există o intelighenție destul de avansată și de progresistă; dar pericolul există. Distrugerea valorilor, aflată în curs de desfășurare, nu implică o înlocuire imediată a altor valori, cu ce au ele bun și rău, cu îmbunătățirea necesară a standardului de viață și cu un real progres cultural. Există la
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și raporturile de producție feudale, rolul istoricește progresist al burgheziei, revoluția burghezo-democrată contra statului absolutist -, comuniștii încearcă să-i găsească un echivalent latino-american. în această grilă de lectură, structura agrară a continentului este clasificată drept feudală, burghezia locală catalogată ca progresistă, iar țărănimea ca reticentă la socialismul colectivist. Concluzia este că în America Latină comunismul nu este la ordinea zilei. Totuși, politica IC este încă ezitantă. Astfel, în octombrie 1935 are loc cea de-a III-a Conferință Comunistă din America Latină, care
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cartea lui Sergiu Filerot, Reîntâlniri, o carte pe care autorul o vrea un document pentru istoria literară, o carte ce aduce o serie de mărturii despre grupul de la Albatros făcute tot de cineva din "generația războiului", însuși autorul. În Reviste progresiste românești interbelice, articolul rezervat Albatrosului ca și cel despre Cadran poartă, de asemenea, semnătura lui Emil Manu. Și aici ca și în Eseu... se fac mențiunile "apărută între 10 martie - 11 iunie 1941", "definește o generație în stilul ei nonconformist
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
două volume, note, bibliografie, indici de I. Hangiu, cu o introducere de D. Micu, vol. II (1901-1948), Studii și documente, Editura pentru Literatură, 1968. Rațiu, Dan-Eugen, Disputa modernism-postmodernism. O introducere în teoriile contemporane asupra artei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. *** Reviste progresiste românești interbelice (coord. Marin Bucur), Editura Minerva, București, 1972. Richard, Jean-Pierre, Poezie și profunzime, Editura Univers, București, 1974. Ruja, Alexandru, Valori lirice actuale, Editura Facla, Timișoara, 1979. Schifirneț, Constantin, Generație și cultură, Editura Albatros, București, 1985. Simion, Eugen, Scriitori români
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
românească. Articole-program de ziare și reviste (1789-1948), ediție în două volume, note, bibliografie, indici de I. Hangiu, cu o introducere de D. Micu, vol. II (1901-1948), Studii și documente, Editura pentru Literatură, București, 1968. 70 Emil Manu, "Albatros" în Reviste progresiste românești interbelice (coord. Marin Bucur), Editura Minerva, București, 1972, p. 435. 71 Ibidem, p. 436. 72 Ibidem, p. 437. 73 Sergiu Filerot, Reîntâlniri, Editura Cartea Românească, București, 1985, p. 28. 74 Emil Manu, "Albatros", în Reviste progresiste românești interbelice, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Albatros" în Reviste progresiste românești interbelice (coord. Marin Bucur), Editura Minerva, București, 1972, p. 435. 71 Ibidem, p. 436. 72 Ibidem, p. 437. 73 Sergiu Filerot, Reîntâlniri, Editura Cartea Românească, București, 1985, p. 28. 74 Emil Manu, "Albatros", în Reviste progresiste românești interbelice, op. cit., p. 437 75 Emil Manu, "Geo Dumitrescu și "lumea de mâine"", în Eseu despre generația războiului, Editura Cartea Românească, București, 1979. 76 "Debut în Cadran, 1935, cu pseudonimul Vladimir Ierunca", ibidem, p. 378. 77 Ibidem, p. 46
