628 matches
-
la concentrare, distributivitate, flexibilitate, stabilitate și rezistența la factori perturbatori; - probe psihomotorii referitoare la reactivitatea simplă și completă, nivelul dezvoltării abilită��ilor motorii, calitățile reactivității (rapiditate, precizie, corectitudine, autocontrol), nivelul sensibilității vizuale, auditive, kinestezice. 3. Teste de personalitate (chestionare, teste proiective, teste situaționale) privind: - echilibrul emoțional, autocontrolul, responsabilitatea; - sistemul de atitudini și aspirații, nivelul intereselor și motivației vocaționale; - integrarea socială și atitudinile interpersonale. 4. Observația subiectului sub aspect constituțional și comportamental cu referire la: - simptomatica stabilă - tip constituțional, aspecte fizionomice; - simptomatica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276635_a_277964]
-
educaționale și specializările filierei vocaționale. Disciplinele fundamentale, care se predau la clasele a IX-a și a X-a, studiul formelor și desenul, studiul formelor și al culorii, studiul formelor și al volumului, studiul compoziției, crochiuri, elemente de perspectivă, desen proiectiv, interdependențe funcționale în relația om - formă - ambient sunt discipline complementare strict necesare formării limbajului plastic și a percepției vizuale, ce constituie o formă de pre-orientare, în cunoștință de cauză, spre una din specializările profilului. La unitățile de învățământ cu clase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218754_a_220083]
-
educaționale și specializările filierei vocaționale. Disciplinele fundamentale, care se predau la clasele a IX-a și a X-a, studiul formelor și desenul, studiul formelor și al culorii, studiul formelor și al volumului, studiul compoziției, crochiuri, elemente de perspectivă, desen proiectiv, interdependențe funcționale în relația om - formă - ambient sunt discipline complementare strict necesare formării limbajului plastic și a percepției vizuale, ce constituie o formă de pre-orientare, în cunoștință de cauză, spre una din specializările profilului. ... La unitățile de învățământ cu clase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207365_a_208694]
-
educaționale și specializările filierei vocaționale. Disciplinele fundamentale, care se predau la clasele a IX-a și a X-a, studiul formelor și desenul, studiul formelor și al culorii, studiul formelor și al volumului, studiul compoziției, crochiuri, elemente de perspectivă, desen proiectiv, interdependențe funcționale în relația om - formă - ambient sunt discipline complementare strict necesare formării limbajului plastic și a percepției vizuale, ce constituie o formă de pre-orientare, în cunoștință de cauză, spre una din specializările profilului. La unitățile de învățământ cu clase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236242_a_237571]
-
și decizional în procesul managerial. Articolul 21 Atribuțiile principale ale Consiliului de conducere sunt următoarele: a) asigură respectarea prevederilor legale în vigoare; ... b) aprobă proiectul de dezvoltare instituțională, după dezbaterea și avizarea sa în Consiliul de învățământ, precum și alte documente proiective; ... c) hotărăște politica de gestionare a resurselor alocate Institutului, conform prevederilor legale în vigoare; ... d) aprobă Regulamentul intern, după ce a fost dezbătut și avizat în Consiliul de învățământ; ... e) validează raportul de evaluare internă privind calitatea educației și formării profesionale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256736_a_258065]
-
date, resursele umane - cu obligativitatea existenței profesorului mentor, activitatea de cercetare științifică și/sau metodică, conținutul programelor școlare/de studiu alternative, oferta educațională și rezultatele învățării. Articolul 19 Criteriile de selecție privind structurile instituționale au ca indicatori de performanță documentele proiective/manageriale ale unităților de învățământ, organizarea internă (regulament de organizare internă, decizii ale consiliului de administrație, hotărâri ale consiliului profesoral), precum și funcționarea sistemului relațional (cu MECTS, inspectoratul școlar județean/al municipiului București, comunitatea locală, ceilalți beneficiari ai actului de învățare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236362_a_237691]
