41 matches
-
Crăciun, București, 1991, Nouăsprezece trandafiri, București, 1991, Huliganii, pref. edit., București, 1991, Șantier, pref. edit., București, 1991, Împotriva deznădejdii. Publicistica exilului, pref. Monica Spiridon, București, 1992, Întoarcerea din rai, București, 1992, Jurnal, I-II, pref. edit., București, 1993, Morfologia religiilor. Prolegomene, pref. edit., București, 1993, Mircea Eliade și corespondenții săi, I-III, pref. edit., București, 1993-2003, Isabel și apele diavolului, București, 1993, Maitreyi. La țigănci, pref. Eugen Simion, București, 1994, Erotica mistică în Bengal, pref.edit., cuvânt înainte Mircea Vulcănescu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
acesteia, H. repune în discuție miturile esențiale în definirea sufletului românesc. SCRIERI: Dincolo de ruine. Cetăți medievale, București, 1959; ed. Iași, 2003; Intoarcerea la literatură. Printre clasici, Iași, 1970; Curs de estetică, I-II, Iași, 1978; Ars longa, București, 1980; Metapoetica. Prolegomene, București, 1983; Izvoarele artei. Ad fontes, București, 1988; Irenikon, Cluj-Napoca, 1990; Ideea europeană sau Noi și Europa (Istorie, cultură, civilizație), Iași-Chișinău, 1993; Lecțiile istoriei (O, tempora!), Iași, 1995; Anti-Gog, Iași, 1997; Periplu prin memorie (O, tempora!), Iași, 1998; Miorița (De la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
PROLEGOMENE: PORTRETUL SĂRBĂTORITULUI Prof. Dr.doc. C.GH. MARINESCU, VICEPREȘEDINTE AL "LIGII CULTURALE PENTRU UNITATEA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI", PREȘEDINTE AL DEPARTAMENTULUI MOLDOVA Stimați participanți, Ne aflăm la o reuniune omagială consacrată d lui dr. Vlad Bejan, reuniune patronată de către "Liga Culturală Pentru Unitatea
Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
târziu (1959), cu o carte de istorie (Dincolo de ruine. Cetăți medievale). întoarcerea la literatură (așa se și cheamă un volum) se produce în 1978. Scrie cărți de filosofia culturii și estetică, de critică și teorie literară, una din ele - Metapoetică. Prolegomene, Ed. Univers, 1983 - primește Premiul "B. P. Hasdeu" al Academiei, face multe traduceri, predilect, poezie din literaturile hispanice și franceză. După 1990, Al. Husar, efectiv, "explodează": câte o carte pe an. Eseistică, poezie, lucrări de filosofia artelor și estetică, proză
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
glas, ci doar modulații mai complexe ale răcnetului. Senzația de-a avea întrebările potrivite pentru a putea cunoaște; ea este parte a "dispoziției cunoscătoare" ce e mai mult decât voință: e orientare. Ceea ce mă conduce la ideea întemeierii faptului-de-a-cunoaște pe prolegomene. Nu este îndeajuns să vrei să cunoști, ci trebuie să și poți; iar a putea pleacă de la o orientare potrivită pentru a putea cunoaște; orientare care e în fond tot un a cunoaște (fie și în varianta limitativă, la modul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Honoré de Balzac" Tratat de viață elegantă*tc "Tratat de viață elegantă*" PARTEA ÎNTÂItc "PARTEA ÎNTÂI" Generalități Mens agitat molem. Virgiliu Spiritul unui om poate fi ghicit după felul În care Își ține bastonul. Traducere fashionable CAPITOLUL Itc "CAPITOLUL I" Prolegomene Civilizația i-a Împărțit pe oameni În trei mari categorii... Nu ne-ar fi deloc greu să le zugrăvim așa cum făcuse Dl Charles Dupin; dar având În vedere că șarlatanismul ar fi lipsit de sens Într-o lucrare de filosofie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
aparține Istoriei, iar evenimentele ce decurg din publicarea lucrărilor lui Djerzinski au fost de-atâtea ori descrise, comentate și analizate Încât ne putem limita la un scurt rezumat. Publicarea În iunie 2009, Într-un extras din revista Nature, sub titlul Prolegomene la replicarea perfectă, a celor optzeci de pagini sintetizând ultimele lucrări ale lui Djerzinski, avea să provoace neîntârziat o enormă undă de șoc În lumea științifică. Pretutindeni În lume, zeci de cercetători din biologia moleculară au Încercat să refacă experiențele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
felurita splendoare a ființei", Convorbiri Literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * "Benjamin Fundoianu către Ștefan Lupașcu", Convorbiri literare, nr. 1 (37), ianuarie 1999. * Vasile Sporici, "Ștefan Lupașcu: Universul psihic. Sfârșitul psihanalizei", Convorbiri literare, nr. 2 (38), februarie 1999. * Vasile Sporici, "Prolegomene la o concepție filosofică actuală", Antares, nr. 1-3, 1999. * Ștefan Olteanu, "Franța omagiază centenarul Ștefan Lupașcu", Deșteptarea, 1 iulie 1999. * Ștefan A. Doinaș, "Omagiu lui Stéphane Lupasco", Curentul, 9 iulie 1999. * Ștefan A. Doinaș, "Stéphane Lupasco. L'homme et l
