43 matches
-
model de școală, denumit "școala pe măsură", destinat să asigure succesul tuturor elevilor în acord cu posibilitățile diferite ale acestora. John Dewey, reprezentant de seamă al pragmatismului american, este fondatorul educației progresiviste, curent ce a făcut epocă în Statele Unite. Educația progresivistă se bazează pe următoarele principii: școala va permite copilului exprimarea în mod individual; copilul va acționa liber; copilul va învăța din experiența sa și a celor din jur și va utiliza anumite deprinderi pentru a ajunge la scopurile propuse; va
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
dobîndește eficiență socială fără a constrînge natura copilului. Căutînd să răspundă la întrebarea: care este rolul social al educației?, pedagogul american face unele precizări: "Participarea la corectarea privilegiilor nedrepte și a privațiunii nedrepte, și nu perpetuarea lor, este țelul educației progresiviste" (5, p. 104). Iată-l dar pe J. Dewey vorbind totuși de un "țel al educației". Aflăm aici răspunsul la întrebarea ce se pusese: care este orientarea creșterii? După cum se vede, această orientare vizează societatea și anume, ameliorarea ei, prin
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
primele două decenii ale secolului XX s-au manifestat rezerve serioase față de teoria lui Dewey, după primul război mondial ea a stat la baza reorganizării învățămîntului american. În 1919, adepții teoriei sale s-au grupat în Asociația pentru promovarea educației progresiviste, care a desfășurat o amplă activitate teoretică și practică timp de aproape patru decenii. Într-adevăr, teoria lui J. Dewey a răspuns unor necesități specifice societății americane la începutul secolului XX. În mod deosebit a răspuns nevoii de afirmare a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
numai pentru un învățămînt adaptat înclinațiilor elevilor, ci și pentru cultivarea spiritului de cooperare prin activitățile în grup, precum și pentru dezvoltarea capacităților creatoare atît prin activitate în grup, cît și individuală (23). Deceniile trei și patru au însemnat, pentru mișcarea progresivistă, o continuă lărgire a cercului de aderenți și o încercare de aprofundare a bazei sale teoretice prin contribuția unor reprezentanți de frunte ai pedagogiei americane din acea perioadă JOHN L. CHILDS, G. COUNTS, BOYD H. BODE, WILLIAM HEARD KILPATRICK ș.a.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
exercițiu, prin intermediul căruia se formează priceperi și deprinderi (24, pp. 91-92). Utilizarea în exclusivitate a metodei proiectelor duce la o scădere a nivelului de instruire, mai ales în ceea ce privește sistematizarea cunoștințelor (20, p. 90). În deceniul al treilea, în organizarea școlilor progresiviste s-au avut în vedere, mai ales, două din tezele pedagogiei lui J. Dewey: situarea copilului, cu interesele sale, în centrul educației și luarea în considerare a ritmului alert de schimbare a societății. Această ultimă problemă este abordată și de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a societății. Această ultimă problemă este abordată și de W. H. Kilpatrick într-una din lucrările sale Education for a changing world (Educația pentru o lume în schimbare), publicată în 1926. În condițiile unei societăți în rapidă schimbare susținea pedagogul progresivist, reluînd o idee a lui Dewey nu putem avea o imagine limpede asupra viitorului; în consecință, nu este posibilă formularea unui scop al educației în afara dezvoltării înseși. Accentuarea celor două idei a dus la manifestarea unor exagerări atît în practica
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
înseși. Accentuarea celor două idei a dus la manifestarea unor exagerări atît în practica școlară, cît și pe plan teoretic; totodată, au început să prindă contur și reacțiile antiprogresiviste. S-a simțit, de aceea, necesitatea rediscutării unor teze și concepte progresiviste. Astfel, Boyd Henri Bode publică, în 1938, scrierea sa cu un titlu semnificativ Progressive Education at the Crossroads (Educația progresivistă la răscruce) în care ia în discuție unele din aspectele exagerărilor progresiviste: antiintelectualismul promovat în școala americană, accentul pus pe
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
totodată, au început să prindă contur și reacțiile antiprogresiviste. S-a simțit, de aceea, necesitatea rediscutării unor teze și concepte progresiviste. Astfel, Boyd Henri Bode publică, în 1938, scrierea sa cu un titlu semnificativ Progressive Education at the Crossroads (Educația progresivistă la răscruce) în care ia în discuție unele din aspectele exagerărilor progresiviste: antiintelectualismul promovat în școala americană, accentul pus pe situațiile locale și pe prezent, precum și ambiguitatea conceptului de creștere (25, pp. 129-135). Dewey însuși se simte obligat să intervină
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de aceea, necesitatea rediscutării unor teze și concepte progresiviste. Astfel, Boyd Henri Bode publică, în 1938, scrierea sa cu un titlu semnificativ Progressive Education at the Crossroads (Educația progresivistă la răscruce) în care ia în discuție unele din aspectele exagerărilor progresiviste: antiintelectualismul promovat în școala americană, accentul pus pe situațiile locale și pe prezent, precum și ambiguitatea conceptului de creștere (25, pp. 129-135). Dewey însuși se simte obligat să intervină pentru a aduce noi completări teoriei sale, precum și pentru prevenirea unor noi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