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de Al Doilea Război Mondial 111. La 3 octombrie 1968, puterea în țară a fost preluată de un guvern revoluționar al forțelor armate sub conducerea lui Juan Velasco Alvarado, care a inaugurat o epocă de profunde reforme economice și sociale progresiste: naționalizarea câmpurilor petrolifere, a rafinăriilor și întreprinderilor străine, a fost realizată o reformă agrară radicală. În luna iulie 1990, A. Fujimori a ieșit victorios în alegerile prezidențiale, contracandidat fiindu-i scriitoriul M. Vargas Llosa. Noul președinte s-a confruntat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în favoarea metodei fonetice. Convingerea lui era că numai în cazul unei temeinice înțelegeri a structurii foneticosilabice a cuvintelor se poate trece la asimilarea rapidă și conștientă a scrierii și citirii, asigurându-se implicit dezvoltarea intelectuală celui ce învață. Despre metodă progresista (și azi de bază în predarea abecedarului) el va vorbi mai târziu că despre un mijloc eficace prin care copilul ajunge de la în ceput să conștientizeze ceea ce face. În acest fel principiul învățării conștiente devenea de aplicație curentă într-una
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de altfel, frecvență în orizontul de cultură al marilor clasici. Aceste reflectții de un profund realism nu șiau pierdut nici până astăzi valoarea de adevăr. Ele au străbătut că un fir roșu, de-a lungul unui secol și jumătate, tradiția progresista a manualului de limbă română. Ion Creangă avea conștiința faptului că afirmarea identității naționale se realizează, în primul rând, prin limba și literatura. Și acum, în era informaticii, păstrăm funcția manualului de limbă română și lectură. El trebuie să fie
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
substituție. Elevii la rândul lor erau invitați să construiască ei înșiși asemenea exerciții prin care erau activizate gândirea și creativitatea. Rezultă că schimbul de informatie între educator și educat, feed-back-ul de astăzi, era de aplicație curentă. Orientat spre o pedagogie progresista, Ion Creangă dascăl de suflet al națiunii române - a construit o operă didactica cu aceeași responsabilitate cu care și-a construit opera literară. În ambele ipostaze, el - copilul etern - a construit pentru copilul dintotdeauna opera să punând pe primul loc
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
1973), literatura comparată și tehnica traducerii (Cambridge, 1979), cercetarea bibliografică și de arhivă (Bloomington, SUA, 1982). Debutează la „Revista de istorie și teorie literară” în 1970 cu studiul E. Young în cultura română. Participă la elaborarea unor volume colective: Reviste progresiste românești interbelice (1972), Literatura română contemporană (I, 1980) Dicționar de termeni literari (1976), Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1859-1918) (I-III, 1980-1985). Colaborează la „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Synthesis” (între 1974 și 1982 e secretar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
în care s-a făcut asistență socială în Biserică de la început și până în zilele noastre. 2.2.1. Perioada apostolică filantropia Apariția creștinismului, care îmbrățișa soarta și durerile celor mici și năpăstuiți, a dat umanității o orientare religioasă și morală progresistă asupra bunurilor materiale. Iisus Hristos nu a fost un reformator social, în sensul modern al cuvântului, nu a fost un economist și nici un sociolog. El a deschis împărăția cerurilor acelora cărora lumea de aici le-o ținea pe a ei
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
legătură directă cu schimbarea socială. Industrializarea a provocat sentimentul unei rupturi divers interpretate, al unei separări între un înainte și un după ce au dat naștere unor reprezentări puternic contrastante. Preluate de ideologiile contrarevoluționare, pe de o parte, și de cele progresiste, pe de altă parte, această percepție și această reprezentare a schimbării au dat naștere unor formulări teoretice, mai mult sau mai puțin elaborate, în toate registrele analizei sociologice; ele sunt adesea însoțite de considerații istorice și de puncte de vedere
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
înglobat într-un bloc la ordine, dominat de SED, Partidul Socialist Unificat. În timpul dictaturii comuniste, acest CDU fictiv a fost menținut, fiind necesar regimului pentru a păstra mitul unui pluralism politic și pentru a susține propaganda în direcția mișcărilor creștine progresiste occidentale. În Bavaria, Adam Stegerwald, fost conducător sindical, sprijinit de Joseph Müller și supaviețuind marii conspirații împotriva lui Hitler din 1944, preconiza o deschidere interconfesională și de natură net progresistă, în timp ce alții, ca Alois Hundhammer, care întruchipa refuzul a tot