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și al construirii răspunsurilor la întrebările vizând posibilitatea matematicii și fizicii pure. Ceea ce rezultă din întregul travaliu al Criticii rațiunii pure este proiectul metafizicii ca știință, prin urmare, conceptul unei noi metafizici. Avem aici și motivul pentru care demersul din Prolegomene... este, după cum spune Kant însuși, analitic. În această lucrare, filosoful desface conceptul "noii metafizici" (îi dezvăluie sinteza), construit în Critica rațiunii pure, încercând să-i dovedească îndreptățirea, condițiile de posibilitate. Kant răspundea astfel primei întrebări dintre cele trei formulate în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
condițiilor de posibilitate a metafizicii ca știință. Din perspectiva primei Critici, proiectul metafizicii-știință are semnificația unui "proiect antropologic", fiindcă posibilitatea metafizicii ține de o anumită alcătuire a omului, a facultăților sale sufletești. E drept, demersul devine mai degrabă "analitic" în Prolegomene (Kant însuși precizează acest fapt), ceea ce schimbă accentul de la proiectul antropologic la proiectul propriu-zis al metafizicii-știință, fără ca cel dintâi să-și piardă îndreptățirea. Sensuri ale proiectului antropologic reapar în Critica rațiunii practice și sunt întărite în cea de-a treia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru, Cu prilejul ultimei lucrări "Timp și destin", în "Revista de filosofie", 3-4/1940. EMINESCU, Mihai, Lecturi kantiene, trad. din Critica rațiunii pure, Editura Univers, București, 1975. FLONTA, Mircea, Studiu introductiv "Prolegomenele" și "Critica rațiunii pure", la Imm. Kant, Prolegomene..., Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. FLONTA, Mircea, Filosofie critică și construcție metafizică, în "Revista de filosofie", 5/1993. FLORIAN, Mircea, Kant și criticismul până la Fichte, Societatea română de filosofie, București, 1937. GHIȚA, Simion, Kantianism și știință în concepția filosofică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și Horia Vasilescu, Studiu introductiv de Nicolae Constantinescu, Postfață de Lucia Berdan, Iași, Editura Polirom, 1996. GOLFIN, Marian Nicolau, Istoria artei, vol. I, II, EDP, București, 1972. GULIAN, C. I., Mit și cultură, Editura Politică, București, 1968. HUSAR, Alexandru, Metapoetica, Prolegomene, Editura Univers, București, 1983. IRIMIA, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1986. JOLY, Henri, L`imagination, Étude psychologique, Édition Librairie Hachette, Paris, 1877. LÉVY-STRAUSS, Claude, Antropologia structurală, Prefață de Ion Almaș, Traducere din limba
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
européennes-grec, latin, ancien français, espagnol, italien, anglais, allemand, Édition Librairie Larousse, Paris, 1948, p. 163. 10 Francis E. Peters, Termenii filozofiei grecești, traducere de Dragan Stoianovici, Editura Humanitas, București, 1993, , v. poiein și poietike, p. 230. 11 Alexandru Husar, Metapoetica, Prolegomene, Editura Univers, București, 1983, p. 127. 12 Ibidem, pp. 129-130. 13 Oswald Ducrot, Tzvetan Todorov, Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Édition du Seuil, Paris, 1972, v. Poétique, p. 106. 14 Ibidem, p. 107. 15 Ecaterina Mihăilă, Receptarea poetică, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bibliografia generală de la noi, în ceea ce privește tema în discuție. Cu sobrietatea lor caracteristică, astfel de cercetări laborioase au meritul de a oferi unei culturi prin excelență lăutărești, cum este a noastră, măcar unele din partiturile necesare oricăror ulterioare interpretări. Aurel CODOBAN Prolegomene Opera lui Mihai Eminescu continuă să suscite polemici și astăzi, la peste un secol de la trecerea în neființă a poetului. Unul dintre interpreții creației eminesciene aprecia că nu oricine ar trebui îngăduit să se exprime despre Eminescu, ci numai persoanele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Mihai Eminescu, Opere XIII, p. 214. 527 Mihai Eminescu, Opere X, p. 441. 528 D. Irimia, "Azi despre Eminescu", în Cronica, nr. 2, 1990, p. 5. -----------------------------------------------------------------------2 1 4 3 10 Prolegomene 9 9 AUREL CODOBAN Prefață LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Prolegomene 62 91 17 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic 92 67 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Publicistica eminesciană în orizontul receptării 128 173 99 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aici s-ar putea întâmpla într-un anumit fel chiar dac] am fi de acord - ceea ce ar însemna s] înf]ptuim o mare nelegiuire - c] nu exist] Dumnezeu sau c] el nu poart] de loc de grij] treburilor lumești” (1625, Prolegomene). Grotius nu era un ateu, deci insistența să asupra acestui aspect este cu atât mai semnificativ]. Deși nu exist] o specificare clar] a „gradului de validare” acceptat de el, interpreții s]i conservatorii au considerat c], desi cunoașterea uman] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]