-
și decizional în procesul managerial. Articolul 21 Atribuțiile principale ale Consiliului de conducere sunt următoarele: a) asigură respectarea prevederilor legale în vigoare; ... b) aprobă proiectul de dezvoltare instituțională, după dezbaterea și avizarea sa în Consiliul de învățământ, precum și alte documente proiective; ... c) hotărăște politica de gestionare a resurselor alocate Institutului, conform prevederilor legale în vigoare; ... d) aprobă regulamentul intern, după ce a fost dezbătut și avizat în Consiliul de învățământ; ... e) validează raportul de evaluare internă privind calitatea educației și formării profesionale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254130_a_255459]
-
referitoare la concentrare, distributivitate, flexibilitate, stabilitate și rezistența la factori perturbatori; - probe psihomotorii referitoare la reactivitatea simplă și completă, nivelul dezvoltării abilităților motorii, calitățile reactivității (rapiditate, precizie, corectitudine, autocontrol), nivelul sensibilității vizuale, auditive, kinestezice. 3. Teste de personalitate (chestionare, teste proiective, teste situaționale) privind: - echilibrul emoțional, autocontrolul, responsabilitatea; - sistemul de atitudini și aspirații, nivelul intereselor și motivației vocaționale; - integrarea socială și atitudinile interpersonale. 4. Observația subiectului sub aspect constituțional și comportamental cu referire la: - simptomatica stabilă - tip constituțional, aspecte fizionomice; - simptomatica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262203_a_263532]
-
un număr suplimentar de 250-500 psihologi. În România în rețeaua de stat, psihologii sunt utilizați în prezent, aproape exclusiv pentru examinări, care le ocupă aproape tot timpul. Implicarea în terapie este minimă. Se aplică câteva teste clasice, cognitive, de afectivitate, proiective. Lipsesc scalele de abilități pentru viața, abilități sociale, de evaluare a terapiei și evoluției. Lipsește obiceiul evaluării sistematice în reabilitare, reinserția socio-profesională, psihoterapie. Oficial, nu există meseria de psiholog clinician. Pregătirea psihologilor pentru practica clinică este nereglementată instituțional. Lipsesc concepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177867_a_179196]
-
atenția asupra atingerilor și/sau durerilor copilului la nivelul diferitelor segmente ale corpului. Cercetările au arătat că folosirea păpușilor anatomice facilitează rememorarea evenimentelor petrecute în viața reală a copiilor și nu stimulează fantezia lor sexuală. ... b) Desenul este un mijloc proiectiv nonverbal, utilizat adesea pentru diagnosticul copiilor care au suferit traume. Atât desenul liber, cât și cel tematic oferă date privind trăirile psihice interioare ale copiilor care au dificultăți în exprimarea directă a experiențelor lor. Exemple de desene tematice: ... 1. desenul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229897_a_231226]
-
utilizate la materiile teoretice și practice din domeniul arhitectural. V. Căi și mijloace de convertire a experiențelor de percepție și controlul spațiului real prin noțiuni de desen, geometrie descriptivă și perspectivă și de proiectare cu ajutorul calculatorului, în formarea capacităților conceptual - proiective ale elevilor. VI. Procedee și metode specifice pe baza cărora pot fi analizate și interpretate experiențele elevilor în domeniul arhitecturii. VII. Metode diferențiate utilizate în instruirea elevilor în raport cu structurile cognitive sau cele intuitiv-originare sau a elevilor cu aptitudini deosebite. VIII
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
care numerele implicate în serie sunt înțelese ca numere complexe, seria se poate scrie formula 6 Pentru aceasta, mulțimea a numerelor complexe trebuie completată cu numărul formula 7, devenind , sau, echivalent, planul complex se completează cu punctul „de la infinit”, devenind linia complexă proiectivă (sau sfera Riemann). Acest procedeu se numește și „integrarea unei specii” în teoria speciilor. În acest caz seria poate fi considerată drept convergentă, iar suma ei este numărul formula 7. O serie absolut convergentă rămâne convergentă, cu aceeași sumă, la orice