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
elevilor, putem spune că, În general, revistele școlare vasluiene, atunci cînd au fost folosite eficient, au constituit realmente un mijloc Însemnat În direcția formării și dezvoltării sentimentului de dragoste față de patrie și popor, al stimei și dragostei față de tradițiile revoluționare progresiste ale națiunii noastre, față de tradițiile școlii românești”. Din această lungă frază, reiese pastișarea groaznicelor discursuri ale noului tătuc, papașa Ceaușescu, cel care nu și-a schimbat prea mult textele cuvântărilor de-a lungul carierei sale politice. Dur, Ion Andrei a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din ordinea de zi, raportul la statut, pe care-l prezintă tov. Micaela Manasse. Raportul trasează în linii mari scopurile Uniunii Femeilor Democrate din România - organism viu de luptă antifascistă și antiimperialistă care grupând toate muncitoarele, țărăncile, gospodinele și intelectualele progresiste, trebuie să fie unul din factorii principali pe care guvernul proletariatul și țărănimea muncitoare, se vor sprijini în drumul lor de dezvoltare a democrației populare și de pregătire a lumii noi. După discuții, a fost votat proiectul de statut, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
abnegație pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate pe pământul României. Este cel mai frumos omagiu pe care-l putem aduce luptelor și jertfelor înaintașilor.“ („Mesajele populare, mișcarea muncitorească, socialistă și comunistă - factor determinant în lupta pentru transformări sociale și naționale progresiste în societatea românească“, Scînteia, 31 ianuarie 1984) CUBLEȘAN Constantin „Activitatea creatoare a poporului nostru se poate desfășura larg în aceste condiții în care omul se simte liber și stăpân pe destinele sale. Este certitudinea pe care ne-o dau documentele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
acest «spirit revoluționar». Răul era ascuns în ideea comunismului, care urmărea «omogenizarea» cu orice preț (adică să fim toți la fel, chiar să gândim la fel). Diversitatea nu era tolerată. Ideile propagate cu atât zel erau departe de a fi progresiste în realitate. Ele veneau «de sus» (conform ierarhiei comuniste) și trebuiau impuse până la ultimul om de rând. Însă, comuniștii erau singurii aflați deasupra ideologiei, și nu de puține ori deasupra legii (pe care tot ei le adoptau). Deși afirmau consecvent
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în vacanță peste mări și țări; nu se mai poate vorbi azi de clasă muncitoare sau de mentalitate proletară. Dar în anii ’60 ideologia și propaganda de stânga erau foarte active, de aceea pentru toate cercurile acestea, ce-și ziceau progresiste, o critică a comunismului era prost văzută, ba chiar o dovadă de primitivism. Se cunoaște reacția lui Jean-Paul Sartre, dascălul stângismului, care, în momentul dezvăluirii crimelor staliniste de către însuși Hrușciov, a fost de părere ca ziarele de stânga franceze să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iresponsabil de către USL în bătălia electorală și solicită primului ministru, , demiterea de urgență a prefectului de Neamț, , care este în același timp candidat pentru funcția de consilier județean pe listele , se arată într-un comunicat de presă. Alianța Electorală Populară Progresistă Europeană Liberală (A.P.E.L.), formată din PDL - UNPR - PNȚCD, din Neamț atrage atenția asupra încălcării flagrante a legii și asupra modului în care instituțiile statului sunt folosite în mod ilegal și iresponsabil de către USL în bătălia electorală. ”Este fără precedent
A.P.E.L. cere premierului Ponta demiterea prefectului de Neamț () [Corola-journal/Journalistic/44540_a_45865]