71 matches
-
de evenimente este întreruptă pentru a face loc prolepsei); o ANTICIPARE, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o PROSPECȚIE. "Ion s-a înfuriat. Peste cîteva zile avea să-și regrete ieșirea, dar acum nu se gîndi la consecințe și începu să țipe". Prolepsele au o anumită ÎNTINDERE sau AMPLITUDINE (acoperă o anumită cantitate de TIMP AL ISTORIEI), ca și un anumit ORIZONT (timpul povestirii pe care îl acoperă se află la o anumită distanță temporală de momentul "prezent"): în "Maria nu păru să
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și un anumit ORIZONT (timpul povestirii pe care îl acoperă se află la o anumită distanță temporală de momentul "prezent"): în "Maria nu păru să observe ceva. Totuși, în ziua următoare, avea să se gîndească ore întregi la amănuntul acela", prolepsa are o întindere de mai multe ore și un orizont de o zi. ¶Prolepsele de completare nivelează rupturile ulterioare, reieșind din ELIPSELE narațiunii. Prolepsele de repetare sau NOTIFICĂRILE PREALABILE povestesc dinainte elemente care vor fi repovestite. ¶Genette 1980; Rimmon 1976
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
anumită distanță temporală de momentul "prezent"): în "Maria nu păru să observe ceva. Totuși, în ziua următoare, avea să se gîndească ore întregi la amănuntul acela", prolepsa are o întindere de mai multe ore și un orizont de o zi. ¶Prolepsele de completare nivelează rupturile ulterioare, reieșind din ELIPSELE narațiunii. Prolepsele de repetare sau NOTIFICĂRILE PREALABILE povestesc dinainte elemente care vor fi repovestite. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ANALEPSĂ, ORDINE. prolog [prologue]. O secțiune inițială în unele narațiuni, care precede
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
să observe ceva. Totuși, în ziua următoare, avea să se gîndească ore întregi la amănuntul acela", prolepsa are o întindere de mai multe ore și un orizont de o zi. ¶Prolepsele de completare nivelează rupturile ulterioare, reieșind din ELIPSELE narațiunii. Prolepsele de repetare sau NOTIFICĂRILE PREALABILE povestesc dinainte elemente care vor fi repovestite. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ANALEPSĂ, ORDINE. prolog [prologue]. O secțiune inițială în unele narațiuni, care precede și nu include EXPOZIȚIUNEA, SITUAREA ÎN INTRIGĂ sau o parte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ion s-a sculat brusc și a intrat în dormitor", primele două propoziții sînt coordonate. ¶Labov, Waletzky 1967 [1981]. Vezi și PROPOZIȚIE INDEPENDENTĂ, PROPOZIȚIE NARATIVĂ, PROPOZIȚIE RESTRÎNSĂ. prosceniu. Vezi PRIM-PLAN. prospecție [prospection]. O ANTICIPARE, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o PROLEPSĂ. ¶Todorov 1981. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. protagonist [protagonist]. PERSONAJUL principal; personajul care constituie punctul de interes principal. O narațiune articulată în termenii unui CONFLICT interpersonal presupune două personaje principale cu scopuri opuse: protagonistul (sau EROUL) și ANTAGONISTUL. ¶N. Friedman 1975
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
systeme general de la croyance, enrichissent l’experience religieuse des individus et de la societe” Jean-Claude Schmitt, Le corps, les rites, les rêves, le temps. Essais d’antropologie medievale, Editions Gallimard, 2001, p. 296. 139 așadar rol de analepsă, dar și de prolepsă. Credința în magie 516 sau în vrăjitorie este de asemenea prezentă în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
systeme general de la croyance, enrichissent l’experience religieuse des individus et de la societe” Jean-Claude Schmitt, Le corps, les rites, les rêves, le temps. Essais d’antropologie medievale, Editions Gallimard, 2001, p. 296. 139 așadar rol de analepsă, dar și de prolepsă. Credința în magie 516 sau în vrăjitorie este de asemenea prezentă în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
verosimilul presupune ficționalitate 61. Aceste indicii, care fac diferența între narațiunea ficțională și cea factuală, sunt intruziunile auctoriale și naratoriale, prezența naratorilor multipli, precum și incompatibilitățile dintre vocea narativă și viziunea personajelor. În plus, sunt semnalate și alterările secvenței evenimențiale (analepse, prolepse), elementele paratextuale, tropii și numele emblematice pentru personaje. M. Riffaterre plasează și umorul printre indiciile de ficționalitate, precizând că acesta trădează intruziunea auctorială sau poate fi semn al distanțării naratorului însuși de narațiune. Abia din a doua jumătate a secolului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ce-ul narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare a fost nuanțat, în spațiul de cercetare american, prin Narratology . The Form and Functioning of Narrative și A Dictionary of Narratology de Gerald Prince, în acela european, prin Narratology. Introduction to the Theory of Narrative de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