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
vector normal. Într-o exprimare neformală, ea este o suprafață cu o singură față. Prin deplasarea pe ea se poate reveni în punctul de plecare „cu capul în jos”. Alte exemple de astfel de suprafețe sunt banda Möbius și planul proiectiv real. În timp ce banda Möbius este o suprafață cu frontieră topologică, sticla lui Klein nu are frontieră (prin comparație, o sferă este o suprafață orientabilă fără frontieră). a fost descrisă pentru prima oară în 1882 de matematicianul german Felix Klein. Inițial
Sticla lui Klein () [Corola-website/Science/336053_a_337382]
-
1802, pe când era elev, a soluționat complet o problemă dificilă din domeniul geometriei descriptive. La 16 ani a obținut ecuația unei suprafețe, numită ulterior cicloida lui Dupin. Dupin este primul care s-a ocupat cu teoria rețelelor și a proprietăților proiective ale suprafețelor și congruențelor definitivând geometria diferențială a suprafețelor și a introdus reprezentarea parametrică. A definit liniile asimptotice, pe care le-a utilizat la construcția șoselelor, la studiul stabilității navelor și în optică. S-a mai ocupat și de teoria
Charles Dupin () [Corola-website/Science/331114_a_332443]
-
nu asiste la „dezastru” ca și cum n-ar fi avut habar de existența lui, ca și cum n-ar fi fost previzibil că la un moment dat o să se întâmple. Ori tocmai această situare în previzibilitate ar fi trebuit destabilizată printr-o gândire proiectivă, care să facă posibilă găsirea unor spații temporare de continuare a activității pentru cele două teatre vizate. Cu alte cuvinte, cum se poate opta, din timp, pentru continuitatea pregătită, care să instituie normalitatea funcționării unei instituții culturale, și nu pentru
La răscruce de riscuri seismice: teatrele () [Corola-website/Science/296061_a_297390]
-
teoreme pe care le-a stabilit (teorema lui Gergonne, punctul lui Gergonne). A arătat că geometria analitică permite rezolvarea problemelor de construcții în mod direct, simplu și elegant. De asemenea, a contribuit și la dezvoltarea geometriei descriptive și a geometriei proiective. În 1820 a studiat minuțios noțiunea duală de rețea de conice și a dezvoltat teoria transformării prin dualitate. A dezvoltat ideile lui Victor Poncelet relativ la principiul continuității. A introdus denumirea de podară și a introdus unele calcule simbolice, contribuind la
Joseph Gergonne () [Corola-website/Science/334238_a_335567]
-
oarbă se stinsese din viață cu nouă ani în urmă. Fiul său, a fost un renumit filolog. Este cunoscut mai ales pentru descoperirea unei suprafețe speciale, denumite ulterior bandă Möbius. Möbius este primul care a introdus coordonatele omogene în geometria proiectivă. Alte concepte matematice care i se atribuie sunt: transformările lui Möbius din geometria proiectivă, funcția lui Möbius din teoria numerelor și formula de inversiune a lui Möbius. Möbius a descoperit banda care-i poartă numele simultan cu un alt savant
August Ferdinand Möbius () [Corola-website/Science/320859_a_322188]
-
un renumit filolog. Este cunoscut mai ales pentru descoperirea unei suprafețe speciale, denumite ulterior bandă Möbius. Möbius este primul care a introdus coordonatele omogene în geometria proiectivă. Alte concepte matematice care i se atribuie sunt: transformările lui Möbius din geometria proiectivă, funcția lui Möbius din teoria numerelor și formula de inversiune a lui Möbius. Möbius a descoperit banda care-i poartă numele simultan cu un alt savant contemporan, matematicianul german Johan Benedict Listing (1808-1882). Lucrând independent, Listing s-a "ciocnit" de
August Ferdinand Möbius () [Corola-website/Science/320859_a_322188]
-
Universitatea din Toronto. În 1966 a participat la Congresul Matematicienilor ținut la Moscova. Este cunoscut ca autor a numeroase scrieri într-un stil clar și sugestiv. Domeniul tratat este destul de variat: geometrie neeuclidiană, cristalografie, teoria grupurilor, teoria rețelelor, geodezicele, geometria proiectivă, geometria afină, topologie etc.