simte obligat să intervină pentru a aduce noi completări teoriei sale, precum și pentru prevenirea unor noi denaturări ale acesteia. Apare astfel scrierea sa Experience and Education (1939). Pedagogul american ține să avertizeze asupra pericolului pe care îl constituie tendința teoriei progresiviste de a-și formula principiile numai ca o reacție față de școala tradițională, fără a încerca efortul pozitiv de construire a unei teorii. Dacă școala tradițională se caracterizează prin impunerea unei autorități externe, progresivismul a tins spre respingerea oricărei autorități; dacă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
școala pune în centrul preocupărilor sale satisfacerea intereselor copiilor; în consecință, școlile au programe variate, iar elevii au posibilitatea să opteze pentru unul sau altul dintre obiectele de învățămînt; pornindu-se de la ritmul alert al schimbărilor din lumea contemporană, educația progresivistă acordă o pondere specială informațiilor referitoare la prezent și viitor; învățarea se realizează prin rezolvarea problemelor puse de viață; școala creează situații care să permită învățarea în și prin experiență; școala progresivistă are, în mare măsură, și un caracter practic
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ritmul alert al schimbărilor din lumea contemporană, educația progresivistă acordă o pondere specială informațiilor referitoare la prezent și viitor; învățarea se realizează prin rezolvarea problemelor puse de viață; școala creează situații care să permită învățarea în și prin experiență; școala progresivistă are, în mare măsură, și un caracter practic, utilitar; școala întrunește toate însușirile caracteristice vieții ("școala este însăși viața"), utilizîndu-se mediul înconjurător (fizic și social), pentru a se obține tot ceea ce contribuie la făurirea unor experiențe de valoare. Vom vedea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acum, nu poate fi asociată decît unui profund conservatorism; natura umană fiind complet desprinsă de relațiile ei cu societatea. De fapt, ampla pledoarie a perenialiștilor pentru o educație în conformitate cu natura se constituie într-o reacție față de practica educațională de tip progresivist, care urmărea adaptarea tinerei generații la realitățile societății nord-americane. Perenialismul nu neagă influența socială asupra indivizilor, dar consideră că educația nu trebuie să-și propună așa cum face progresivismul ajustarea omului la mediu (32). Iată cum, teoria educației ca creștere a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
își continuă raționamentul perenialiștii, este prin natura sa o ființă care gîndește; scopul educației nu poate fi altul decît cultivarea însușirii specific umane rațiunea. Școala trebuie, așadar, să ofere acel conținut care va permite dezvoltarea "minții". Orientarea practic-utilitaristă a școlilor progresiviste se opune naturii umane. Mai mult, din moment ce toți oamenii sînt înzestrați cu rațiune, iar educația urmărește tocmai dezvoltarea ei, nu există nici un motiv pentru o diversificare a metodelor de instruire. În sprijinul realizării unei educații nediferențiate. În timp și spațiu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu valorile spirituale fundamentale, cu ceea ce este comun și esențial pentru toți oamenii; pe această bază se vor putea asimila ulterior și alte cunoștințe, unele dintre ele permițînd formarea deprinderilor necesare unor activități practice (aluzie la caracterul practic-utilitar al școlilor progresiviste). Spre deosebire de perenialism, esențialismul nu vede în valorile trecutului o expresie a permanenței, ci o sursă de cunoaștere care poate căpăta forme noi prin raportarea la problemele contemporane (31, p. 44). Dacă progresiviștii apreciau avantajele unei instrucții întemeiate pe contactul elevilor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acestea, el a cunoscut o largă extindere pe plan teoretic și practic în deceniile cinci și șase. Această "victorie" a permis relevarea cu mai mare pregnanță a slăbiciunilor sale și afirmarea unei noi direcții reconstrucționismul. 14.4.3. Reconstrucționismul Teoria progresivistă asupra educației, pornind de la o premisă corectă societatea contemporană cunoaște un ritm accelerat de transformare a ajuns la concluzia că, în aceste condiții, nu este cu putință să se stabilească un scop al educației; este suficient ca procesul paideutic să
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
treceau printr-un nou moment de criză, evidențiat și prin atitudinea de opoziție a tineretului față de idealurile exclusiv mercantile ale unora din adulții acelei perioade, o serie de pedagogi reiau și dezvoltă ideile lui Counts, manifestîndu-și insatisfacția atît față de soluția progresivistă, dominantă pînă atunci, cît și față de alternativa oferită de esențialisrn, atunci în plin avînt. Inspirat de lucrarea lui J. Dewey Reconstruction în Philosophy THEODORE BRAMELD denumește noua direcție pedagogică reconstrucționism, pentru că își propunea o reconstrucție "radicală" a lumii prin realizarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
râsului și indică și ținta; din acest motiv este contraindicat ca profesorul să expună un copil râsului celorlalți pe de o parte, iar pe de altă parte, adulții nu ar trebui excluși din mijlocul clasei de copii în numele nu știu cărei pedagogii "progresiviste", așa cum avertizează Hannah Arendt. În plus, în cazul în care un copil vrea jucăria altui copil, iar acesta din urmă refuză să i-o împrumute, primul se simte îndreptățit să-l agreseze deoarece refuzul împrumutului reprezintă o jignire; în astfel
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]