ce-ul narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare a fost nuanțat, în spațiul de cercetare american, prin Narratology . The Form and Functioning of Narrative și A Dictionary of Narratology de Gerald Prince, în acela european, prin Narratology. Introduction to the Theory of Narrative de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ce-ul narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare a fost nuanțat, în spațiul de cercetare american, prin Narratology . The Form and Functioning of Narrative și A Dictionary of Narratology de Gerald Prince, în acela european, prin Narratology. Introduction to the Theory of Narrative de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
mul tiple în textul literar. - În opera epică, timpul narat/diegetic are rolul de a ordona seria de evenimente, repre zentând durata ficțională a întâmplărilor povestite; timpul narării organizează discursul, istorisirea acțiunii (cronologic sau prin acronii de tipul analepsei, al prolepsei - anticipări ale unor situații ori evenimente), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. Categorie prin excelență narativă, timpul este desemnat prin repere multiple, chiar și în poezia epică sau în proza scurtă. - Genul dramatic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sau „dezordinea“ memoriei involuntare, prin suspendarea deli berată a ordinii temporale. Episoadele narative actualizează, aleatoriu, momente care nu se succed cronologic sau se realizează prin acronii de tipul analepsei (amânare, rela tare ulterioară a unui eveniment cauză/eveniment anterior), al prolepsei (anticipări), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. 3.2.5. Modurile de narare. Stil direct, stil indirect și indirect liber Modurile principale de narare sunt: Nararea prin reprezentare este o strategie textuală prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mul tiple în textul literar. - În opera epică, timpul narat/diegetic are rolul de a ordona seria de evenimente, repre zentând durata ficțională a întâmplărilor povestite; timpul narării organizează discursul, istorisirea acțiunii (cronologic sau prin acronii de tipul analepsei, al prolepsei - anticipări ale unor situații ori evenimente), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. Categorie prin excelență narativă, timpul este desemnat prin repere multiple, chiar și în poezia epică sau în proza scurtă. - Genul dramatic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sau „dezordinea“ memoriei involuntare, prin suspendarea deli berată a ordinii temporale. Episoadele narative actualizează, aleatoriu, momente care nu se succed cronologic sau se realizează prin acronii de tipul analepsei (amânare, rela tare ulterioară a unui eveniment cauză/eveniment anterior), al prolepsei (anticipări), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. 3.2.5. Modurile de narare. Stil direct, stil indirect și indirect liber Modurile principale de narare sunt: Nararea prin reprezentare este o strategie textuală prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
frecventele artificii de metaconstrucție ("sunt locuri unde se poate muri dec(ad)ent", "m-am EVAporat din coasta lui Adam", "maya(m) acest dor", F(r)icțiune în Re(gistru) minor), ci și apelul la figuri retorice precum epitropa sau prolepsa ("aici ar fi locul să se recunoască după un căscat mai logic decât o propoziție de Wittgenstein că și poemul acesta e slab,/ că iarăși se vorbește despre lucruri care nu există,/ despre boli rușinoase de care nu se mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
goneau sub ei cai [...]. Vântul le fâlfâia mantalele și glugile; se schimbau în demoni; se înmulțeau cât coprindeau dealurile și văile; erau în față, în urmă și împrejurul trăsurii". Punctul culminant al asaltului diabolic este constituit de invazia caleștii, o prolepsă vizuală a unei eviscerări iminente: Dar ceva era și mai grozav: brațele și degetele dracilor se subțiau; mâinile li se agățau de portiță; iar doi dintre demoni săreau înăuntru. Într-o clipă, unul își înfigea ghearele în gâtlejul copilului, îi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