Harold Scott MacDonald Coxeter () [Corola-website/Science/326926_a_328255]
-
al doilea domeniu în care grupurile au ajuns să fie folosite sistematic, mai ales grupurile de simetrie ca parte a programului Erlangen din 1872 al lui Felix Klein. După apariția unor geometrii noi, cum ar fi cea hiperbolică și cea proiectivă, Klein a folosit teoria grupurilor pentru a le organiza într-o manieră mai coerentă. Ducând aceste idei mai departe, Sophus Lie a fondat studiul grupurilor Lie în 1884. Al treilea domeniu care a contribuit la teoria grupurilor a fost teoria
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
existența cutelor și a vârfurilor simple sau multiple, precum și inexistentă lor în cazul transformărilor conforme și a celor topologice echivalente cu acestea. În colaborare cu Gh. Th. Gheorghiu în anul 1941 a obținut interpretări geometrice ale invarianților diferențiali afini și proiectivi ai curbelor plane. Teoria nodurilor constituie acel capitol al topologiei care l-a atras în mod deosebit încă din anul 1942, acesta fiind de altfel domeniul în care a lucrat cu multă pasiune pînă în ultimele clipe ale vieții sale
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
condus primul Seminar Științific de Nomografie și Biroul Unional de Nomografie. A creat diverse nomograme, care sunt întrebuințate în domenii ca marina militară și artilerie și a scris primul curs teoretic de nomografie în rusă. A rezolvat definitiv problema calculului proiectiv, prin "aritmetizarea spațiului proiectiv". A aplicat cu succes metodele proiective în domeniul nomografiei. S-a ocupat și de problemele axiomatice în geometrie. Cea mai importantă lucrare a sa poartă titlul "Geometria elementară" și a apărut în 1945.
Nil Glagolev () [Corola-website/Science/334703_a_336032]
-
de Nomografie și Biroul Unional de Nomografie. A creat diverse nomograme, care sunt întrebuințate în domenii ca marina militară și artilerie și a scris primul curs teoretic de nomografie în rusă. A rezolvat definitiv problema calculului proiectiv, prin "aritmetizarea spațiului proiectiv". A aplicat cu succes metodele proiective în domeniul nomografiei. S-a ocupat și de problemele axiomatice în geometrie. Cea mai importantă lucrare a sa poartă titlul "Geometria elementară" și a apărut în 1945.
Nil Glagolev () [Corola-website/Science/334703_a_336032]
-
Nomografie. A creat diverse nomograme, care sunt întrebuințate în domenii ca marina militară și artilerie și a scris primul curs teoretic de nomografie în rusă. A rezolvat definitiv problema calculului proiectiv, prin "aritmetizarea spațiului proiectiv". A aplicat cu succes metodele proiective în domeniul nomografiei. S-a ocupat și de problemele axiomatice în geometrie. Cea mai importantă lucrare a sa poartă titlul "Geometria elementară" și a apărut în 1945.
Nil Glagolev () [Corola-website/Science/334703_a_336032]
-
român la École Normale Supérieure. Fost student al profesorului francez Gaston Darboux, s-a ocupat în special cu studiul rețelelor din spațiul cu "n" dimensiuni, definite printr-o ecuație a lui Laplace. Este creator al unor capitole din geometria diferențială proiectivă și afină, unde a introdus noi clase de suprafețe, curbe și rețele care îi poartă numele. Prin numeroasele lucrări de matematică elementară și de popularizare a științei, pe care le-a publicat de-a lungul întregii sale vieți, a contribuit
Gheorghe Țițeica () [Corola-website/Science/300717_a_302046]