are impresia unei promenade în compania unei fantome 67. Finalul emană o teroare suficient de rafinată: ajuns în preajma unui șantier de construcții, cuplul descoperă că "soarele se strecura pe asfalt, ciopârțind în bucăți viața de umbră" a tovarășului fără nume. Prolepsa narativă este bine aglutinată, lăsând să se ghicească deznodământul: "O piatră căzu din înălțime, exact în locul în care, printre fâșii de lumini, umbra îi contura capul, se auzi un țipăt înfiorător și un horcăit care venea din jos. Se apropiară
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dacă nu de rafinamentul, măcar de abundența bucatelor (în acea perioadă, după cum punctează naratorul însuși, nu fără o ușoară notă de ironie, Moldova nu se distingea printr-o gastronomie aleasă). Printre rânduri, se strecoară, abil, câte o informație cu funcție de prolepsă, menită să atragă atenția cititorului asupra înspăimântătorului climax: "curtea era plină de lefecii înarmați", "patru tunuri sta îndreptate spre poartă", "aceste slugi era înarmate". Măcelul este declanșat de un incident, în esență, inocent: Veveriță se ridică spre a-i închina
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și elementele descriptive reduse proporțional favorizează evocarea: viața lui Leiba Zibal, deși lungă, nu a fost una fericită. Tinerețea i-a fost marcată de violență inexplicabilă și gratuită, iar incidentul petrecut pe când era băiat de prăvălie anticipează, ca o stranie prolepsă narativă, drama din prezent: "Doi hamali coborâseră în beci un boloboc sub privigherea băiatului Zibal. O neînțelegere se ivi între dânșii la împărțeala câștigului. Unul dintre ei luă un crâmpei de lemn ce-l găsi la îndemână și lovi în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o indirectă; ar putea fi și comparativă: ... și-l lăpădă tot așa de frumos cum fusese înainte. b) Atributiva predicativă Preocupându-se de această funcție sintactică la nivelul frazei, Gh. N. Dragomirescu ia în discuție o comunicare în care apare „prolepsa” (,,procatalepsa”), aceasta constând în limba greacă în anticiparea subiectului unei subordonate sub formă de complement direct în principală. Construcția respectivă există și în română, o frază fără prolepsă ca nu vezi tu că Ghiță e mereu pe gânduri? putând fi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
frazei, Gh. N. Dragomirescu ia în discuție o comunicare în care apare „prolepsa” (,,procatalepsa”), aceasta constând în limba greacă în anticiparea subiectului unei subordonate sub formă de complement direct în principală. Construcția respectivă există și în română, o frază fără prolepsă ca nu vezi tu că Ghiță e mereu pe gânduri? putând fi transformată în nu-l vezi tu pe Ghiță că e mereu pe gânduri?, unde apare prolepsa lui Ghiță. Întrucât în fraza fără prolepsă propoziția subordonată este completivă directă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
direct în principală. Construcția respectivă există și în română, o frază fără prolepsă ca nu vezi tu că Ghiță e mereu pe gânduri? putând fi transformată în nu-l vezi tu pe Ghiță că e mereu pe gânduri?, unde apare prolepsa lui Ghiță. Întrucât în fraza fără prolepsă propoziția subordonată este completivă directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă suplimentară, înseamnă că prolepsa reprezintă un mijloc de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție predicativă suplimentară (cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în română, o frază fără prolepsă ca nu vezi tu că Ghiță e mereu pe gânduri? putând fi transformată în nu-l vezi tu pe Ghiță că e mereu pe gânduri?, unde apare prolepsa lui Ghiță. Întrucât în fraza fără prolepsă propoziția subordonată este completivă directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă suplimentară, înseamnă că prolepsa reprezintă un mijloc de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție predicativă suplimentară (cu precizarea că există predicative suplimentare și fără
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că Ghiță e mereu pe gânduri? putând fi transformată în nu-l vezi tu pe Ghiță că e mereu pe gânduri?, unde apare prolepsa lui Ghiță. Întrucât în fraza fără prolepsă propoziția subordonată este completivă directă iar în fraza cu prolepsă propoziția subordonată a devenit predicativă suplimentară, înseamnă că prolepsa reprezintă un mijloc de transformare a unei propoziții subordonate în propoziție predicativă suplimentară (cu precizarea că există predicative suplimentare și fără prolepsă). Relația gramaticală dintre predicativa suplimentară și subiectul sau obiectul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]